VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/4 api 9-13
  • A faaitoito, te fatata maira te faaoraraa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A faaitoito, te fatata maira te faaoraraa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “Te mau tau atâta fifi ia faaruru atu”
  • E ere tei te taata ra te faaoraraa
  • Ua fatata te faaoraraa—No vai?
  • Te Faaora rahi
  • Te mau faaoraraa i mutaa ihora
  • A faaineine ia outou no te faaoraraa e no te tomoraa ˈtu i roto i te hoê ao apî
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • Ua fatata te faaoraraa a te Basileia o te Atua!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
  • Te haafaufaa ra anei outou i ta Iehova i rave no te faaora ia outou?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
  • Te faaoraraa i roto i te hoê ao apî parau-tia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/4 api 9-13

A faaitoito, te fatata maira te faaoraraa

“Ei pihai atoa iho vau ia oe ei faaora ia oe, te parau maira Iehova.”—IEREMIA 1:19.

1, 2. No te aha te fetii taata nei e hinaaro ai i te faaoraraa?

FAAORARAA! Auê ïa parau tamahanahana e! Ia faaorahia te hoê taata, oia ïa te auraa, e tauturuhia oia, e faatiamâhia mai oia i te hoê tupuraa ino e te oaoa ore. Oia atoa ïa te manaˈo ra e e arataihia oia i roto i te hoê huru tupuraa maitai aˈe e te oaoa aˈe.

2 Te hinaaro hua nei te fetii taata i taua huru faaoraraa ra i teie nei tau! Na te mau vahi atoa, te hepohepo nei e te haaparuparuhia nei te taata i te mau fifi teimaha mau—i te pae faanavairaa faufaa, i te pae totiale, i te pae tino, i te pae feruriraa, e i te pae no te mau manaˈo hohonu. Aita te rahiraa e oaoa nei e aita atoa e mauruuru nei i te tereraa o teie nei ao, e te hinaaro nei ratou i te hoê tauiraa ia maitai mai te mau ohipa.—Isaia 60:2; Mataio 9:36.

“Te mau tau atâta fifi ia faaruru atu”

3, 4. No te aha e hiaai-rahi-hia aˈe te faaoraraa i teie nei?

3 I te mea e ua rahi aˈe te mauiui i farereihia i teie nei senekele 20 i te tahi atu senekele, e hiaai-rahi-hia aˈe te faaoraraa i teie nei i na mua ˈˈenei ra. I teie mahana, hau atu i te hoê miria taata e ora nei i roto i te veve rahi, e te maraa noa ra teie numera e tau 25 mirioni i te matahiti hoê. I te mau matahiti atoa, fatata 13 mirioni tamarii e pohe nei i te navai ore o te maa, aore ra te tahi atu tumu taaihia i te veve—hau atu ïa i te 35 000 tamarii i te mahana! E e mau mirioni taata ruhiruhia o te pohe oioi nei i te mau maˈi huru rau.—Luka 21:11; Apokalupo 6:8.

4 Ua faatupu te mau tamaˈi e te mau arepurepuraa totiale i te mauiui rahi. Te na ô ra te buka ra Haapoheraa a te Hau (Beretane) e, ua “haapohe” te mau tamaˈi, te mau feiiraa i rotopu i te mau opu fetii e te mau faaroo, e te haapoheraa rahi i ravehia e te mau hau faatere i nia i to ratou iho huiraatira “hau atu i te 203 mirioni taata i teie nei senekele.” Te na ô faahou ra teie buka e: “Eita e ore e ua piri atu i te 360 mirioni feia pohe. Mai te mea ra e ua haamouhia te fetii taata nei i te hoê Maˈi pee Ereere no teie nei tau. O te ohipa mau ïa i tupu, o te Mana râ te tumu o teie maˈi, e ere râ te mau tirotiro.” Ua parau te taata papai ra o Richard Harwood e: “E mau taputôraa haihai roa ïa te mau tamaˈi taehae o te mau senekele i mairi, i pihai iho.”—Mataio 24:6, 7; Apokalupo 6:4.

5, 6. Na te aha e faariro nei i to tatou anotau ei tau peapea?

5 Apitihia ˈtu i te mau huru tupuraa peapea o te mau matahiti i mairi iho nei, te itehia ra te maraaraa rahi o te mau ohipa iino haavî, te peu taiata, e te amahamaharaa o te utuafare. Ua tapao te Papai parau tahito no te Haapiiraa i te mau Hau Amui no Marite ra o William Bennett e, i roto i te area e 30 matahiti, ua maraa te huiraatira Marite e 41 %, area te ohipa ino ra e 560 % ïa, te mau tamarii tiamâ ore e 400 %, te mau faataaraa e 300 %, e te rahiraa taurearea i haapohe ia ratou iho e 200 %. Ua faaara te Orometua ra o John DiIulio no te Fare haapiiraa tuatoru Princeton, no nia i te maraaraa o te mau pǔpǔ taurearea “haavî rahi,” “e haapohe nei, e hamani ino nei, e mafera nei, e eiâ nei, e haru nei e e faahuehue rahi nei i te huiraatira. Aita hoi ratou i riaria i te haama ia tapeahia ratou, i te mauiui ia mau ratou i te fare auri, aore ra i te haapeapearaa o to ratou haava manaˈo.” I taua fenua ra, o te taparahiraa taata atura ïa i teie nei te piti o te tumu rahi e pohe ai te mau taurearea i rotopu i te 15 e tae atu i te 19 matahiti. E mea rahi aˈe te mau tamarii i raro mai i te maha matahiti e pohe nei i te hamani-ino-raa, i te pohe nei i te maˈi.

6 Aita râ teie mau ohipa iino e te haavîraa uˈana i taotia-noa-hia i te hoê anaˈe nunaa. Te tupu atoa ra teie mau peu i te rahiraa o te mau fenua. Hoê atoa tumu, o te maraaraa ïa o te raveraa i te raau taero opanihia, o te faaino nei i te mau mirioni taata. Ua faaite te hoê vea no Auteralia (Sydney Morning Herald) e: “O te ohipa hooraa raau taero na te ao nei, te piti o te tapihooraa hoona roa ˈˈe i te ao nei i muri aˈe i te mau mauhaa tamaˈi.” Te tahi atu tumu, o te haavîraa uˈana ïa e te peu taiata e faaiteite-rahi-hia nei na roto i te afata teata. I roto e rave rahi fenua, ia naeahia te hoê tamarii i te 18raa o to ˈna matahiti, ua mataitai aˈena oia i te mau ahuru tausani ohipa haavî uˈana i roto i te tele, e e rave rahi atoa mau hohoˈa taiata. E mana viivii rahi teie, no te mea e taraihia to tatou huru taata ia au i te mea o ta tatou e faaamu tamau nei i to tatou feruriraa.—Roma 12:2; Ephesia 5:3, 4.

7. Mea nafea te mau parau tohu a te Bibilia i te faaite-atea-raa i teie nei mau huru tupuraa iino?

7 Ua faaite atea te mau parau tohu a te Bibilia ma te tano roa i teie huru tupuraa peapea i to tatou nei senekele. Ua parau oia e e tupu te mau tamaˈi na te ao nei, te mau maˈi pee, te mau oˈe, e te maraaraa o te ofatiraa i te ture. (Mataio 24:7-12; Luka 21:10, 11) E ia taio tatou i te parau tohu i roto i te Timoteo 2, 3:1-5 (MN), e au ra e te faaroo ra tatou i te mau parau apî e haapurorohia nei i te mau mahana atoa. Te haapapuhia ra e, tei roto tatou i “te mau mahana hopea” e e riro te taata i ‘te here ia ratou iho, te here i te moni, te faaroo ore i te mau metua, te taiva, te erehia i te aroha natura, te erehia i te hitahita ore, te uˈana, te faaoru, te here i te mea navenave aita râ i here i te Atua.’ O te huru mau ïa o te ao nei i teie mahana. Mai ta William Bennett i farii: “Ua rahi roa te mau tapao haapapu e . . . ua ino roa te totaiete nei.” Ua parauhia na e, ua hope te parau no te totaiete i te haamataraa te Tamaˈi Rahi Matamua.

8. No te aha te Atua i faatupu ai i te Diluvi i te tau o Noa ra, e eaha te taairaa e to tatou nei tau?

8 Mea ino roa ˈtu â te tupuraa i teie nei, i na mua ˈˈe i te Diluvi i te tau o Noa ra, inaha “ua î te fenua i te parau-tia ore.” I taua tau ra, aita te rahiraa o te taata i hinaaro e tatarahapa i to ratou mau haerea iino. No reira te Atua i parau ai e: “Ua î hoi te fenua i te parau-tia ore ia ratou: e inaha, te rave nei au e haamou ia ratou.” Na te Diluvi i haamou i taua ao haavî uˈana ra.—Genese 6:11, 13; 7:17-24.

E ere tei te taata ra te faaoraraa

9, 10. No te aha eiaha tatou ia tiaturi i te taata ia noaa mai te faaoraraa?

9 E nehenehe anei te mau tutavaraa taata e faaora ia tatou i teie mau huru tupuraa iino? Te pahono ra te Parau a te Atua e: “Eiaha e tiaturi i te hui arii, e te taata atoa, aita hoi o ˈna e ora.” “E ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” (Salamo 146:3; Ieremia 10:23) E parau mau iho â te reira ia hiˈohia te mau tausani matahiti o te aamu. Ua tamata te mau taata i te mau huru faanahoraa atoa i te pae politita, i te pae faanavairaa, e i te pae totiale, ua ino noa ˈtura râ te mau huru tupuraa. Ahiri e e ravea ta te taata, ua ite-aˈena-hia mai ïa. I te parau mau râ, “ua faatere te taata i te taata no to ˈna ra ati.”—Koheleta 8:9, MN; Maseli 29:2; Ieremia 17:5, 6.

10 Tau matahiti i teie nei, ua parau te taata aˈo tahito no te parururaa o te nunaa i te mau Hau Amui no Marite ra o Zbigniew Brzezinski e: “Ia tuatapapahia te mau huru tereraa o te ao nei ma te manaˈo pae tahi ore, teie ïa te faaotiraa e noaa mai: e rahi noa ˈtu â te arepurepuraa totiale, te mau fifi politita, te ati i te pae faanavairaa faufaa e te mau feiiraa i rotopu i te mau nunaa.” Ua parau atoa oia e: “Te ati i mua i te huitaata nei, [o] te huananeraa ïa na te ao atoa nei.” Ua tano roa ˈtu â teie tatararaa o te mau huru tupuraa o teie nei ao, i teie tau. No nia i teie anotau haavîraa uˈana rahi, ua faaite te hoê tumu parau a te vea ra Register no New Haven, i te hau Marite no Connecticut, e: “E au ra e ua haere atea roa tatou e eita te huru tupuraa e mau faahou ia tatou.” Eita, eita te inoraa o teie nei ao e mau inaha, te na ô atoa ra te parau tohu no nia i teie “mau mahana hopea” e: “Te mau taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino e e rahi atu, i te haavare-noa-raa ˈtu, e te haavareraahia mai.”—Timoteo 2, 3:13.

11. No te aha eita te mau huru tupuraa e ino noa ˈtura, e taui na roto i te mau tutavaraa taata?

11 Eita te taata e manuïa i te taui i teie mau ohipa, no te mea o Satani “te atua o teie nei ao.” (Korinetia 2, 4:4) Oia mau, “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 1, 5:19; a hiˈo atoa i te Ioane 14:30.) Ma te tano roa, te na ô ra te Bibilia no nia i to tatou nei tau e: “E ati ra hoi to te fenua e to te tai, tei raro atu na hoi te diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” (Apokalupo 12:12) Ua ite o Satani e ua fatata roa ta ˈna faatereraa e ta ˈna ao i te mou e no reira, e au oia i “te liona uuru ra, i te imiraa i te taata e pau ia ˈna.”—Petero 1, 5:8.

Ua fatata te faaoraraa—No vai?

12. Te fatata maira te faaoraraa no vai?

12 Ua riro te mau huru tupuraa e fifi noa ˈtura i nia i te fenua nei, ei haapapuraa mau e ua fatata roa te hoê tauiraa rahi—oia mau, te hoê faaoraraa rahi—i te tupu! No vai? Te fatata maira te faaoraraa no te feia e haapao nei i te mau faaararaa e e rave nei i te ohipa e titauhia. Te faaite ra te Ioane 1, 2:17 e eaha te tia ia rave: “Te mou nei hoi teie nei ao [te faanahoraa o te mau mea a Satani], e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.”—A hiˈo atoa Petero 2, 3:10-13.

13, 14. Mea nafea to Iesu haapapuraa i te faufaaraa e ara?

13 Ua tohu o Iesu e e fatata roa te totaiete viivii o teie nei tau i te haamouhia i roto i te hoê tau ahoaho “aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.” (Mataio 24:21) No reira oia i faaara ˈi e: “E ara râ ia outou, o te teimaha outou i te rahi o te maa e te taero, e te peapea o teie nei ao, a roohia mai ai outou e taua mahana ra aore i manaˈohia. E roohia mai hoi to te ao atoa nei i te reira mai te marei ra. E tena na, e ara outou, tamau maite â i te pure, ia au ia outou te ora i teie nei mau mea iino e fatata mai nei.”—Luka 21:34-36.

14 Te feia “e ara,” e imi ratou i te ite i te hinaaro o te Atua a rave atu ai. (Maseli 2:1-5; Roma 12:2) O ratou “te ora” i te haamouraa e fatata mai nei i nia i te faanahoraa a Satani. E e nehenehe ratou e tiaturi taatoa e e faaorahia ratou.—Salamo 34:15; Maseli 10:28-30.

Te Faaora rahi

15, 16. O vai te Faaora rahi, e no te aha tatou e tiaturi ai e e mea tia iho â ta ˈna mau haavaraa?

15 Ia nehenehe te mau tavini a te Atua ia faaorahia, e tia ia tatarahia o Satani e ta ˈna faanahoraa taatoa o te mau mea na te ao nei. E titau te reira i te hoê pu faaora puai aˈe i te taata nei. Taua pu ra, o te Atua ra o Iehova ïa, oia te Arii Teitei roa ˈˈe, te Poiete mana hope o te ao faahiahia o te reva. Oia te Faaora rahi: “O vau, o vau anaˈe nei o Iehova; aore roa hoi e ora maori râ o vau.”—Isaia 43:11; Maseli 18:10.

16 Tei ia Iehova ra te mana, te paari, te parau-tia, e te here hau aˈe. (Salamo 147:5; Maseli 2:6; Isaia 61:8; Ioane 1, 4:8) No reira, ia faatupu anaˈe oia i ta ˈna mau haavaraa, e nehenehe tatou e tiaturi e e mea tia iho â ta ˈna mau ohipa. Ua ani o Aberahama e: “Eiaha ei parau-tia ta te Haava i to te ao atoa nei ia rave?” (Genese 18:24-33) Ua pii hua o Paulo e: “E parau-tia ore anei ta te Atua? Eiaha roa ïa.” (Roma 9:14) Ua papai o Ioane e: “Oia ïa, e te Fatu e, e te Atua Mana hope e, e mea mau, e te tia ta oe faautuaraa.”—Apokalupo 16:7.

17. Mea nafea te mau tavini a Iehova i mutaa ihora i te faaiteraa i to ratou tiaturi i ta ˈna mau parau tǎpǔ?

17 Ia tǎpǔ o Iehova i te faaoraraa, e rave iho â oia i ta ˈna i tǎpǔ. Ua parau o Iosua e: “Aore roa te hoê mea maitai a Iehova i [“tǎpǔ,” MN] mai i te utuafare o Iseraela i ore i te tia.” (Iosua 21:45) Ua faaite o Solomona e: “Aita hoi te hoê reo i mairi i te mau parau [tǎpǔ] maitatai atoa ta ˈna i [tǎpǔ] mai.” (Te mau arii 1, 8:56; MN) Ua faahiti te aposetolo Paulo e “aita hoi [o Aberahama] i feafeau atu ma te faaroo ore, . . . ua ite papu hoi oia e, o ta [te Atua] i [“tǎpǔ,” MN] maira e tia ïa ia ˈna ia faatupu.” O Sara atoa, ua “manaˈo oia e e parau mau ta [te Atua] ta tei [“tǎpǔ,” MN] maira.”—Roma 4:20, 21; Hebera 11:11.

18. No te aha te mau tavini a Iehova i teie nei tau e tiaturi ai e e faaorahia ratou?

18 Taa ê noa ˈtu i te mau taata, e nehenehe tatou e tiaturi taatoa ia Iehova, e e tapea iho â oia i ta ˈna parau. “Ua tǎpǔ hoi Iehova sabaota ra, na ô maira: o ta ˈu mau i imi ra, o te reira te tupu; e o ta ˈu i opua ra, o te reira te mau.” (Isaia 14:24) No reira, ia parau anaˈe te Bibilia e “ua ite maori te Fatu i te faaora i te feia paieti i roto i te ati ra, e te tapea i te feia parau-tia ore e ia tae i te mahana haavaraa, ia pohe,” e nehenehe tatou e tiaturi papu e e tupu te reira. (Petero 2, 2:9) Noa ˈtu e e faaruru ratou i te pohe i te rima o te mau enemi puai, e itoitohia te mau tavini a Iehova na roto i to ˈna haerea i haapapuhia i roto i ta ˈna parau i tǎpǔ i te hoê o ta ˈna mau peropheta: “E tamaˈi mai hoi ratou ia oe, e ore râ e tupu; ei pihai atoa iho vau ia oe ei faaora ia oe, te parau maira Iehova.”—Ieremia 1:19; Salamo 33:18, 19; Tito 1:2.

Te mau faaoraraa i mutaa ihora

19. Mea nafea to Iehova faaoraraa ia Lota, e eaha te tuearaa e to tatou nei tau?

19 E nehenehe tatou e huti mai i te itoito rahi na roto i te faahaamanaˈoraa i vetahi mau ohipa faaora i ravehia e Iehova i tahito ra. Ei hiˈoraa, ua “mauiui”Pet. 2, 2:7 o Lota i te ino o Sodoma e o Gomora. Tera râ, ua faaroo o Iehova i te “auê rahi”Gen. 18:20 i taua nau oire ra. I te taime tano, ua tono atura oia i te mau vea no te faaue ia Lota e to ˈna utuafare ia faarue oioi noa i taua vahi ra. Eaha ˈtura te hopea? Ua “faaora ˈtura”Pet. 2, 2:7 o Iehova “ia Lota parau-tia ra,” “e faariro atura i na oire ra o Sodoma e Gomora ei rehu auahi.”Pet. 2, 2:6 (Petero 2, 2:6-8; Genese 18:20, 21) I teie atoa mahana, te faaroo nei o Iehova i te auê i te ino rahi o teie nei ao. Ia oti anaˈe i ta ˈna mau vea no teie nei tau ta ratou ohipa faaararaa ru, i roto i te faito o ta ˈna e hinaaro ra, e ohipa mai oia i nia i teie nei ao e e faaora oia i ta ˈna mau tavini mai ta ˈna i faaora ia Lota ra.—Mataio 24:14.

20. A faataa mai na i to Iehova faaoraraa ia Iseraela no tahito ra mai Aiphiti mai.

20 I Aiphiti no tahito ra, e mau mirioni tavini a te Atua tei faatîtîhia na. Ua parau o Iehova no ratou e: “Ua faaroo vau i to ratou auê . . . ua ite hoi au i to ratou oto; e i haere mai nei au i raro nei e faaora ia ratou.” (Exodo 3:7, 8) Teie râ, i muri aˈe i to ˈna vaiihoraa i te nunaa a te Atua ia haere, ua taui ihora o Pharao i to ˈna manaˈo e ua auau atura ia ratou e ta ˈna nuu puai. E au ra e ua mau o Iseraela i te Miti Uteute ra. Ua parau râ o Mose e: “Eiaha outou e mǎtaˈu; e parahi noa, e hiˈo i te ora a Iehova, i ta ˈna e rave no outou i teie nei mahana.” (Exodo 14:8-14) Ua vahi ihora o Iehova i te Miti Uteute, e ua haere atura o Iseraela na ropu. Ua tapapa aˈera te mau nuu a Pharao ia ratou, ua faaohipa râ o Iehova i to ˈna mana ia “tapoihia ihora ratou e te tai; e mai te topa tapau ra to ratou topa i te moana rahi ra.” I muri iho, ua faateitei aˈera o Mose i te reo himene na Iehova: “O vai tei au ia oe, o tei hau ê i te maitai ra, e te mataˈutaˈu ia haamaitaihia ra, e te rave i te mea taa ê ra?”—Exodo 15:4-12, 19.

21. Mea nafea to te nunaa a Iehova faaoraraahia mai i te rima o Amona, Moabi, e Seira?

21 I te tahi atu taime, ua opua aˈera te mau nunaa enemi no Amona, Moabi, e Seira (Edoma) e haamou i te nunaa a Iehova. Ua na ô maira o Iehova e: “Eiaha outou e mǎtaˈu, eiaha e hitimaue i teie nei feia [enemi] rahi; e ere i ta outou teie nei aroraa, na te Atua râ. . . . E ore outou e aro . . . e tia noa mai, e hiˈo i te ora na Iehova e horoa mai na outou.” Ua faaora o Iehova i to ˈna nunaa na roto i te faahuenaneraa i te mau faehau enemi e ua taparahi ihora ratou ia ratou iho.—Paraleipomeno 2, 20:15-23.

22. Eaha te faaoraraa semeio i te rima o Asura ta Iehova i rave no Iseraela?

22 I to te Puai o te Ao nei ra o Asura haereraa mai e aro ia Ierusalema, ua faaooo aˈera te Arii Senakeriba ia Iehova na roto i te parauraa ˈtu i te nunaa i nia i te patu ra:Isa. 36:20 “O vai ïa mau atua i taua mau atua i taua mau fenua atoa ra [ta ˈu i haru], tei faaora i to ratou fenua i to ˈu nei rima, a ora ˈi Ierusalema ia Iehova i tau rima nei?” Ua na ô atura oia i te mau tavini a te Atua e:Isa. 36:15 “Eiaha hoi outou e faaroo ia Hezekia a tiaturi ai ia Iehova ra, ia na ô mai e, Na Iehova tatou e faaora.” I muri iho, ua pure uˈana ˈtura o Hezekia ia faaorahia ratou, “ia ite te mau basileia atoa o te ao nei e, o Iehova oe, o oe anaˈe ra te Atua.”Isa. 37:20 Ua tairi ihora o Iehova 185 000 faehau Asura, e ua faaorahia te mau tavini a te Atua. I muri aˈe, a haamori ai o Senakeriba i ta ˈna atua haavare, ua haapohe ta ˈna mau tamaiti ia ˈna.—Isaia, mau pene 36 e 37.

23. Eaha te mau uiraa te tia ia pahonohia no nia i te faaoraraa i teie nei tau?

23 E itoito-mau-hia tatou ia ite tatou e mea nafea to Iehova faaoraraa ma te faahiahia i to ˈna nunaa i mutaa ihora. E i teie nei tau? Eaha te tupuraa atâta tei fatata roa i te faaruruhia e ta ˈna mau tavini haapao maitai, e titauhia hoi e ia faaora semeio mai oia ia ratou? No te aha oia i tiai ai e tae roa mai i teie nei no te faaora ia ratou? Mea nafea te mau parau a Iesu ia tupu: “Ua tupu anaˈe teie nei mau mea, e nânâ i to outou mata i nia, e faateitei i to outou upoo, te fatata maira hoi to outou ora”? (Luka 21:28) E mea nafea te mau tavini a te Atua i pohe na, e faaora-atoa-hia ˈi? E tuatapapahia teie mau uiraa i roto i te tumu parau i muri nei.

Mau uiraa faahaamanaˈoraa

◻ No te aha e hiaai-rahi-hia ˈi te faaoraraa?

◻ No te aha eiaha tatou ia tiaturi i te taata no te faaoraraa?

◻ Ua fatata te faaoraraa no vai?

◻ No te aha tatou e tiaturi ai i te faaoraraa a Iehova?

◻ Eaha te mau hiˈoraa o te mau faaoraraa no mutaa ihora tei riro ei faaitoitoraa?

[Hohoˈa i te api 10]

O Aberahama te hoê o tei tiaturi papu ia Iehova

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono