Tei roto mau anei tatou i te mau mahana hopea?
TE PARAHI ra outou i mua i te hoê vaa e faahee atura i roto i te mau pape arepurepu o te hoê anavai. Te faura ra te mau ofai rarahi i rotopu i te huˈa e te pahiraa pape. E tamata outou i te ape i teie mau ofai. Na te taata i muri mai e faatere ra i te vaa, aita râ oia i ite e nafea râ. Te mea ino roa ˈtu â, aita ta outou e hohoˈa no teie anavai, no reira, aita outou i ite e te haere tia ˈtura teie mau pape puai ihea, i te hoê roto manina anei aore ra i te hoê toparaa pape teitei.
E mea riaria ïa, e ere anei? E taui anaˈe na i te aamu. I teie nei, ua haere mai te hoê aratai aravihi na muri iho ia outou, ua ite maitai oia i te mau ofai atoa o teie nei anavai, to ˈna mau tipuuraa atoa. Ua ite aˈena oia e te fatata ˈtura outou i taua pape arepurepu ra, ua ite atoa oia ihea outou e tapae ai, e nafea ia faahee atu na roto. Eita ïa outou e haapeapea, e ere anei?
Oia mau, tei roto tatou paatoa i te hoê tupuraa mai teie te huru. Noa ˈtu e e ere na tatou te hape, tei roto tatou i te hoê tau arepurepu o te aamu taata nei. Aita te rahiraa o te taata i ite e eaha te maororaa o teie huru tupuraa, e maitai atu anei te mau ohipa, aore ra nafea ia ora mai i taua area taime ra. Eiaha râ tatou ia feaa aore ra ia hepohepo. Ua horoa mai hoi to tatou Poiete i te hoê aratai—tei faaite atea i teie tau ahoaho o te aamu, te faaite ra eaha to mua mai, e te horoa maira i te aratairaa e hinaarohia ia ora ˈtu tatou. Taua aratai ra, o te hoê ïa buka, oia te Bibilia. Te pii ra to ˈna Tumu, te Atua ra o Iehova, ia ˈna iho te Orometua Rahi, e te faahiti ra oia i teie mau parau tamahanahana na roto ia Isaia: “Na to outou tariˈa e faaroo i te hoê reo i muri mai ia outou, i te na ôraa e, Teie te eˈa: e na reira i te haere, ia haapehao ê i te pae atau e te pae aui.” (Isaia 30:20, 21) E farii anei outou i teie aratairaa? E hiˈo anaˈe na mai te peu e ua tohu mau anei te Bibilia i te huru o to tatou nei anotau.
Ua ani te mau pǐpǐ a Iesu i te hoê uiraa hohonu
Eita e ore e ua hitimahuta te mau pǐpǐ a Iesu. No parau noa maira o Iesu ia ratou ma te papu maitai e, e haamou-roa-hia te mau fare unauna rahi o te hiero o Ierusalema! E parau tohu maere mau teie. I muri noa iho, te parahi ra ratou i te Mouˈa ra i Oliveta, ua ani maira e maha o te mau pǐpǐ ia Iesu e: “E faaite mai oe ia matou i te tupuraa o taua mau mea nei? e te tapao o to oe [vairaa] mai e te hopea o teie nei [faanahoraa o te mau mea]?” (Mataio 24:3; MN; Mareko 13:1-4) Noa ˈtu e ua papu ia ratou aore ra aita, e rave rau tupuraa to te pahonoraa a Iesu.
E ere te haamouraa o te hiero o Ierusalema e te hopea o te faanahoraa o te mau mea ati Iuda, i te hoê â huru e te tau o te vairaa mai o te Mesia e o te hopea o te faanahoraa taatoa o te mau mea o te ao nei. Noa ˈtu râ, i roto i ta ˈna pahonoraa roa, ua vauvau o Iesu ma te aravihi i taua mau tuhaa atoa ra o te uiraa. Ua parau atu oia ia ratou e eaha te huru tupuraa na mua ˈˈe i te haamouraa o Ierusalema; ua parau atoa ˈtu oia e eaha te huru o te ao i te tau o to ˈna vairaa mai, i te taime e faatere mai ai oia ei Arii i nia i te raˈi e e fatata ˈi oia i te haamou i te faanahoraa taatoa o te mau mea o te ao nei.
Te hopea o Ierusalema
A hiˈo na mua na i ta Iesu i parau no nia ia Ierusalema e to ˈna hiero. Hau atu i te toru ahuru matahiti na mua ˈtu, ua tohu o Iesu i te hoê tau ati rahi no te hoê o te mau oire rarahi roa ˈˈe i te ao nei. A tapao na i ta ˈna mau parau i roto i te Luka 21:20, 21: “Ia hiˈo ra outou ia Ierusalema i te haaatiraahia e te nuu, ua fatata ïa to ˈna pau ia ite mai outou. Te feia i parahi i Iudea ra, a maue i nia i te mouˈa i reira, e to roto i te oire ra, a haere i rapae, e eiaha to te mau vahi atoa ra e tomo i roto i te oire.” Mai te peu e e haaatihia o Ierusalema, e puhapa te mau nuu na te hiti ia ˈna, nafea ïa “to roto i te oire” ia “haere i rapae,” mai ta Iesu i faaue mai? Oia mau, te faaite ra o Iesu e e matara mai te hoê ravea hororaa. Ua matara mau anei?
I te matahiti 66 o to tatou tau, ua turai roa ˈtu te mau nuu Roma i faaterehia e Cestius Gallus, i te mau nuu orure hau ati Iuda i roto ia Ierusalema e ua mau ratou i roto i te oire. Ua ô roa ˈtu to Roma i roto i te oire e ua tae roa ˈtu ratou i te patu o te hiero. I reira ra, faaue ihora o Gallus i to ˈna mau nuu ia rave i te tahi ohipa maere mau. Ua faaue atura oia ia ratou ia reva! Ma te oaoa, ua tapapa aˈera te mau faehau ati Iuda ia ratou e ua tairi atura i to ratou mau enemi Roma i horo. I reira ïa te matararaa te ravea hororaa i tohuhia mai e Iesu. Ua pee te mau Kerisetiano mau i ta ˈna faaararaa e ua faarue atura ratou ia Ierusalema. E faaotiraa tano mau inaha, e maha noa matahiti i muri iho, ua hoˈi faahou maira te mau nuu Roma, arataihia e te Tenerara ra o Titus. I tera râ taime, aita ïa e hororaa faahou.
Ua haaati faahou atura te mau nuu Roma ia Ierusalema; ua patu ihora i te hoê aua hamanihia i te mau pou oeoe na te hiti ia ˈna. Ua tohu hoi o Iesu no nia ia Ierusalema e: “Te fatata maira hoi te tau e haaatihia ˈi oe e to mau enemi i te aua, a haapuni ai ia oe e ati noa ˈˈe, a tapea ˈi ia oe i roto.”a (Luka 19:43) Aita i maoro, ua topa ˈtura o Ierusalema; ua huˈahuˈa roa to ˈna hiero hanahana. Ua tupu pauroa te mau parau a Iesu!
Ua ite atea ˈtu râ o Iesu i te haamouraa o Ierusalema. Ua ani atoa hoi ta ˈna mau pǐpǐ ia ˈna i te tapao o to ˈna vairaa mai. Aita ratou i ite i taua taime ra, tera râ, ua faahiti oia i te tau e faatoroahia ˈi oia no te faatere ei Arii i nia i te raˈi. Eaha ta ˈna i tohu?
Te tamaˈi i te mau mahana hopea
Ia taio outou i te Mataio mau pene 24 e 25, te Mareko pene 13, e te Luka pene 21, e ite outou i te haapapuraa feaa ore e ua faahiti o Iesu i to tatou anotau. Ua tohu oia i te tau tamaˈi—eiaha noa ‘te parau tamaˈi e te aueue roo tamaˈi’ o tei faaino i te roaraa o te aamu taata nei, te mau tamaˈi râ i rotopu i ‘te tahi fenua e te tahi fenua, e te tahi basileia e te tahi basileia’—oia mau, te mau tamaˈi rahi i te ao nei.—Mataio 24:6-8.
A feruri na e mea nafea te tamaˈi i te tauiraa i to tatou senekele. Ia tupu te tamaˈi i te matamua ra, e aro na te mau nuu o na nunaa patoi e piti i nia i te tahua aroraa, e ta ratou mau ˈoˈe aore ra te mau pupuhi, e mea riaria atoa. Tera râ, i te matahiti 1914, ua tupu te Tamaˈi Rahi. Ua faaô ihora tera nunaa i muri aˈe i te tahi i roto i taua tamaˈi ra—te tamaˈi matamua ati aˈe te ao nei. Ua hamanihia te mau mauhaa pata ohie no te haapohe hau atu â i te taata e ma te atea roa ˈtu â. Ua tutuha te mau pupuhi fenua i te mau ofai ma te aravihi roa ˈtu â; ua haapaapaa, ua haamauiui, ua faahapepa, e ua haapohe te mau mǎhu i te mau tausani rahiraa faehau; ua tere te mau pereoo paauri ma te aroha ore na roto i te mau reni enemi, a paaina noa ˈi ta ratou mau pupuhi. Ua faaohipa-atoa-hia te manu reva e te pahi hopu na raro i te moana—e mau taoˈa hauti noa ïa ia faaauhia i te faaohipahia ˈtu a muri aˈe.
Ua hau atu te Piti o te Tamaˈi Rahi i tei manaˈohia na—ua hemo te Tamaˈi Rahi Matamua ia ˈna, inaha e mau mirioni taata i pohe. Ua tere haere te mau manua tauraa manureva rarahi, e mau oire taatoa ïa i nia i te miti, na roto i te mau moana e ua maurere te mau manureva na nia mai i teie mau manua no te haere atu e topita i te mau tapao enemi. Ua pupuhi te mau pahi hopu na raro i te moana i te mau topita e ua faatomo i te mau pahi enemi. E ua taorahia te mau paura atomi, o tei haapohe i te mau tausani taata i te hoê noa tairiraa! Mai ta Iesu i tohu, ua tupu mau â te mau “mea mehameha” ei tapao no teie anotau tamaˈi.—Luka 21:11.
Ua mǎrû mai anei te mau tamaˈi mai te Piti o te Tamaˈi Rahi mai â? Aita. I te tahi mau taime, e mau ahuru rahiraa tamaˈi e tupu ra i te matahiti hoê—e tae noa ˈtu i teie nei mau matahiti 1990—ma te haapohe i te mau mirioni taata. E ua itehia te hoê tauiraa i te pae no te feia e pohe nei i roto i te tamaˈi. E ere faahou ïa te mau faehau anaˈe. I teie mahana, te rahiraa o te feia e pohe nei i te tamaˈi—hau atu ïa i te 90 %—o te mau taata tivila ïa.
Vetahi atu mau tuhaa o te tapao
Te tamaˈi, o te hoê anaˈe ïa o te mau tuhaa o te tapao ta Iesu i faahiti. Ua faaara atoa oia e e tupu te “oˈe.” (Mataio 24:7) O te ohipa mau ïa i tupu, noa ˈtu e mea rahi aˈe te maa e faahotuhia nei e te fenua, i tei hinaarohia no te faaamu i te huitaata atoa nei, noa ˈtu e ua haere roa te ite aivanaa i te pae faaapu i mua, ia faaauhia i te tahi atu tau o te aamu taata nei, noa ˈtu e te vai nei te mau ravea aravihi no te hapono i te maa na te mau vahi atoa o te ao nei. Noa ˈtu teie mau haereraa i mua atoa, fatata hoê i nia i te pae o te huiraatira o te ao nei o te pohe nei i te poia i te mau mahana atoa.
Ua tohu atoa o Iesu e e tupu “te maˈi rahi” “i tera vahi, i tera vahi.” (Luka 21:11) I reirâ, ua riro to tatou anotau ei anotau taa ê—mea maitai aˈe te huru rapaauraa i to mutaa ihora, ua haere tatou i mua i te pae no te mau ravea apî, ua noaa mai te mau patia no te arairaa e rave rahi maˈi matauhia; teie râ, ua maraa roa te mau maˈi pee mai tei ore i itehia aˈenei. Ua tupu te Fiva Paniora i muri noa ˈˈe i te Tamaˈi Rahi Matamua, e ua rahi aˈe te taata i pohe i teie nei maˈi i tei pohe i te tamaˈi. No te mea e maˈi pee roa teie, ua faautuahia te taata aore ra ua tapeahia ratou i te auri i roto i te mau oire mai ia New York, no te mea noa e ua maitihe ratou! I teie mahana, te haapohe nei te mariri ai taata e te maˈi mafatu i te mau mirioni taata i te mau matahiti atoa—e mau maˈi pee mau â. E te tamau noa nei te maˈi SIDA i te haapohe i te taata, aitâ hoi i itehia mai te ravea arairaa i teie nei maˈi.
Ua faataa o Iesu i te mau tupuraa rarahi i te pae aamu e i te pae politita i te mau mahana hopea, area te aposetolo Paulo ra, ua tuu oia i te tapao i nia i te mau fifi totiale e te mau haerea e ite-rahi-hia. Teie ta ˈna i papai: “Ia ite mai oe, i te mau mahana hopea, e tupu te mau tau atâta fifi ia faaruru atu. E riro hoi te taata i te here ia ratou iho, . . . te taiva, te erehia i te aroha natura, te patoi i te ravea faaafaroraa . . . te erehia i te hitahita ore, te uˈana, te erehia i te here i te maitai, te taviri, te etaeta, te faaoru, te here i te mea navenave aita râ i here i te Atua.”—Timoteo 2, 3:1-5, MN.
E mau parau matauhia anei teie? A hiˈo na i te hoê noa fifi i te pae totiale i roto i te ao i teie nei tau—te amahamaharaa o te utuafare. Te maraaraa rahi o te mau utuafare amahamaha, te mau hoa faaipoipo e taparahihia nei, te mau tamarii e hamani-ino-hia nei, e te mau metua ruhiruhia e rave-ino-hia nei—e mau tapao anaˈe te reira e faaite ra e ua erehia te taata i “te aroha natura,” e mea “uˈana” ratou, e “te taviri,” ma “te erehia i te here i te maitai”! Oia mau, te ite nei tatou i te parare-rahi-raa teie nei mau peu i teie tau.
O to tatou anei ui tei tohuhia mai?
Te aniani nei râ paha outou e, ‘Aita anei teie mau huru tupuraa i haamauiui noa na i te huitaata nei? Nafea tatou e ite ai e, o te ui no teie nei tau tei faaite-atea-hia mai i roto i taua mau parau tohu no tahito ra?’ E hiˈopoa anaˈe na e toru haapapuraa e faaite ra e te faahiti ra iho â o Iesu i to tatou nei tau.
A tahi, noa ˈtu e ua itehia te hoê tupuraa matamua, i roto i te hoê faito, i te haamouraahia o Ierusalema e to ˈna hiero, ua faataa te mau parau a Iesu i te hoê tau a muri aˈe i taua taime ra. Fatata e 30 matahiti i muri aˈe i te ati i haamou na ia Ierusalema, ua horoa o Iesu i te aposetolo ruhiruhia ra o Ioane, i te hoê orama e faaite ra e e tupu te mau ohipa i tohuhia na—te tamaˈi, te oˈe, te maˈi pee, e te pohe—a muri aˈe na te ao atoa nei. Oia mau, e naeahia teie mau ati, eiaha noa i te hoê tuhaa fenua, i “te fenua” taatoa râ.—Apokalupo 6:2-8.
A piti, te tupu nei te tahi mau tuhaa o te tapao a Iesu i teie nei senekele, i roto i te hoê faito te nehenehe e parauhia e faito hopea roa. Ei hiˈoraa, e nehenehe anei te mau tamaˈi e ino roa ˈtu â i tei tupu na mai te matahiti 1914 mai â? Ahiri e e tupu te Toru o te Tamaˈi Rahi, e e faaohipa te mau nunaa puai atomi atoa no teie nei tau i ta ratou mau mauhaa, e paapaa roa ïa teie nei fenua—e e mou roa te huitaata nei. Oia atoa, ua tohu te Apokalupo 11:18 (MN) e, i teie nei tau ia “riri” te mau nunaa, e “faaino” te huitaata nei “i te fenua.” A tahi ra i roto i te aamu, te haaviiviiraa e te faainoraa o te natura e haamǎtaˈu ai i te oraraa iho i nia i teie nei palaneta! Te tupu nei ïa teie tuhaa fatata i roto i to ˈna faito hopea roa. E nehenehe anei te mau tamaˈi e te haaviiviiraa e haere noa ˈtu i te inoraa e tae roa ˈtu i te taime e haamou ai te taata ia ˈna iho e i teie nei palaneta? Eita; inaha te haapapu ra te Bibilia e e vai te fenua e a muri noa ˈtu, e e parahi mai te feia mafatu tia i reira.—Salamo 37:29; Mataio 5:5.
A toru, ia rave-taatoa-hia te tapao o te mau mahana hopea, i reira tatou e papu ai. Ia hiˈopoa-maitai-hia te mau ohipa, ia ravehia te mau tuhaa i faahitihia e Iesu i roto i na Evanelia e toru, to roto i te mau papai a Paulo, e to te Apokalupo, ua rau ïa te mau tuhaa o teie nei tapao. Ia rave-tataitahi-hia teie nei mau tuhaa, e nehenehe te taata e feaa i te na ôraa e, ua tupu taua mau fifi ra i te tahi atu mau anotau na mua ˈtu, tera râ, ia rave-pauroa-hia, te tapao ra teie mau tuhaa ma te feaa ore i te hoê anaˈe ïa anotau—to tatou nei.
Eaha ïa te auraa? Te faataa ra anei te Bibilia i to tatou anotau ei tau hepohepo e aita e tiaturiraa? Aita roa ˈtu!
E parau apî maitai
Hoê o te mau tuhaa faufaa roa ˈˈe o te tapao o te mau mahana hopea, ua papaihia ïa i roto i te Mataio 24:14: “E parau-haere-hia te evanelia [aore ra, “parau apî maitai”] o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” I teie nei senekele, ua rave te mau Ite no Iehova i te hoê ohipa otahi roa i roto i te aamu taata nei. Ua farii ratou i te poroi a te Bibilia no nia i te Basileia o te Atua ra o Iehova—eaha teie nei Basileia, nafea oia ia faatere mai, e eaha ta ˈna e rave a muri aˈe—e ua haaparare ratou i teie poroi ati aˈe te fenua nei. Ua nenei ratou i te mau papai no nia i teie nei tumu parau na roto hau atu i te 300 reo e ua hopoi atu na te mau taata i roto roa i to ratou fare, aore ra na nia i te mau aroâ, aore ra i ta ratou vahi raveraa ohipa, e nehenehe e parauhia na te mau vahi atoa o te fenua nei.
Mea na reira ïa to ratou faatupuraa i teie parau tohu. Tera râ, ua afai atoa ratou i te parau no te tiaturiraa. A tapao na e ua parau o Iesu e e “parau apî maitai” teie, e ere râ i te parau peapea. Nafea ïa te reira ia tupu i teie nei tau ahoaho? No te mea te poroi matamua a te Bibilia, e ere ïa no nia i te ino-roa-raa te mau ohipa i te hopea o teie nei ao tahito. Ua niuhia râ ta ˈna poroi matamua i nia i te Basileia o te Atua, e te tǎpǔ maira teie Basileia i te tahi mea faufaa roa i roto i te mafatu o te mau taata atoa e here nei i te hau—te faaoraraa.
Eaha ïa taua faaoraraa ra, e nafea e noaa ˈi ia outou? A tuatapapa ïa i te mau tumu parau i muri nei.
[Nota i raro i te api]
a Ua manuïa o Titus i taua taime ra. Tera râ, i roto e piti tuhaa faufaa roa, aita oia i upootia. Ua ani oia e ia farii te mau raatira o te oire i to ratou pau ma te hau, ua patoi râ ratou ma te etaeta e te tumu ore. E i te parariraa te mau patu o te oire, ua faaue oia e ia ore te hiero ia faainohia. Ua pau roa râ i te auahi! Ua haapapu maitai te parau tohu a Iesu e e haamouhia o Ierusalema e e huˈahuˈa roa te hiero.—Mareko 13:1, 2.
[Parau iti faaôhia i te api 5]
Te imi nei te mau taata i te pahonoraa i te mau uiraa e haafeaa nei, No te aha te mau mea i ino roa ˈi? Te haere tia ˈtura te huitaata nei ihea?
[Parau iti faaôhia i te api 6]
I teie mahana, hau atu i te 90 % o te feia e pohe nei i te tamaˈi, e mau taata tivila ïa.
[Hohoˈa i te api 7]
Ua tupu pauroa te parau tohu a Iesu no nia i te haamouraa o Ierusalema