VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/3 api 30-31
  • Ua fariihia Iesu mai te Mesia e te Arii!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua fariihia Iesu mai te Mesia e te Arii!
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Hoê parau tohu tahito o tei tupu
  • Hoê faahohoˈaraa no nia i te faatereraa arii
  • Haapiiraa na tatou
  • To te Mesia tomoraa ˈtu i roto ia Ierusalema ma te hanahana
    Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
  • Tomoraa te arii i Ierusalema na nia i te hoê fanauˈa asini
    Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
  • Te taa-ê-raa te Ierusalema i te fenua nei i te Ierusalema no nia maira
    Te ino ore no te ao atoa nei i raro aˈe i te Faatereraa a te ‘Tamaiti hui arii no te hau’
  • “Ua tae i te hora”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/3 api 30-31

Ua rave ratou i te hinaaro o Iehova

Ua fariihia Iesu mai te Mesia e te Arii!

UA FAAHITIMAHUTA te nahoa taata maniania i tomo atu i Ierusalema i te 9 no Nisana o te matahiti 33 o to tatou tau, e rave rahi ati Iudea. Noa ˈtu e e mea matauhia ia ite i te taata ia tomo rahi mai i roto i te oire na mua ˈˈe i te oroa Pasa, e mau ratere taa ê roa teie. Te taata huru rahi aˈe i rotopu ia ratou, o te hoê ïa taata e parahi ra i nia i te hoê fanauˈa asini. O Iesu Mesia taua taata ra, e ua vauvau haere te taata i te ahu e te amaa tamara i mua ia ˈna ma te pii hua e: “Hosana te Tamaiti a Davida; ia ora oia o tei haere mai ma te iˈoa o [“Iehova,” MN]. Hosana i te raˈi teitei ra.” I to ratou iteraa i te nahoa taata, e rave rahi tei parahi na i Ierusalema o tei amui mai i te taahiraa.—Mataio 21:7-9; Ioane 12:12, 13.

Noa ˈtu e e ua pii-hua-hia o Iesu i reira ra, ua ite oia e e mau tamataraa o te tiai maira ia ˈna. E, i roto noa e pae mahana, e haapohehia oia i roto i taua iho oire ra! Oia, ua ite o Iesu e e fenua farii ore o Ierusalema, e ua faanaho oia i to ˈna tomoraa ite-papu-hia i roto i te oire, e taua mau manaˈo ra i roto i te feruriraa.

Hoê parau tohu tahito o tei tupu

I te matahiti 518 hou to tatou tau, ua tohu o Zekaria i to Iesu tomo-hanahana-raa i roto ia Ierusalema. Ua papai oia: “A pii na, e te tamahine o Ierusalema e; inaha, te haere maira to arii ia oe ra: e parau-tia ta ˈna, e o te Ora hoi oia, haehaa to ˈna, i te parahiraa i nia i te asini, e te pinia, te fanauˈa o te asini. . . . e na ˈna e parau i te mau etene i te parau hau: e riro to ˈna hau mai te miti mai e tae noa ˈtu i te tahi miti, e mai te pape mai e tae noa ˈtu i te mau hopea o te fenua ra.”—Zekaria 9:9, 10.

No reira, ua faatupu to Iesu tomoraa i Ierusalema i te 9 no Nisana i te parau tohu a te Bibilia. E ere oia i te hoê ohipa manaˈo-ore-hia, e mea faanaho-maitai-hia râ. Na mua noa ˈˈe, i rapae noa iho i Ierusalema, ua faaue o Iesu i e piti o ta ˈna mau pǐpǐ: “A haere na orua i tera aˈera oire iti, e e ite orua i te hoê asini i tena na, ua fetiihia, e te fanauˈa i pihai iho; e tatara e putô mai i ǒ nei ia ˈu nei. E ia parau noa mai te hoê taata ia orua, e parau atu orua, Tei hinaaro maira te Fatu, e na ˈna ïa e tuu mai i reira ra.” (Mataio 21:1-3) No te aha râ o Iesu i hinaaro ai e tomo i Ierusalema i nia i te hoê asini, eaha te auraa o te huru o te nahoa taata?

Hoê faahohoˈaraa no nia i te faatereraa arii

Pinepine e mea mana aˈe te hoê hohoˈa ite-mata-hia i te hoê parau i faahitihia. E, i te tahi mau taime, ua ani o Iehova i ta ˈna mau peropheta ia hauti roa mai i ta ratou poroi no te paturu i ta ratou parau tohu. (Te mau arii 1, 11:29-32; Ieremia 27:1-6; Ezekiela 4:1-17) Ua vaiiho taua ravea ite-mata-hia faufaa mau ra i te hoê tapao o te ore e nehenehe e tumâ i roto i te feruriraa o te taata mataitai aau etaeta roa ˈˈe. Na reira atoa, e poroi puai atoa ta Iesu i faaohipa na roto i te tomoraa i roto i te oire o Ierusalema i nia i te asini. Nafea?

I te tau Bibilia, ua faaohipahia te asini no te tahi mau fa rarahi. Ei hiˈoraa, ua paiuma o Solomona, i to ˈna faatavairaahia ei arii, i nia i te “pheradi,” te fanauˈa niuru a te hoê asini oni, a to ˈna metua tane.a (Te mau arii 1, 1:33-40) No reira, te faataa ra ïa to Iesu tomoraa ˈtu i Ierusalema i nia i te hoê asini e e te haere mai nei o ˈna iho mai te hoê arii. Ua haapapu faahou atu te mau ohiparaa a te nahoa taata i teie poroi. Ua vauvau atu taua pǔpǔ taata ra, e feia no Galilea paha te rahiraa, i to ratou mau ahu i mua ia Iesu—hoê tapao faahaamanaˈo i te faaiteraahia i mua i te huiraatira e e arii o Iehu. (Te mau arii 2, 9:13) Te haapapu ra ta ratou faahitiraa no nia ia Iesu mai “te Tamaiti a Davida” i to ˈna tiaraa mana no te faatere. (Luka 1:31-33) E te faaite papu ra to ratou faaohiparaa i te amaa raau tamara i to ratou auraro i to ˈna mana arii.—A faaau e te Apokalupo 7:9, 10.

No reira, ua faahohoˈa papu te taahiraa no te tomo atu i roto ia Ierusalema i te 9 no Nisana e, o Iesu te Mesia e te Arii maitihia e te Atua. Oia nei, aita te taatoaraa i mauruuru i to Iesu faataaraahia mai mai te reira. O te mau Pharisea iho â râ o tei manaˈo e e mea tano ore mau ia faaitehia o Iesu ma taua hanahana i au i te arii ra. “E te orometua,” ta ratou ïa i ui mai, i te feaa ore e te riri i to ratou reo, “e aˈo aˈe na oe i to mau pǐpǐ nei.” Ua pahono maira Iesu: “Teie ta ˈu parau ia outou, ia mamû noa ratou nei, ua pii noa mai ïa te mau ofai nei.” (Luka 19:39, 40) Oia, o te Basileia o te Atua te tumu parau rahi o te pororaa a Iesu. Ua hinaaro oia e faaite i teie poroi ma te itoito noa ˈtu e e farii mai te taata aore ra eita.

Haapiiraa na tatou

E itoito rahi ta Iesu i tia ia faaohipa no te tomo atu i Ierusalema mai tei tohuhia e te peropheta Zekaria. Ua ite oia e e ia na reira oia ra e riro ïa o ˈna ei ririraa na to ˈna mau enemi. Na mua ˈˈe i to ˈna revaraa i nia i te raˈi, ua faaue o Iesu i te feia i pee mai ia ˈna ia poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua e ia “faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.” (Mataio 24:14; 28:19, 20) E tia atoa ia faaite i te itoito no te rave i taua ohipa ra. Eita te taatoaraa e oaoa i te faarooraa i te poroi. E riro vetahi i te tâuˈa ore i te reira, area vetahi ra e patoi ïa. Ua taotia vetahi mau faatereraa i te ohipa pororaa aore ra ua opani roa i te reira.

I teie nei â, te ite nei te mau Ite no Iehova e e tia iho â ia porohia te parau apî maitai o te Basileia haamauhia o te Atua, ia faaroo mai te taata aore ra ia haapae ratou. (Ezekiela 2:7) A tutava noa ˈi i te faatupu i taua ohipa faaora ra, te faaitoitohia ra ratou e te parau fafau a Iesu: “Inaha, tei pihai atoa iho vau ia outou, e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao.”—Mataio 28:20.

[Nota i raro i te api]

a Te faataa ra te faatiaraa a Mareko e te pinia asini “aore â i parahihia e te taata.” (Mareko 11:2) Ma te papu, e mea tia roa ia faaohipahia te hoê animala aitâ i parahihia no te mau faahopearaa moˈa.—A faaau e te Numera 19:2; Deuteronomi 21:3; Samuela 1, 6:7.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono