VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w00 15/9 api 15-20
  • “Ua tae i te hora”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “Ua tae i te hora”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mahana o te tomoraa mai hanahana o Iesu
  • E ohipa itoito—E e mau haapiiraa faaora
  • Te mahana faahaparaa
  • ‘E aroha Iesu i to ˈna mau taata e tae noa ˈtu i te hopea’
  • Te Tamaiti a te taata tei haamaitaihia!
  • Te haamanaˈo-faahou-raa i te mau mahana hopea o Iesu i nia i te fenua nei
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • “Aore â i tae i to ˈna ra hora”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Te hebedoma o tei taui i te ao nei
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Te mahana hopea o te oraraa taata o Iesu
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
w00 15/9 api 15-20

“Ua tae i te hora”

“Ua tae i to ˈna hora e faarue mai ai oia i teie nei ao, a reva ˈtu ai i te Metua ra.”—IOANE 13:1.

1. A fatata mai ai te Pasa o te matahiti 33 T.T., ua î Ierusalema i teihea mau ui-maere-raa, e no te aha?

I TO ˈNA bapetizoraahia i te matahiti 29 T.T., ua haamata Iesu i te hoê oraraa e tae atu ai i te “hora” o to ˈna poheraa, to ˈna tia-faahou-raa, e to ˈna faahanahanaraa. I teie nei, tei te tau uaaraa tiare o te matahiti 33 T.T. Tau hebedoma noa tei mairi mai to te tiribuna teitei ati Iuda, te Sunederi, tahuˈaraa e taparahi ia Iesu. I to ˈna iteraa i ta ratou opuaraa, na roto paha ia Nikodemo, te hoê melo o te Sunederi o tei hamani maitai ia ˈna, ua faarue Iesu ia Ierusalema e haere atura i te tahi pae mai o Ioridana i te mataeinaa. I te mea e te fatata maira te oroa Pasa, mea rahi to te mataeinaa e haere i Ierusalema, e ua î te oire i te mau ui-maere-raa no nia ia Iesu. “Eaha to outou na manaˈo?” ta te taata ïa e ui te tahi i te tahi. “E ore anei oia e tae mai i teie nei oroa?” E faarahi atu â te mau tahuˈa rarahi e te mau Pharisea i te horuhoru ma te faaue i te taata atoa e ite atu ia Iesu e faaara ia ratou.—Ioane 11:47-57.

2. Eaha te ohipa ta Maria e rave o te faatupu i te aimârôraa, e eaha ta Iesu pahonoraa no te turu ia ˈna e faaite ra no nia i to ˈna iteraa i “to ˈna hora”?

2 I te 8 no Nisana, e ono mahana hou te Pasa, e hoˈi Iesu i pihai iho ia Ierusalema. E haere oia i Betania—te oire tumu o to ˈna mau hoa here o Mareta, Maria e Lazaro—e 3 kilometera i te atea ia Ierusalema. E po Mahana pae teie, e e faaea Iesu i reira i te Sabati. I te po i muri iho, e faahapa te mau pǐpǐ ia Maria o te faatavai ia Iesu i te monoˈi noˈanoˈa taoˈa rahi. E pahono Iesu e: “Vaiiho noa ˈtu ïa, ua vaiiho oia i teie ei faatahinu ia ˈu, a tae atu ai i te mahana tanuraa ia ˈu ra. E tia â hoi te taata rii i ǒ outou nei, o vau râ e ore ïa e parahi mau i ǒ outou.” (Ioane 12:1-8; Mataio 26:6-13) Ua ite Iesu e “ua tae i to ˈna hora e faarue mai ai oia i teie nei ao, a reva ˈtu ai i te Metua ra.” (Ioane 13:1) E pae mahana e toe ra e e “horoa [oia] i to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi.” (Mareko 10:45) No reira, i roto i te mau ohipa atoa ta Iesu e rave e e haapii, ua ite oia e mea ru te tau. Auê ïa hiˈoraa faahiahia mau no tatou a tiai ai tatou ma te aau tae i te hopea o teie faanahoraa o te mau mea! E hiˈo mai tatou i te ohipa e tupu i nia ia Iesu i te mahana i muri iho.

Te mahana o te tomoraa mai hanahana o Iesu

3. (a) Nafea Iesu e tomo ai i Ierusalema i te Sabati 9 no Nisana, e eaha ta te rahiraa o te mau taata e haaati ra ia ˈna e rave? (b) Nafea Iesu e pahono ai i te mau Pharisea e amuamu ra no nia i te nahoa?

3 I te Sabati 9 no Nisana, e haere o Iesu i Ierusalema ma te hanahana. Ia fatata ˈtu oia i te oire—na nia i te fanauˈa asini ia au i te Zekaria 9:9—e hohora te rahiraa o te taata e haaati ra ia ˈna i to ratou ahu i nia i te eˈatia, e e ooti te tahi pae i te mau amaa raau e vauvau atu ai i raro. “Ia ora na te Arii i te haerea mai ma te iˈoa o te Fatu ra,” ta ratou ïa e tuô. E hinaaro te tahi mau Pharisea i roto i te nahoa e ia tamaˈi Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ. E pahono râ Iesu e: “Teie ta ˈu parau ia outou, ia mamû noa ratou nei, ua pii noa mai ïa te mau ofai nei.”—Luka 19:38-40; Mataio 21:6-9.

4. No te aha Ierusalema e aueue ai ia tae atu Iesu i te oire?

4 Tau hebedoma noa na mua ˈtu, mea rahi o te nahoa tei ite ia Iesu i te faatiaraa mai ia Lazaro. I teie nei, te faatia noa ra ratou ia vetahi ê i taua semeio ra. No reira, ia tomo mai Iesu i Ierusalema, e aueue te oire taatoa. “O vai teie?” ta te taata ïa e ui. E e parau noa te mau nahoa taata e: “O Iesu teie, o te Peropheta o Nazareta i Galilea ra.” Ia ite te mau Pharisea i te ohipa e tupu ra, e autâ ratou: “Ua hope te rahi atoa i te pee ia ˈna.”—Mataio 21:10, 11; Ioane 12:17-19.

5. Eaha te tupu ia haere Iesu i te hiero?

5 Mai tei matauhia e ana ia tae oia i Ierusalema, e haere Iesu, te Orometua Rahi, e haapii i te hiero. I reira, e haere mai te matapo e te pirioi ia ˈna ra, e e faaora oia ia ratou. Ia ite te mau tahuˈa rarahi e te mau papai parau i te reira e ia faaroo ratou i te mau tamarii i roto i te hiero i te piiraa e, “Hosana te Tamaiti a Davida,” e riri ratou. “Te ite na oe i ta ratou parau nei?” ta ratou ïa e parau. “E,” ta Iesu ïa e pahono. “Aitâ outou i taio, Ua noaa ia oe te haamaitai no roto i te vaha o te tamarii rii e te aiû rii?” A tamau noa ˈi Iesu i te haapii, e hiˈo maitai oia i te mau mea atoa i roto i te hiero.—Mataio 21:15, 16; Mareko 11:11.

6. Nafea e taa ê ai ta Iesu e rave i teie nei i to na mua ˈtu, e no te aha?

6 Mea taa ê ta Iesu e rave i teie nei i tei tupu e ono avaˈe na mua ˈtu! I to ˈna haereraa i Ierusalema no te oroa Patiaraa Tiahapa i taua taime ra, ‘aita oia i haere faaite, i haere huna noa’ râ. (Ioane 7:10) E ia haamǎtaˈuhia to ˈna ora, ua imi noa oia i te ravea ia ora mai oia. Ia horoahia te mau faaueraa e haru ia ˈna, ua haere oia ma te faaite i roto i te oire i teie nei! E ere atoa i te peu matauhia e Iesu ia faaiteite ia ˈna mai te Mesia. (Isaia 42:2; Mareko 1:40-44) Aita oia i hinaaro ia atutu to ˈna parau aore ra ia faatia haere te taata i te mau mea hape no nia ia ˈna. I teie nei, e faaite hua te mau nahoa taata ia ˈna mai te Arii e te Faaora—te Mesia—e e faahapa oia i te mau aratai haapaoraa o te ani ra e haamamû ia ratou! No te aha teie tauiraa? No te mea “ua tae i te hora e haamaitaihia ˈi te Tamaiti a te taata nei,” mai ta Iesu e faaite i te mahana i muri noa iho.—Ioane 12:23.

E ohipa itoito—E e mau haapiiraa faaora

7, 8. Nafea te mau ohipa a Iesu i te 10 no Nisana o te matahiti 33 T.T. e hoê â ˈi e ta ˈna i rave na i roto i te hiero i te Pasa o te matahiti 30 T.T.?

7 Ia tae oia i te hiero i te Monire 10 no Nisana, e rave Iesu i te tahi mea i nia i ta ˈna i ite i te avatea na mua ˈtu. E haamata oia i te ‘tiahi i te feia i hoo atu e i te feia i hoo mai i roto i te hiero ra i rapae, e e faatiopa oia i te mau iri a te feia hoo moni ra e te mau parahiraa o te feia hoo uuairao ra; e aore roa e tuu i te taata ia hopoi i te farii taoˈa na roto i te hiero.’ Ma te faautua i te feia ohipa ino, e parau oia e: “E ere anei ua papaihia, E parauhia to ˈu nei fare e fare pureraa no te mau fenua atoa, riro noa iho nei râ ia outou ei ana eiâ.”—Mareko 11:15-17.

8 Hoê â te mau ohipa a Iesu e ta ˈna i rave e toru matahiti na mua ˈtu i to ˈna haereraa i te hiero i te Pasa o te matahiti 30 T.T. I teie râ taime, mea uˈana ˈtu â te faahaparaa. I teie nei, te faaauhia ra te feia hoo i roto i te hiero i te “eiâ.” (Luka 19:45, 46; Ioane 2:13-16) Tera iho â no te mea e moni rahi roa ta ratou e ani i te feia e hinaaro e hoo mai i te mau animala no te tusia. E faaroo te mau tahuˈa rarahi, te mau papai parau, e te feia rahi i te ohipa ta Iesu e rave ra e e imi faahou ratou i te ravea ia taparahihia oia. Eita râ ratou e ite nafea ia taparahi ia Iesu, no te mea te faaroo maite ra te taata atoa, tei maere i ta ˈna haapiiraa, ia ˈna.—Mareko 11:18; Luka 19:47, 48.

9. Eaha te haapiiraa ta Iesu e horoa, e eaha te titau-manihini-raa ta ˈna e tuu atu i te feia e faaroo ra ia ˈna i te hiero?

9 A tamau noa ˈi Iesu i te haapii i te hiero, e parau oia e: “Ua tae i te hora e haamaitaihia ˈi te Tamaiti a te taata nei.” Oia, ua ite o ˈna e tau mahana noa e toe ra i to ˈna oraraa ei taata. I muri aˈe i to ˈna faataaraa e e tia i te hoê huero sitona ia pohe no te faatupu mai i te hotu—o te tuea ra i to ˈna iho pohe e to ˈna riroraa mai ei ravea e fanaˈo ai vetahi ê i te ora mure ore—e titau manihini oia i te feia e faaroo ra ia ˈna, ma te parau e: “O te taata i hinaaro ei tavini no ˈu ra, a pee mai ïa ia ˈu, e te vahi ta ˈu e parahi ra, ei reira atoa ïa tau tavini; e ia tavini mai te taata ia ˈu ra, na tau Metua ïa e utua mai ia ˈna.”—Ioane 12:23-26.

10. Eaha te huru o Iesu i mua i te pohe mauiui e tiai maira ia ˈna?

10 Ma te manaˈo i to ˈna pohe mauiui i roto noa e maha mahana, e parau â Iesu e: “Ua horuhoru roa tau [nephe] i teie nei, e e nahea vau? e na ô anei? E tau Metua, e faaora ia ˈu i teie nei hora.” Eita râ ta Iesu e nehenehe e ape i te mea e tiai maira ia ˈna. “I haere mai ai râ vau no teie nei hora,” ta ˈna ïa e parau. Oia mau, e farii Iesu i te faanahoraa taatoa a te Atua. Ua faaoti papu oia e vaiiho e na te hinaaro o te Atua e aratai i ta ˈna mau ohipa e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa ei tusia. (Ioane 12:27; MN) Auê ïa hiˈoraa maitai ta ˈna e vaiiho maira no tatou—te auraro-roa-raa i te hinaaro o te Atua!

11. Eaha te mau haapiiraa ta Iesu e horoa na te nahoa o tei faaroo mai nei i te hoê reo no te raˈi mai?

11 No to ˈna tapitapi rahi i te faahopearaa o to ˈna pohe i nia i te roo o to ˈna Metua, e pure Iesu e: “E tau Metua, e haamaitai i to iˈoa.” Ua maere roa te nahoa taata i putuputu mai i te hiero i te faarooraa i te hoê reo no nia i te raˈi, o te na ô e: “Ua haamaitai au, e e haamaitai faahou atu â vau.” E faaohipa te Orometua Rahi i teie taime maitai no te faataa i te nahoa no te aha te reo i faaroohia ˈi, eaha te mau faahopearaa o to ˈna pohe, e no te aha e tia ˈi ia ratou ia faahotu i te faaroo. (Ioane 12:28-36) Eita e ore e ua riro na mahana hopea e piti ei mau mahana ohipa roa no Iesu. E tae mai râ te hoê mahana faufaa roa.

Te mahana faahaparaa

12. I te Mahana piti 11 no Nisana, nafea te mau aratai haapaoraa e tamata ˈi i te râmâ ia Iesu, e eaha te faahopearaa?

12 I te Mahana piti 11 no Nisana, e haere faahou Iesu e haapii i roto i te hiero. E haere mai vetahi pae enemi e faaroo. Ma te faahitihiti i ta Iesu mau ohipa i rave i te mahana na mua ˈtu, e ui te mau tahuˈa rarahi e te feia paari ia ˈna e: “O vai te tumu i teie nei mau mea ta oe e rave nei? e na vai i horoa mai i teie nei mana ia oe?” E haafeaa te Orometua Rahi ia ratou na roto i ta ˈna pahonoraa, e e faatia oia e toru parabole oraora—e piti no nia i te hoê ô vine e te hoê oroa faaipoiporaa—o te faaite hua ra i te ino o to ˈna mau enemi. No to ratou riri i ta ratou e faaroo, e hinaaro te mau aratai haapaoraa e haru ia ˈna. E mǎtaˈu râ ratou i te taata, o te manaˈo ra e e peropheta o Iesu. No reira, e imi ratou i te turai ia ˈna ia parau i te hoê mea e nehenehe atu ai ratou e haru ia ˈna. E haamamû te mau pahonoraa a Iesu ia ratou.—Mataio 21:23–22:46.

13. Eaha te manaˈo tauturu ta Iesu e horoa na te feia e faaroo ra ia ˈna no nia i te mau papai parau e te mau Pharisea?

13 I te mea e te parau ra te mau papai parau e te mau Pharisea e te haapii ra ratou i te Ture a te Atua, e faaitoito ïa Iesu i teie nei i te feia e faaroo ra ia ˈna: “E haapao outou e e rave i ta ratou e parau mai ia outou: eiaha râ outou e pee ia ratou; o te parau hoi ta ratou, aita râ i haapao.” (Mataio 23:1-3) E faahaparaa puai mau â teie i mua i te taata! Aita râ i oti atura ta Iesu faahaparaa. Teie to ˈna mahana hopea i te hiero, e e faahiti oia ma te mǎtaˈu ore i te hoê anairaa faahaparaa—te tahi i muri i te tahi mai te patiri haruru ra.

14, 15. Eaha te tahi mau faahaparaa uˈana ta Iesu e faahiti no nia i te mau papai parau e te mau Pharisea?

14 “Auê outou, e te mau papai parau e te mau Pharisea, e haavare outou!” ta Iesu ïa e parau e ono taime. Tera iho â no te mea e faataa oia e e opani ratou i te Basileia o te raˈi i te taata, ma te tapea i te taata eiaha e tomo atu. E haaati teie mau haavare i te tai e te fenua ia noaa te peroseluto hoê, ia au noa oia i te haamouraa mure ore. A haapae noa ˈi ratou i “te mau mea rarahi o te ture ra, i te parau-tia, e te aroha, e te haapao mau ra,” e haapao rahi roa ratou i te aufauraa i te tuhaa ahuru. Oia mau, e tamâ ratou i “to rapae au i te auˈa e te umete, area o roto ra, te î na ïa i te nounou, e te parau-tia ore,” oia hoi e huna te hoê hohoˈa paieti rapaeau noa i to ratou pê e to ratou tahuti. Hau atu â, e hinaaro ratou e hamani i te mau menema no te mau peropheta e e faaunauna i te reira no te huti i te ara-maite-raa i nia i ta ratou iho mau ohipa tauturu, noa ˈtu e e ‘tamarii ratou na te feia i taparahi i te mau peropheta.’—Mataio 23:13-15, 23-31.

15 Ma te faahapa i te ereraa to ˈna mau enemi i te mau faufaa pae varua, e parau Iesu e: “Auê outou, e te mau aratai matapo e.” E matapo ratou i te pae morare no te mea te haafaufaa rahi aˈe ra ratou i te auro o te hiero i te faufaa pae varua o taua vahi haamoriraa ra. Ma te haere â i mua, e faahiti Iesu i ta ˈna mau faahaparaa puai roa ˈˈe. “E te mau ophi e! e te mau fanauˈa ehidena e!” ta ˈna ïa e parau, “eaha outou e ora ˈi i te pohe ra i te po?” Oia, te parau ra Iesu ia ratou e no to ratou haerea ino, e faaruru ratou i te haamouraa mure ore. (Mataio 23:16-22, 33) Ia faaite atoa ïa tatou i te itoito i roto i te pororaa i te poroi o te Basileia, tae noa ˈtu te faahaparaa i te haapaoraa hape.

16. A parahi ai ratou i te mouˈa i Oliveta, eaha te parau tohu faufaa ta Iesu e faaite i ta ˈna mau pǐpǐ?

16 E faarue Iesu i te hiero i teie nei. Ia fatata te toparaa mahana, e haere oia e ta ˈna mau pǐpǐ i nia i te mouˈa i Oliveta. A parahi noa ˈi oia i reira, e horoa Iesu i te parau tohu no nia i te haamouraa o te hiero e te tapao o to ˈna vairaa mai e o te hopea o te faanahoraa o te mau mea. E au roa te auraa o teie mau parau tohu i to tatou nei tau. I taua ahiahi ra, e parau atoa Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Ua ite outou e e piti mahana toe i te pasa ra; ei reira te Tamaiti a te taata nei e tuuhia ˈi ia [patǐtǐhia i nia i te pou].”—Mataio 24:1-14; 26:1, 2; MN.

‘E aroha Iesu i to ˈna mau taata e tae noa ˈtu i te hopea’

17. (a) I te Pasa i te 14 no Nisana, eaha te haapiiraa ta Iesu e horoa na te tino 12? (b) Eaha te haamanaˈoraa ta Iesu e haamau i muri aˈe i te tiahiraa ia Iuda Isakariota?

17 I na mahana e piti i muri iho—te 12 e te 13 no Nisana—eita Iesu e faaiteite ia ˈna i te hiero. Te imi ra te mau aratai haapaoraa i te taparahi ia ˈna, e aita oia e hinaaro ra ia haafifi mai te tahi mea ia ore oia e faatupu i te Pasa e ta ˈna mau aposetolo. E haamata te 14 no Nisana—te mahana hopea o te oraraa o Iesu i te fenua nei ei taata—i te toparaa mahana i te Mahana maha. I taua ahiahi ra, e putuputu Iesu e ta ˈna mau aposetolo i roto i te hoê fare i Ierusalema i reira te raveraahia te mau faaineineraa no te faatupu i te Pasa. A rave amui ai ratou i te Pasa, e horoa oia i te haapiiraa nehenehe o te haehaa i na 12 ma te horoi i to ratou avae. I muri aˈe i te tiahiraa ia Iuda Isakariota, o tei farii i te hoo i to ˈna Fatu e 30 moni ario—te hoo o te hoê noa tavini ia au i te Ture a Mose—e haamata Iesu i te oroa Haamanaˈoraa i to ˈna poheraa.—Exodo 21:32; Mataio 26:14, 15, 26-29; Ioane 13:2-30.

18. Eaha ˈtu â te mau haapiiraa ta Iesu e horoa ma te here na ta ˈna na aposetolo haapao maitai 11, e nafea oia e faaineine ai ia ratou no to ˈna poheraa e fatata maira?

18 I muri aˈe i te avariraa i te oroa Haamanaˈoraa, e mârôraa rahi te tupu i roto i te mau aposetolo no te ite o vai te mea rahi aˈe. Eita Iesu e tamaˈi atu, e haapii râ oia ia ratou ma te faaoromai no nia i te faufaaraa ia tavini ia vetahi ê. Ma te mauruuru i to ratou tia-noa-raa i pihai iho ia ˈna i roto i ta ˈna mau tamataraa, e faaau roa oia i te hoê faufaa no te hoê basileia e o ratou. (Luka 22:24-30) E faaue atoa Iesu ia ratou ia aroha te tahi i te tahi mai ia ˈna i aroha ia ratou. (Ioane 13:34) A parahi noa ˈi oia i roto i taua piha ra, e faaineine Iesu ma te here ia ratou no to ˈna poheraa e fatata maira. E haapapu oia i to ˈna auhoaraa e o ratou, e faaitoito ia ratou ia faahotu i te faaroo, e e tǎpǔ atu i te tauturu a te varua moˈa. (Ioane 14:1-17; 15:15) Hou e faarue ai i te fare, e parau Iesu i to ˈna Metua e: “Ua tae i te hora; a haamaitai i to Tamaiti, ia haamaitai atoa hoi to Tamaiti ia oe.” Oia mau, ua faaineine Iesu i te mau aposetolo no to ˈna poheraa, e papu maitai e “aroha noa ˈtura oia ia ratou e tae noa ˈtura i te hopea ra.”—Ioane 13:1; 17:1.

19. No te aha Iesu e mauiui roa ˈi i te ô i Getesemane?

19 Peneiaˈe e ua mairi te tuiraa po i te taeraa ˈtu Iesu e ta ˈna na aposetolo haapao maitai 11 i te ô i Getesemane. Ua haere pinepine oia e ta ˈna mau pǐpǐ i reira. (Ioane 18:1, 2) I roto tau hora noa, e pohe Iesu mai te mea ra e e taata ohipa ino roa oia. No te mea e e uˈana roa to ˈna mauiui no te feruri-aˈena-raa i teie ohipa e te faainoraa ta te reira e faatae i nia i to ˈna Metua, e mai te toto putua ra to ˈna hou ia mairi i raro i te repo ra a pure ai Iesu. (Luka 22:41-44) “Ua tae i te hora,” ta Iesu ïa e parau i te mau aposetolo. “Inaha! te fatata mai nei te tuu ia ˈu nei.” Eita e oti ta ˈna parau, o Iuda Isakariota maira, e te hoê nahoa taata rahi ma te lamepa e te mauhaa. E haere mai ratou e haru ia Iesu. Eita oia e haapaari atu. E faataa oia e: “Eaha ihora râ e tupu ai te parau i papaihia ra i reira, o tei parau ra e ia tupu teie nei mau mea e tia ˈi?”—Mareko 14:41-43; Mataio 26:48-54.

Te Tamaiti a te taata tei haamaitaihia!

20. (a) Eaha te mau haamauiuiraa ta Iesu e faaruru i muri aˈe i to ˈna haruraahia? (b) Tau taime hou oia e pohe ai, no te aha Iesu e tuô ai e: “Ua oti”?

20 I muri aˈe i to ˈna haruraahia, e parihia Iesu e te mau ite haavare, e faahapahia e te mau haava faatia paetahi, e faautuahia e Ponotio Pilato, e faaooohia e te mau tahuˈa e te taata, e e tâhitohitohia e e haamauiuihia e te mau faehau. (Mareko 14:53-65; 15:1, 15; Ioane 19:1-3) I te Mahana pae hora 12, e patǐtǐhia Iesu i nia i te hoê pou haamauiuiraa e e mauiui i te mamae rahi no te mea te hahae ra te teiaha o to ˈna tino i te mau pepe naero i nia i to ˈna rima e to ˈna avae. (Ioane 19:17, 18) Fatata i te hora toru i te avatea, e tuô Iesu e: “Ua oti.” Oia, ua hope ia ˈna i te rave i te mau mea i haere mai ai oia i te fenua nei. Ma te tuu i to ˈna varua i te Atua ra, e taupe oia i to ˈna upoo e pohe atu ai. (Ioane 19:28, 30; Mataio 27:45, 46; Luka 23:46) I te toru o te mahana i muri iho, e faatia mai Iehova i ta ˈna Tamaiti. (Mareko 16:1-6) E 40 mahana i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, e maue Iesu i nia i te raˈi e e faahanahanahia oia.—Ioane 17:5; Ohipa 1:3, 9-12; Philipi 2:8-11.

21. Nafea tatou e nehenehe ai e pee ia Iesu?

21 Nafea tatou e nehenehe ai e ‘pee maite i te taahiraa avae o Iesu’? (Petero 1, 2:21) Mai ia ˈna, e rohi hua tatou i te poro i te Basileia e i te faariro i te taata ei pǐpǐ e e faaitoito tatou i te faaite i te parau a te Atua. (Mataio 24:14; 28:19, 20; Ohipa 4:29-31; Philipi 1:14) Eiaha roa ˈtu tatou e haamoe teihea roa tatou i roto i te tereraa o te tau aore ra e faaea i te faaaraara te tahi i te tahi ia rahi te aroha e te mau ohipa maitatai. (Mareko 13:28-33; Hebera 10:24, 25) Ia vaiiho tatou e na te hinaaro o te Atua ra o Iehova e na te iteraa e te ora nei tatou i “te tau hopea,” e aratai i ta tatou mau ohipa atoa.—Daniela 12:4.

Nafea outou ia pahono?

• Eaha te faahopearaa o te ite o Iesu no nia i to ˈna pohe e fatata maira i nia i ta ˈna taviniraa hopea i te hiero i Ierusalema?

• Eaha te faaite ra e ‘ua aroha Iesu i to ˈna mau taata e tae noa ˈtu i te hopea’?

• Eaha ta te mau ohipa i tupu i na hora hopea o te oraraa o Iesu e faaite ra no nia ia ˈna?

• Nafea tatou e nehenehe ai e pee i te Mesia ra o Iesu i roto i ta tatou taviniraa?

[Hohoˈa i te api 18]

‘Ua aroha Iesu ia ratou e tae noa ˈtu i te hopea’

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono