Sekema—Te oire i roto i te peho
I ROPU mau i te fenua ta te Atua i maiti no to ˈna nunaa, i rotopu i te Mouˈa Ebala e te Mouˈa Gerezima, te vai ra te oire no Sekema. I reira—fatata e maha tausani matahiti i teie nei—to Iehova tǎpǔraa ia Aberahama e: “E horoa vau i teie nei fenua no to oe ra huaai.”—Genese 12:6, 7.
Ia au maite i teie parau tǎpǔ, ua puhapa te mootua a Aberahama ra o Iakoba i Sekema e ua patu i te hoê fata tei piihia e ana te “Atua e Atua ïa no Iseraela.” Peneiaˈe ua ǒ o Iakoba i te hoê apoo pape i taua vahi ra ia fanaˈo to ˈna utuafare e ta ˈna mau nǎnǎ i te pape, te hoê apoo pape tei matauhia i te mau senekele i muri iho ei “apoo pape a Iakoba.”—Genese 33:18-20, nota i raro i te api, MN; Ioane 4:5, 6, 12.
Teie râ, aita pauroa te mau melo o te utuafare o Iakoba i faaite i te itoito no te haamoriraa mau. Ua maimi ta ˈna tamahine ra o Dina i te mau hoa i rotopu i te mau tamahine Kanaana no Sekema. Ua faarue o Dina, o te vai apî noa râ hoi oia, i te faaearaa peapea ore o to ˈna utuafare e ua haamata i te hahaere i te oire tapiri, ma te faatupu i te auhoaraa i reira.
Nafea te mau taurearea tamaroa o teie oire ia hiˈo i teie paretenia apî o tei haere tamau mai i to ratou oire—e au ra ma te apee-ore-hia? Ua “ite aˈera” te tamaiti a te hoê taata mana “ia ˈna, ua rave ihora, e taoto atura ia ˈna, e hamani ino atura.” No te aha o Dina i roohia ˈi i te ati na roto i te amuimuiraa ˈtu e te mau ati Kanaana peu tia ore? No te mea anei e ua ite oia e te hinaaro ra o ˈna i te faahoa ˈtu i te mau tamahine hoê â faito matahiti e to ˈna? E tamahine upoo etaeta anei oia e te manaˈo tiamâ mai te tahi o to ˈna mau tuaana? A taio na i te faatiaraa a te Genese, e a tamata na i te taa i te oto e te haama i farereihia e Iakoba e o Lea, no te mau faahopearaa iino o te mau hahaereraa a ta raua tamahine i Sekema.—Genese 34:1-31; 49:5-7; a hiˈo atoa i Te Pare Tiairaa o te 15 no Tiunu 1985, api 31 (Farani).
Fatata e 300 matahiti i muri iho, ua ite-faahou-hia te mau faahopearaa no te haapao ore i te mau aratairaa teotaratia. I Sekema, ua faanaho o Iosua i te hoê o te mau putuputuraa rarahi roa ˈˈe i roto i te aamu no Iseraela. A feruri na i te tupuraa i roto i te peho ra. Hau atu i te hoê mirioni taata—te mau tane, te mau vahine e te mau tamarii—no roto mai i te mau opu e ono o Iseraela o te tia ra i mua i te Mouˈa Gerezima. I te tahi aˈe pae o te peho fatata hoê â rahiraa numera no roto mai i te tahi atu mau opu e ono o te tia ra i mua i te Mouˈa Ebala.a E i raro, i pihai iho i te afata o te faufaa e i ropu i na pǔpǔ rarahi ati Iseraela e piti, te tia ra ïa te mau tahuˈa e o Iosua. Auê ïa hohoˈa e!—Iosua 8:30-33.
I nia ˈˈe i teie nei nahoa rahi taata, te pûpû nei na mouˈa e piti i te hoê hohoˈa taa ê rahi o te nehenehe e te ano. Mea matie e mea hotu te mau aivi o Gerezima, area to Ebala ra, e mea rehu ïa e te raau ore. E nehenehe anei outou e taa i te maniania oaoa a tiai noa ˈi te mau ati Iseraela i te taime ia paraparau mai o Iosua? Te haavevo ra te mau maniania atoa i roto i teie teata taata ora mau.
I roto e maha e tae atu e ono hora to Iosua taioraa i ‘te buka ture a Mose,’ te apiti atoa ra te nunaa. (Iosua 8:34, 35) E au ra e, te parau ra te mau ati Iseraela i mua ia Gerezima e Amene! i muri aˈe i te mau maitai tataitahi, area te haapapu nei te Amene! a te feia i mua ia Ebala i te mau ino tataitahi. Peneiaˈe e riro te huru ano o te Mouˈa Ebala i te faahaamanaˈo i te nunaa i te faahopearaa atâta o te faaroo ore.
“Ia katarahia tei faaino i tana metua tane, e tana metua vahine,” o ta Iosua ïa e faaara nei. Ma te hoê reo, te pahono ra hau atu i te hoê mirioni reo e: “Amene.” Te tiai nei o Iosua e ia faaea teie pahonoraa puai mau hou a parau faahou ai oia e: “Ia katarahia te hopoi ê i te tapao fenua a tana taeae.” I reira faahou to te mau opu e ono, apeehia e te feia ěê e rave rahi, tuôraa e: “Amene.” (Deuteronomi 27:16, 17) Ahiri e to reira outou, e moehia anei ia outou i taua putuputuraa ra i tupu i rotopu i teie mau mouˈa? Eita anei te hinaaro i te auraro e haaputa-roa-hia i roto i to outou feruriraa?
Na mua iti noa ˈˈe i to ˈna poheraa tau 20 matahiti i muri iho, ua pii faahou o Iosua i te taatoaraa o te nunaa i Sekema no te haapaari ia ratou i roto i ta ratou faaotiraa. Ua tuu oia i mua ia ratou i te maitiraa ta te taata tataitahi e tia ia rave. “E faataa na outou i teie nei mahana i ta outou e haamori,” o ta ˈna ïa i parau atu. “Area vau e to ˈu atoa ra utuafare, e haamori ïa matou ia Iehova.” (Iosua 24:1, 15) E au ra e, ua haaputapû roa teie mau tairururaa o te faaitoito i te faaroo, ia ratou i Sekema ra. E rave rahi matahiti i muri iho i te poheraa o Iosua, ua pee te mau ati Iseraela i to ˈna hiˈoraa haapao maitai.—Iosua 24:31.
Tau 15 senekele i muri iho a faafaaea noa ˈi o Iesu i raro aˈe i te mǎrǔmǎrǔ o te Mouˈa Gerezima, ua tupu atura te hoê aparauraa mahanahana mau. No te rohirohi i te hoê tere roa, ua parahi aˈera o Iesu i te hiti o te apoo pape a Iakoba ua haafatata mai te hoê vahine Samaria e te hoê farii pape. Ua maere roa teie vahine i to Iesu aniraa ˈtu ia ˈna i te pape, inaha eita te ati Iuda e paraparau i to Samaria, eita atoa ïa ratou e inu i roto i ta ratou mau farii. (Ioane 4:5-9) Ua haamaere roa ˈtu â te mau parau a Iesu i muri nei ia ˈna.
“O te inu i tena na pape, e poihâ faahou â ïa; area te inu i te pape e horoahia ˈtu e au nei, e ore roa ïa oia e poihâ faahou, e riro râ taua pape e horoahia ˈtu e au na ˈna ra, ei pape pihaa i roto ia ˈna iho, e tia i te pihaaraa e tae noa ˈtu i te ora mure ore ra.” (Ioane 4:13, 14) A feruri na i te anaanatae o teie vahine i roto i taua parau tǎpǔ ra, e ohipa rohirohi roa hoi te hutiraa i te pape mai roto mai i teie nei apoo pape hohonu. Ua faataa hau atu o Iesu e noa ˈtu to raua faufaaraa i te pae o te aamu, aita o Ierusalema aita atoa te Mouˈa Gerezima i riro ei mau vahi haamoriraa faufaa roa no te haafatata ˈtu i te Atua ra. O te huru i roto i te mafatu e te haerea, te mea faufaa, e ere te vahi. “E haamori ai i te Metua te feia haamori mau ra, ma te varua e te parau mau,” o ta ˈna ïa i parau. “O te huru ïa o te feia haamori ta te Metua e titau nei.” (Ioane 4:23) Auê hoi te tamahanahana taua mau parau ra e! I reira faahou, ua riro teie peho ei vahi i reira to te mau taata faaitoitoraahia ia tavini ia Iehova.
I teie nei mahana, te vai ra te oire no Naplouse i pihai iho i te toetoea o te oire o Sekema i tahito ra. Tei nia noa te Mouˈa Gerezima e te Mouˈa Ebala i te peho, ma te tia ei mau ite mamû noa no te mau tupuraa no mutaa iho. E nehenehe noa e haere e mataitai, i te niu o taua mau mouˈa ra, i te apoo pape a Iakoba. A feruri hohonu ai tatou i nia i te mau ohipa tei tupu i reira, te faahaamanaˈohia ra ia tatou i te faufaaraa ia turu i te haamoriraa mau, mai ta Iosua e ta Iesu i haapii mai ia tatou ia rave.—A faaau e te Isaia 2:2, 3.
[Nota i raro i te api]
a Te mau opu e ono i mua i te Mouˈa Gerezima o Simeona ïa, o Levi, o Iuda, o Isakara, o Iosepha, e o Beniamina. Te mau opu e ono i mua i te Mouˈa Ebala o Reubena ïa, o Gada, o Asera, o Zebuluna, o Dana, e o Naphatali.—Deuteronomi 27:12, 13.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 31]
Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.