Te teoterafia o te Bibilia—Mea tano anei?
NO TOPA noa ˈtura te mahana i Paletetina. Tei te matahiti 1799 o to tatou nei tau tatou. I muri aˈe i te hoê mahana veavea mau o te avaˈe mati, ua patia te nuu faehau farani i to ratou puhapa, e te faafaaea noa ra o Napoléon, te raatira rahi i roto i to ˈna puhapa. E i te marama o te hoê mori hinu e hautiuti noa, te taio puai ra te hoê o ta ˈna mau tavini i te hoê Bibilia farani.
Mai te huru ra ïa e peu matauhia teie e Napoléon ia haere atu o ˈna e ta ˈna nuu i roto i to ˈna mau tere i Paletetina. “Ia patia o ˈna i to ˈna puhapa i nia i te mau toetoea o taua mau oire tahito ra,” e faahaamanaˈo mai na oia i muri aˈe i roto i ta ˈna mau papai, e “e taio haapuai na ratou i te mau Papai i te mau ahiahi atoa . . . Mea puai mau te tuatiraa e vai ra i rotopu e piti na mea e te parau mau no nia i te mau faataaraa parau: te farii nei ratou i teie fenua i muri aˈe e rave rahi senekele e mau tauiraa.”
No reira, mea ohie roa na te mau ratere e haere mai na i te pae Hitia o te râ Ropu, i te faatuati i te mau ohipa ta te Bibilia e faatia ra e te mau vahi e itehia i teie mahana. Hou aˈe te Nuu Farani e haru ai i te fenua Aiphiti, mea iti roa te mau mea i itehia e te feia ratere no nia i taua fenua tahito ra. E i muri iho, ua haamata aˈera te mau aivanaa e te feia tuatapapa bibilia ta Napoléon i tono atu i Aiphiti, i te faaite i te ao nei i te mau ohipa no nia i te hanahana o te fenua Aiphiti i tahito ra. Ohie roa ˈtura ïa i te taahia i te parau no te “faatîtîraa teimaha” mau i faaruruhia mai e te mau ati Iseraela i te hoê tau.—Exodo 1:13, 14.
I te po ratou e faarue atu ai i te fenua Aiphiti, ua haaputuputuhia aˈera te mau ati Iseraela i Ramasese e ua haere atura ratou i “te hiti o te medebara.” (Exodo 12:37; 13:20) I nia i taua faito ra, ua faaue atura te Atua ia ratou e “e fariu ratou” e “patia i te tiahapa . . . i mua i te miti.” Ua faarirohia teie ohipa huru ê mau ei “fifi,” e ua tapapa ˈtura te arii o Aiphiti e to ˈna nuu e e 600 pereoo tamaˈi, e haru faahou mai i to ˈna mau tavini tahito.—Exodo 14:1-9.
Te haereraa i rapae
Ia au i te taata ra o Josephus, te hoê taata tuatapapa aamu o te senekele matamua o to tatou nei tau, ua aratai te nuu aiphiti i te mau ati Iseraela “i te hoê vahi pirihao” e ua topa ˈtura hoi ratou “i rotopu i te abuso e te miti.” Aita te vahi mau i reira to te mau ati Iseraela i te na rotoraa ˈtu i te Miti Uteute i ite-papu-hia i teie mahana. Tera râ, mea ohie roa no tatou ia taa i te tupuraa mau o te mau ohipa ia na nia mai tatou i te tahi haapueraa mouˈa e hiˈo atu ai i te hopearaa o te pae tooa o te râ o te Miti Uteute. Ma te faahiahia mau, ua piihia taua mouˈa ra te mouˈa no Iebela ʽAtaqah oia hoi te auraa “Mouˈa o te faaoraraa.” I rotopu i taua anairaa mouˈa ra e te Miti Uteute, te vai ra te tahi maa vahi iti papu e aratai tia ˈtu i te hoê vahi i reira te mau raroraa mouˈa e topa tia ˈtu ai i roto i te miti. I te tahi aˈe pae o te Miti Uteute, te vai ra te hoê apoo pape, mea rahi to ˈna mau taheraa pape, parauhia ʽAyun Musaʼ, oia hoi te auraa “te mau apoo pape a Mose.” E topa riirii atu te taheraa o te miti i rotopu i taua nau vahi e piti nei mai te hoê vahi mai te huru ra ïa te topa taue atura oia i roto i te hoê vahi hohonu e 9 e tae atu i te 18 metera.
Ua tamata te mau taata tuatapapa i te parau no te Atua no roto i te amuiraa faaroo kerisetiano, i te faahapa i te parau no te semeio ta te Atua i faatupu ia ˈna i vahi i te mau pape o te Miti Uteute a nehenehe atu ai te mau ati Iseraela e na nia ˈtu i te hoê vahi pǎpǎmǎrô. Ua haamau faahou ratou i te vahi taua ohipa nei i tupu ai, i te hoê vahi papaˈu hopuna o te pae apatoerau o te Miti Uteute. Aita râ hoi te reira e tuati ra i te aamu o te Bibilia, teie e faahiti noa nei i te parau no taua haereraa ra i tupu i roto i te Miti Uteute, i te hoê vahi mea rahi te pape i reira, navai maitai no te faatahuri ia Pharao o to ˈna nuu taatoa, oia hoi no te horomii roa ia ratou.—Exodo 14:26-31; Salamo 136:13-15; Hebera 11:29.
Te medebara o Sinai
Ua faataa-papu-hia te mau huru tupuraa etaeta mau e itehia i te haapueraa Mouˈa no Sinai i roto i te faatiaraa a te Bibilia no nia i te mau hahaere-noa-raa te mau ati Iseraela. (Deuteronomi 8:15) Inaha, e nehenehe anei te hoê nunaa taatoa e haaputuputu i raro i te Mouˈa ra o Sinai i reira e horoahia mai ai te Ture a te Atua e i muri iho e “tia noa ˈtu ai i te atea ê”? (Exodo 19:1, 2; 20:18) Te vai ra anei te hoê vahi aano mau e navai maitai no te hoê nahoa rahi taata i numerahia i nia i te 3 milioni, ia na reira ˈtu i te haere?
Ua haere te hoê taata tuatapapa Bibilia o te senekele 19 oia hoi o Arthur Stanley e mataitai i te mau area o te Mouˈa ra o Sinai e ua faataa mai oia i te vahi e aro na i to ˈna pǔpǔ i muri aˈe i to ˈna paiumaraa ˈtu i nia ia Ras Safsafa: “Te ohipa e tupu i nia ia matou, mai te tupu i nia i te hoê taata tei ite e tei faataa mai i te reira, mea oioi roa ïa. . . . I ǒ nei, o te vahi papu rahi rearea ïa e topa tia ˈtu i raro i te mau mato . . . Ia haapaohia te parau no te oreraa te vahi papu e te mouˈa o taua vahi nei e tuati, o te hoê teie mea faufaa roa no nia i te parau mau o te parau e faatiahia, inaha e nehenehe hoi taua tuatiraa ra e itehia, e te reira maoti te mau mea e haaati i te Sinai matauhia.”
Te fenua i tǎpǔhia maira
I te 40raa o te matahiti hahaere-noa-raa te mau ati Iseraela na roto i te medebera, ua faataa maira o Mose i te mau huru o te fenua o ta ratou e tomo atu i te na ôraa e: “Ia tae oe i to Atua ra ia Iehova te fenua maitai ra; i te fenua pape tahe, e te pape pihaa, e te pape roto ra no uta i te peho, e no roto i te mouˈa i te pihaaraa mai.”—Deuteronomi 8:7.
Ua haapapuhia mai te tanoraa o teie parau tǎpǔ a haaputuputuhia ˈi te nunaa taatoa—te tane, te vahine, te mau tamarii, e te mau taata ê—i te peho pîpî-maitai-hia i te pape no Sekema i rotopu i te Mouˈa no Ebela e no Gerizima. I raro i te Mouˈa ra no Gerizima te vai ra e ono puhapa. Tei te tahi atu pae na puhapa e ono ê atu tei putuputu na i roto i te peho i raro mai i te Mouˈa ra no Ebala no te faaroo i te mau haamaitairaa no nô mai i te Atua ra ta taua nunaa nei e fanaˈo ia auraro ratou i te Ture a Iehova e i te ore e haamaitaihia ia ore ratou e haapao i te Ture a te Atua. (Iosua 8:33-35) Tera râ ua navai maitai anei te fenua no te nunaa i roto i taua peho oaoa mau ra? E nafea hoi te taatoaraa o ratou e nehenehe ai e faaroo, inaha aita ta ratou mau matini haapuairaa reo?
Papu maitai e nehenehe ta Iehova na roto i te tahi semeio e haapuai i te mau reo o te mau ati Levi. Aita râ hoi e faufaa teie huru semeio. Mea maitai roa te mau ravea haapuairaa reo i roto i taua peho ra. Ua papai te taata tuatapapa Bibilia o te senekele 19, o Alfred Edersheim e hoê â manaˈo to “Te taatoaraa o te mau ratere,” i nia e piti tuhaa: 1. E mea fifi roa ia faaroo papu maitai mai Ebala e Gerizima ˈtu, i te hoê noa ˈˈe parau e faahitihia i roto i te peho. 2. E navai maitai teie na mouˈa e piti no Iseraela taatoa.”
Te faataa atoa ra te tahi atu taata tuatapapa Bibilia o William Thomson, no nia i taua peho ra i roto i ta ˈna buka The Land and the Book: “Ua tuô vau no te faaroo i te vevo, e i muri iho ua na ô aˈera vau e eaha ˈtu â pai ïa te huru te puai o te reo o te mau ati Levi ia parau ratou e . . . ‘Ia katarahia te taata i hamani i te idolo tarai e te faatôhia ra, i te mea faufau na Iehova ra.’ E ia haapuai te taatoaraa i te parau e AMENE!, mai te amuiraa puai mai, e teitei roa ˈtu, e faaroo-roa-hia ˈtu ai mai Ebala mai i Gerizima, e mai Gerizima mai i Ebala.”—A faaau e te Deuteronomi 27:11-15.
Te peho no Iezereela
I te pae apatoerau no Sekema, te vai ra te tahi atu peho hotu mau, te hoê peho e haamata mai raro mai i te faito miti e matara ˈtu ai i roto i te hoê vahi rahi papu maitai. E parauhia taua vahi taatoa ra te Peho no Iezereela, parauhia i muri iho te oire no Iezereela. I te pae apatoerau o te peho, te vai ra ïa te mau aivi no Galilea i reira te vairaa te oire o Iesu no Nazareta. Te faataa ra o George Smith i roto i ta ˈna buka Te teoterafia o te aamu o te fenua moˈa (beretane), e te oire ra o “Nazareta tei roto ïa oia i te hoê apoo pape i rotopu i te mau aivi; i te taime râ outou e paiuma ˈtu i te tahi atu pae o taua apoo pape nei . . . auê ïa hohoˈa i mua ia outou e! [O te Peho no Iezereela] to mua ia outou, e to ˈna mau . . . vahi papu . . . O te hoê teie hohoˈa fenua o te aamu Faufaa Tahito.”
I roto i taua peho nei, ua heru mai te mau ihipǎpǎ i te mau toetoea o te mau basileia o te oire i noaa mai ia Iseraela i te tau o Iosua, parauhia Taanaka, Megido, Iokeneama, e eita e ore o Kedesa. (Iosua 12:7, 21, 22) I roto i taua iho vahi ra, i te tau o te tavana ra o Baraka e te tavana ra o Gideona, ua faaora semeio aˈera o Iehova i to ˈna nunaa mai roto mai i te mana teimaha mau o te mau nunaa enemi.—Te mau Tavana 5:1, 19-21; 6:33; 7:22.
Tau hanere matahiti i muri iho, ua na roto aˈera te arii ra o Iehu i te peho e tae atu ai i te oire no Iezereela no te faatupu i te haavaraa a Iehova i nia ia Iezebela e te fare apotata o Ahaba. Mai nia mai i te pare tiairaa i Iezereela, eita e ore mea ohie roa ia ite atu i te pae hitia o te râ, te mau nuu a Iehu ia fatata mai, i nia i te hoê atearaa 19 kilometera. No reira, eita e ore ei taime iho â ïa no te arii ra o Iehorama no te tono i te vea matamua e i muri iho i te piti o te vea na nia i te puaahorofenua e oia, no te mau arii no Ieseraela ra o Iehorama e te arii no Iuda o Ahazia no te faaineine i to ratou mau pereoo puaahorofenua e farerei atu ai ia Iehu, hou aˈe e tapae atu ai i te oire no Iezereela. Ua haapohe oioi aˈera hoi o Iehu ia Iehorama. Ua horo ê o Ahazia, ua pepe râ hoi e ua pohe atura oia i Megido. (Mau Arii 2, 9:16-27) Ia au i te mau vahi i reira te aroraa i tupu ai mai tei faahitihia ˈtu na i nia nei, teie ta George Smith i papai: “Mea maere mau i te ore e itehia i roto i te mau faatiaraa parau . . . i te tahi noa ˈˈe ravea e nehenehe ai e faataa e teihea râ taua vahi ra.”
Eita e ore e pinepine o Iesu i te hiˈo mai i raro i te Peho no Iezereela e i te feruri hohonu i nia i te mau re faahiahia mau i tupu i taua vahi ra, ma te ite e ua haapaohia o ˈna, te Mesia i tǎpǔhia mai no te faatupu i te tiaraa o Iosua Rahi, o Baraka Rahi, o Gideona Rahi, e o Iehu Rahi no te turu i te mana hope o Iehova. Hau atu, te faaohipa ra te Bibilia i te parau Megido, te oire i reira te mau ohipa faufaa roa e tupu ai i roto i taua peho ra, ei taipe no te vahi i reira te tamaˈi a te Atua e tupu ai i Aramagedo (oia hoi te auraa “Mouˈa no Megido”). E tamaˈi teie e tupu i nia i te fenua taatoa nei i reira o Iesu Mesia, te Arii o te mau arii, e haamou roa ˈi i te mau enemi atoa o te Atua e o te amuiraa kerisetiano, te nunaa o te Atua mau ra.—Apokalupo 16:16; 17:14.
Te faatia ra te Bibilia e ua tamata te mau ati Iuda no Nazareta i te hoê taime, ma te riri roa hoi, e haapohe ia Iesu ma te turai ia ˈna “i te hiti o te mouˈa i tiahia i to ratou oire ra, e faataa ia ˈna i raro.” (Luka 4:29) Ma te faahiahia mau, i te pae apatoa hitia o te râ o te oire apî no Nazareta, te vai ra te hoê vahi matomato 12 metera, e te manaˈohia ra e ua tupu taua ati nei i reira. Ua ora mai Iesu i te rima o to ˈna mau enemi, e te na ô faahou ra te Bibilia e, “e tae aˈera oia i Kaperenaumi.” (Luka 4:30, 31) Hau atu, te oire no Kaperenaumi, i nia i te Miti no Galilea, mea haehaa roa mai ïa oia.
Ua turai teie mau mea e te tahi atu mau ohipa i tupu i te tahi pae mai ia Napoléon ia faaite i te maere no te tano-mau-raa te teoterafia o te Bibilia. “Mea rahi roa te mau haapapuraa a te [Bibilia] no nia i te mau otia fenua, e te faahiahia mau hoi,” ta Thomson ïa i papai i roto i ta ˈna buka The Land and the Book. “Eita tatou e nehenehe e ore faahiahia i te tuati-maitai-raa i rotopu i te aamu e faatiahia ra e te teoterafia o te Faufaa Tahito e te Faufaa apî,” ta Stanley ïa e parau ra i roto i ta ˈna buka Sinai and Palestine.
Te tuati-maitai-raa faahiahia mau o te Bibilia e te mau ohipa i tupu i te pae no te teoterafia, o te hoê noa ïa haapapuraa e e ere teie te hoê buka na te taata. Te vai ra i roto i na vea e toru na mua ˈtu o Te Pare Tiairaa, te tahi mau tumu parau no nia i te Bibilia. Te titau atu nei matou ia outou ia rave mai te tahi na outou e ia oaoa outou i te tahi atu na tuhaa e toru o teie nei vea.
[Hohoˈa fenua i te api 7]
(Hiˈo i te papai)
PEHO NO IEZEREELA
Iezereela
Nazareta
Taanaka
Megido
Iokeneama
Kedesa
N
MITI NO GALILEA
MITI RAHI
maile
kilometera
5
10
10
20
[Faaiteraa i te tumu]
Niuhia i nia i te hoê hohoˈa fatuhia e te Pictorial Archive (Near Eastern History) Est. and Survey of Israel.
[Hohoˈa i te api 5]
Ua horoahia mai te Ture ia Iseraela i te Mouˈa ra no Sinai
[Faaiteraa i te tumu]
Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.