Haapiihia i te rave i te hinaaro o Iehova
“E haapii mai oe ia ˈu ia rave au i to oe ra hinaaro; o oe hoi tau Atua.”—SALAMO 143:10.
1, 2. (a) Afea tatou e haapiihia ˈi, e ma teihea huru hiˈoraa papu? (b) No te aha e mea faufaa roa ia haapiihia tatou e Iehova?
I TE mau mahana atoa e ora ˈi e e rave ai te hoê taata i te ohipa, e nehenehe oia e haapiihia i te tahi mea faufaa. E parau mau te reira no outou, e no vetahi ê atoa. Eaha ˈtura ïa ia pohe anaˈe te taata? Eita te feia pohe e nehenehe e haapiihia aore ra e haapii mai i te tahi mea. Te faaite papu ra te Bibilia e “aita râ a te feia i pohe ra e parau itea.” Aita e ite i roto ia Hade, te menema matauhia o te huitaata nei. (Koheleta 9:5, 10) Te auraa anei ïa e mea faufaa ore ia haapiihia tatou, ia haaputu mai tatou i te ite? Tei te huru ïa o te mea i haapiihia e tatou e mea nafea tatou ia faaohipa i taua ite ra.
2 Mai te peu e e haapii-noa-hia tatou i te mau mea no teie nei ao, aita ïa e oraraa papu no a muri aˈe. Auaa râ, e mau mirioni taata no te mau nunaa atoa o te haapiihia nei i te hinaaro o te Atua ma te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu. E noaa mai te niu o teie tiaturiraa ia haapiihia tatou e Iehova, te Pu o te ite e faaora.—Salamo 94:9-12.
3. (a) No te aha e parauhia ˈi e o Iesu te taata haapii matamua a te Atua? (b) Eaha te haapapuraa e e haapiihia te mau taata e Iehova, e eaha te faahopearaa?
3 Ua haapiihia te Tamaiti matahiapo a te Atua, Ta ˈna taata haapii matamua, i te rave i te hinaaro o to ˈna Metua. (Maseli 8:22-30; Ioane 8:28) I to ˈna aˈe pae, ua faaite o Iesu e e mau muriadi taata o te haapiihia e to ˈna ra Metua. Eaha te tiaturiraa no te feia i rotopu ia tatou o te haapiihia e te Atua? Ua parau o Iesu e: “Ua papaihia hoi i roto i te mau peropheta ra e, e haapii-anaˈe-hia ratou e te Atua. E teie nei, o tei faaroo e tei haapiihia e te Metua ra, o te tae mai ïa ia ˈu nei. . . . e parau atu vau ia outou, O tei faaroo ia ˈu nei e ora mure ore to ˈna.”—Ioane 6:45-47.
4. Mea nafea te mau mirioni taata ia fanaˈo i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra, e eaha ta ratou e tiaturi nei?
4 Te faahiti ra o Iesu i ǒ nei i te Isaia 54:13, o tei faataehia i te vahine taipe a te Atua, ia Ziona i nia i te raˈi ra. Ua tupu iho â râ teie parau tohu i nia i ta ˈna mau tamarii, te mau 144 000 pǐpǐ faatavaihia e te varua a Iesu Mesia. Te ohipa nei te hoê toea o teie mau tamarii varua i teie mahana, ma te aratai i te hoê porotarama haapiiraa na te ao nei. Ei faahopearaa, e mau mirioni taata ê atu tei tahoêhia i roto i te “feia rahi roa” o te fanaˈo atoa nei i te haapiiraa no ǒ mai ia Iehova ra. E tiaturiraa otahi roa to ratou oia hoi e tamau noa i te haapii ma te ore e pohe. Nafea ïa? Inaha, te tiaturi nei ratou e ora ˈtu i te “ati rahi” e fatata oioi maira e e fanaˈo i te ora mure ore i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei.—Apokalupo 7:9, 10, 13-17.
E haapuaihia te tapao i nia i te raveraa i te hinaaro o te Atua
5. (a) Eaha te irava no te matahiti 1997? (b) Eaha to tatou manaˈo no nia i te haereraa i te mau putuputuraa kerisetiano?
5 I te matahiti 1997, i roto hau atu i te 80 000 amuiraa na te ao nei, e haamanaˈo te mau Ite no Iehova i te mau parau matamua o te Salamo 143:10: “E haapii mai oe ia ˈu ia rave au i to oe ra hinaaro.” O te irava ïa no te matahiti 1997. E riro teie mau parau, o te ite-maitai-hia i roto i te mau Piha no te Basileia, ei faahaamanaˈoraa e, te vahi faahiahia roa no te fanaˈo i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra, o te mau putuputuraa ïa a te amuiraa, i reira tatou e apiti ai i roto i te hoê porotarama haapiiraa tamau. Ia tahoê atu tatou i to tatou mau taeae i te mau putuputuraa ia haapiihia tatou e to tatou Orometua Rahi, e putapû tatou mai te papai salamo ra, o tei papai e: “Oaoa aˈera vau e te feia atoa i parau mai ia ˈu e, Tatou i nia i te fare o Iehova.”—Salamo 122:1; Isaia 30:20.
6. Ia au i te mau parau a Davida, eaha ta tatou e faˈi nei?
6 Oia, te hinaaro nei tatou e ia haapiihia tatou i te rave i te hinaaro o te Atua eiaha râ i te hinaaro o to tatou enemi, te Diabolo, aore ra te hinaaro o te mau taata tia ore. No reira, mai ia Davida, te faˈi nei tatou i te Atua o ta tatou e haamori e e tavini nei: “O oe hoi tau Atua. Ia arataihia vau e to varua maitai i te fenua parau-tia.” (Salamo 143:10) Maoti i te amui atu e te mau taata haavare, mea au aˈe na Davida ia tia i te vahi i reira te haamoriraa a Iehova e ravehia ˈi. (Salamo 26:4-6) Ma te varua o te Atua no te aratai i to ˈna mau taahiraa, ua nehenehe o Davida e haere na nia i te eˈa o te parau-tia.—Salamo 17:5; 23:3.
7. Mea nafea te varua o te Atua i te ohiparaa i nia i te amuiraa kerisetiano?
7 Ua haapapu te Davida Rahi, o Iesu Mesia, i te mau aposetolo e e haapii mai te varua moˈa ia ratou i te mau mea atoa e e faahaamanaˈo ia ratou i te mau mea atoa o ta ˈna i parau mai ia ratou. (Ioane 14:26) Mai te Penetekose mai â, ua faaite mǎrû noa mai o Iehova i ‘te mau mea hohonu a te Atua’ e vai ra i roto i ta ˈna Parau i papaihia. (Korinetia 1, 2:10-13) Ua na reira oia na roto i te hoê arai ite-mata-hia o ta Iesu i pii “te tavini haapao maitai e te paari.” Te tufa nei oia i te maa pae varua e tuatapapahia ra i roto i te porotarama haapiiraa a te mau amuiraa o te nunaa o te Atua na te ao nei.—Mataio 24:45-47.
Haapiihia i te hinaaro o Iehova i ta tatou mau putuputuraa
8. No te aha e mea faufaa roa ia apiti i roto i te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa?
8 Mea pinepine te mau tumu parau o te Haapiiraa hebedoma a te amuiraa no nia i Te Pare Tiairaa i te faataa nafea ia faaohipa i te mau faaueraa tumu Bibilia. E tauturu mau â te reira ia tatou ia faaruru i te mau hepoheporaa o te oraraa. I te tahi atu mau haapiiraa, te tuatapapahia nei te tahi atu mau parau mau pae varua hohonu aore ra te mau parau tohu Bibilia. Mea rahi mau â te haapiiraa ta tatou e fanaˈo nei i roto i taua mau tuatapaparaa ra! I roto e rave rahi fenua, te î noa nei te mau Piha no te Basileia i teie mau taime putuputuraa. Area i roto i te tahi mau fenua ra, ua topa mai te rahiraa taata e haere nei i te mau putuputuraa. Eaha ïa te tumu i to outou manaˈoraa? Te vaiiho ra anei vetahi i ta ratou ohipa ia haafifi i to ratou haaputuputu-tamau-raa ‘ia rahi te aroha e te mau ohipa maitatai’? Aore ra mea rahi anei te hora e pau nei no te mau amuimuiraa e te mau hoa aore ra no te mataitai i te tele, e aita ˈtura e taime faahou no te haere i te mau putuputuraa atoa? A haamanaˈo i te aˈoraa i faauruahia mai i roto i te Hebera 10:23-25. E ere anei te haaputuputuraa no te fanaˈo i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i te mea faufaa ˈtu â i teie nei tau no te mea “te hiˈo na [tatou] i taua mahana ra i te fatataraa mai”?
9. (a) Nafea te Putuputuraa no te Taviniraa ia faaineine ia tatou no te taviniraa? (b) Eaha to tatou manaˈo no nia i te pororaa?
9 Hoê o ta tatou mau hopoia matamua roa, o te riroraa ïa ei tavini no te Atua. Ua faaineinehia te Putuputuraa no te Taviniraa no te haapii ia tatou nafea ia rave i teie taviniraa ma te aravihi. Te haapii nei tatou nafea ia paraparau atu i te taata, eaha ta tatou e parau, nafea tatou ia farii maitai mai te taata, e oia atoa nafea tatou ia patoi mai te taata i ta tatou poroi. (Luka 10:1-11) I te mea e e vauvauhia mai e e ravehia mai te mau faahiˈoraa no nia i te mau huru raveraa aravihi i roto i taua putuputuraa hebedoma ra, e faaineine-maitai-hia ïa tatou no te paraparau i te taata, eiaha noa ia haere tatou na te mau fare, ia poro atoa râ tatou na te mau aroâ, i te mau vahi vaiihoraa pereoo, na nia i te mau faurao huiraatira, i te mau tauraa manureva, i te mau piha toroa, aore ra i te fare haapiiraa. Ia au i ta tatou aniraa ra “E haapii mai oe ia ˈu ia rave au i to oe ra hinaaro,” e tia ia tatou ia faaohipa i te mau ravea atoa e tano no te rave i ta to tatou Fatu i faaue mai: “To outou maramarama, ia anaana ïa i mua i te aro o te taata nei, . . . ia haamaitai i to outou Metua i te ao ra.”—Mataio 5:16.
10. Nafea tatou ia tauturu mau i te ‘feia au’?
10 I taua mau putuputuraa a te amuiraa ra, te haapii-atoa-hia ra tatou ia faariro i te taata ei pǐpǐ. Ia farerei tatou i te taata anaanatae aore ra ia vaiiho tatou i te buka aore ra i te vea, ta tatou tapao ia hoˈi anaˈe tatou e farerei i te taata, o te haamataraa ïa i te mau haapiiraa Bibilia i to ˈna fare. I roto i te tahi tuhaa, e nehenehe te reira e faaauhia i to te mau pǐpǐ ‘parahiraa e te feia au’ no te haapii atu ia ratou i te mau mea o ta Iesu i faaue. (Mataio 10:11; 28:19, 20) Auaa te mau tauturu maitatai roa, mai te buka ra Te ite e aratai i te ora mure ore, ua ineine maitai tatou no te rave faahope roa i ta tatou taviniraa. (Timoteo 2, 4:5) I te mau hebedoma atoa, ia haere anaˈe outou i te Putuputuraa no te Taviniraa e te Haapiiraa o te Taviniraa Teotaratia, a tutava i te apo mai e i te faaohipa i muri iho i te mau manaˈo faufaa atoa, ia fariihia outou ei tavini aravihi mau na te Atua, o te rave ra i to ˈna hinaaro.—Korinetia 2, 3:3, 5; 4:1, 2.
11. Mea nafea to vetahi faaiteraa i to ratou faaroo i roto i te mau parau a te Mataio 6:33?
11 Te hinaaro nei te Atua ia tamau noa tatou “i te imi [“na mua,” MN] i te Basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna.” (Mataio 6:33) A aniani ia outou iho, ‘Nafea vau ia pee i teie faaueraa tumu mai te peu e e haafifi te tahi mau mea e anihia mai i ta ˈu raveraa ohipa [aore ra ta to ˈu hoa] i te haereraa i te mau putuputuraa?’ E rave rahi feia tei paari i te pae varua o te haere atu e paraparau i to ratou mau paoti ohipa no nia i teie huru tupuraa. Ua faaite atu te hoê tavini ma te taime taatoa i to ˈna paoti ohipa e te hinaaro ra oia i te taime vata i te mau hebedoma atoa no te haere i te mau putuputuraa a te amuiraa. Ua farii te paoti ohipa i ta ˈna aniraa. Tera râ, no to ˈna hinaaro e ite e eaha te ohipa e tupu ra i te mau putuputuraa, ua ani oia e haere atoa. I reira, ua faaroo oia i te hoê parau faaite no te tairururaa mataeinaa e tupu i muri iho. Ua rave atura teie paoti ohipa i te mau faanahoraa no te haere i te hoê mahana taatoa i te tairururaa. Eaha te haapiiraa ta outou e huti mai na roto i teie hiˈoraa?
Haapiihia i te hinaaro o Iehova na te mau metua paieti
12. Ia nehenehe te mau tamarii e haapiihia i te hinaaro o Iehova, eaha te tia i te mau metua kerisetiano ia rave ma te faaoromai e te papu?
12 E ere râ te mau putuputuraa a te amuiraa e te mau tairururaa anaˈe te ravea e haapiihia ˈi tatou i te rave i te hinaaro o te Atua. Te faauehia ra te mau metua paieti ia haapii, ia aˈo, e ia rave i ta ratou mau tamarii ia arue ratou ia Iehova e ia rave ratou i to ˈna hinaaro. (Salamo 148:12, 13; Maseli 22:6, 15) No te reira, e tia ia tatou ia afai i ta tatou mau “tamarii” i te mau putuputuraa ia ‘faaroo e ia haapii’ ratou i reira, tera râ, eaha ïa no nia i te haapiiraa ia ratou i te mau papai moˈa i te fare? (Deuteronomi 31:12, MN; Timoteo 2, 3:15) E rave rahi utuafare tei faanaho i te mau porotarama haapiiraa Bibilia tamau i roto i te utuafare, mea maitai roa i te haamataraa, ua maumau râ e ua faaea roa i muri iho. Ua farerei atoa anei outou i teie huru tupuraa? E parau anei outou e aita i tano te faaueraa ra e rave i te haapiiraa tamau, aore ra e ere hoê â huru no to outou utuafare e eita iho â e manuïa no outou? Noa ˈtu eaha te huru tupuraa, e te mau metua, a taio faahou i te mau tumu parau maitatai roa “Ta matou tufaa varua rahi mau” e “Te mau haamaitairaa o te tuutuu ore” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Atete 1995.
13. Nafea te mau utuafare e faufaahia ˈi ia tuatapapa ratou i te irava mahana?
13 Te faaitoitohia nei te mau utuafare ia haamatau i te tuatapapa i te irava mahana i roto i te buka iti ra E hiˈopoa anaˈe i te mau Papai i te mau mahana atoa. Mea maitai ia taio i te irava e te tatararaa, tera râ, mea hau atu â ia tauaparau no nia i te irava e ia faataa e nafea ia faaohipa. Ei hiˈoraa, mai te peu e e hiˈopoahia te Ephesia 5:15-17, e nehenehe te mau melo o te utuafare e feruri e nafea ia “faaherehere maite i te taime” no te haapiiraa tataitahi, no te rave i te tahi huru taviniraa ma te taime taatoa, e no te haapao i te tahi atu mau hopoia teotaratia. Oia, e nehenehe te tauaparauraa no nia i te irava mahana i roto i te utuafare e aratai i te hoê aore ra hau atu “ia ite [papu roa ˈtu â] i to te Fatu ra hinaaro.”
14. Ia au i te Deuteronomi 6:6, 7, nafea te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii, e e titau te reira i te aha?
14 E tia i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii ma te tuutuu ore. (Deuteronomi 6:6, 7) E ere noa ïa na roto i te tamaˈiraa aore ra i te faaueueraa i ta ratou mau tamarii. E tia atoa râ i te metua tane e te metua vahine ia horoa i te tariˈa faaroo, ia nehenehe raua e ite maitai aˈe eaha te tia ia tatarahia, ia haamaramaramahia, ia faahohoˈahia, aore ra ia na-nia-iho-faahou-hia i te parau. I roto i te hoê utuafare kerisetiano, te tauturu nei te mau metua i ta raua mau tamarii ia paraparau ma te huna ore na roto i te faaitoitoraa ia ratou ia ani mai i te mau uiraa no nia i te mau mea o ta ratou e ore e papu maitai ra aore ra o te haapeapea ra ia ratou. Mea na reira to raua iteraa e mea fifi no ta raua taurearea tamaroa ia taa e aita to Iehova e haamataraa. Ua faaohipa te mau metua i te mau manaˈo no roto i te mau buka a te Taiete Watch Tower o te faataa ra e aita atoa to te taime e to te reva e hopea. Ua rave raua i te reira ei faahohoˈaraa i taua manaˈo ra, e ua mauruuru ta raua tamaiti. No reira, a rave i te taime no te pahono ma te maramarama e na roto i te mau Papai i te mau uiraa a ta outou mau tamarii, ma te tauturu ia ratou ia ite e e mauruuru mau tatou i te haapiiraa i te rave i te hinaaro o te Atua. Eaha ˈtu â te haapiihia ra i te nunaa o te Atua—te mau taurearea e te feia paari—i teie mahana?
Haapiihia i te here e i te aro
15. I teihea taime te haavare ore o to tatou here autaeae e tamatahia ˈi?
15 Ia au i te faaueraa apî a Iesu, ‘ua haapiihia tatou e te Atua i te aroha ia tatou iho.’ (Tesalonia 1, 4:9) Mai te peu e aita e peapea e mea maitai roa te mau ohipa, e manaˈo paha tatou e mea here na tatou i to tatou mau taeae atoa. Tera râ, eaha te itehia ia tupu anaˈe te tahi mau peapea aore ra ia inoino anaˈe tatou i ta te tahi Kerisetiano i parau aore ra i rave? I reira ïa te haavare ore o to tatou here e tamatahia ˈi. (A faaau e te Korinetia 2, 8:8.) Eaha ta te Bibilia e haapii maira ia tatou ia rave i roto i teie mau huru tupuraa? A tahi, a tutava i te faaite i te here i roto i te faito rahi roa ˈˈe. (Petero 1, 4:8) Maoti hoi i te imi i to tatou iho maitai, i te riri vave i te tahi mau hapa haihai, aore ra i te manaˈo ino i ta vetahi ê ra hape i rave, e tia ia tatou ia tutava ia vaiiho i te here ia haamoe i te hapa e rave rahi. (Korinetia 1, 13:5) Ua ite tatou e o te hinaaro ïa o te Atua, no te mea te reira mau ta ta ˈna Parau e haapii ra.
16. (a) Te haapiihia ra te mau Kerisetiano ia rave i teihea huru tamaˈi? (b) Nafea tatou ia faaineinehia?
16 Noa ˈtu e eita vetahi e faatuati i te here e te tamaˈi, te haapii-atoa-hia ra tatou i te tamaˈi, e tamaˈi ê râ. Ua farii o Davida e na Iehova e haapii mai ia ˈna nafea ia rave i te tamaˈi, noa ˈtu e i to ˈna ra tau, ua aro oia i te mau enemi o Iseraela i te auraa mau. (Samuela 1, 17:45-51; 19:8; Te mau arii 1, 5:3; Salamo 144:1) E ta tatou aroraa i teie mahana? E ere ta tatou mau mauhaa i ta te tino. (Korinetia 2, 10:4) E aroraa pae varua ta tatou, e no reira, e tia ia tatou ia ahu i te haana tamaˈi i te pae varua. (Ephesia 6:10-13) Na roto i ta ˈna Parau e te amuiraa a to ˈna nunaa, te haapii mai nei o Iehova ia tatou ia manuïa i te raveraa i te aroraa pae varua.
17. (a) Eaha te mau ravea ta te Diabolo e faaohipa nei no te faaruri ê i to tatou manaˈo? (b) Eaha te tia ia tatou ia ape ma te paari?
17 Na roto i te ravea paari e te haavarevare, te faaohipa pinepine nei te Diabolo i te mau faahemaraa a teie nei ao, te mau apotata, e vetahi atu feia patoi i te parau mau no te tamata i te faaruri ê i to tatou manaˈo i nia i te mau ohipa faufaa ore. (Timoteo 1, 6:3-5, 11; Tito 3:9-11) Mai te mea ra e ua taa ia ˈna e eita oia e manuïa i te faahema ia tatou na roto i te aroraa papu, na mua mai, no reira te tamata nei oia i te faahiˈa ia tatou na roto i te turairaa ia tatou ia amuamu e ia faahiti i te mau uiraa maau roa, aita roa ˈtu e faufaa i te pae varua. Ei mau faehau e vai ara noa, e tia ia tatou ia ara i taua mau marei ra, mai ta tatou atoa e ara i te mau aroraa na mua mai.—Timoteo 1, 1:3, 4.
18. Eaha mau na te auraa ia ore tatou ia ora faahou no tatou iho?
18 Eita tatou e turu i te mau hiaai o te taata aore ra i te hinaaro o te mau nunaa. Ua haapii mai o Iehova ia tatou na roto i te hiˈoraa o Iesu e, eiaha tatou ia ora faahou no tatou iho; maoti râ, ia rave mai tatou i te hoê â huru feruriraa e to Iesu Mesia e ia ora tatou no te hinaaro o te Atua. (Korinetia 2, 5:14, 15) I mutaa ihora, ua ora paha tatou i te hoê oraraa taiata e te haapaoraa ore, ma te haamâuˈa i te taime faufaa roa. Te mau arearearaa, te mau inuraa ava, e te taiata, o ta teie nei ao ino ïa e rave nei. I te mea e te haapiihia ra tatou i teie nei i te rave i te hinaaro o te Atua, aita anei tatou e mauruuru ra i to tatou faataa-ê-raa mai i teie nei ao viivii? Ia aro ïa tatou i te aroraa puai i te pae varua ia ore tatou ia rave atoa i te mau peu viivii a teie nei ao.—Petero 1, 4:1-3.
E haapiihia tatou no to tatou maitai
19. Eaha te mau maitai e noaa mai ia haapiihia tatou i te hinaaro o Iehova e i muri iho ia rave tatou i te reira?
19 E mea faufaa roa ia farii e e maitai-rahi-hia tatou i te haapiiraa i te rave i te hinaaro o Iehova. Oia mau, e tia ia tatou ia rave i ta tatou tuhaa i te pae no te haapao-maite-raa no te haapii e no te pee atoa i te mau faaueraa e faataehia mai nei na roto i ta ˈna Tamaiti e ta ˈna atoa Parau e te amuiraa a to ˈna nunaa. (Isaia 48:17, 18; Hebera 2:1) Ia na reira tatou, e puaihia ïa tatou no te tapea maite i roto i teie tau ati rahi e no te faaruru i te mau arepurepuraa i mua nei. (Mataio 7:24-27) I teie nei atoa, e faaoaoa tatou i te Atua na roto i te raveraa i to ˈna hinaaro e e haapapu atoa te reira e e pahonohia mai ta tatou mau pure. (Ioane 9:31; Ioane 1, 3:22) E e ite tatou i te oaoa mau.—Ioane 13:17.
20. E tano ia feruri outou i te aha ia ite outou i te irava matahiti i te roaraa o te matahiti 1997?
20 I te roaraa o te matahiti 1997, e taio e e tuatapapa pinepine tatou i te irava matahiti, te Salamo 143:10: “E haapii mai oe ia ˈu ia rave au i to oe ra hinaaro.” A na reira noa ˈi tatou, e faaohipa anaˈe na i taua mau taime ra no te feruri i nia i te mau ravea o ta te Atua i faanaho ia haapiihia tatou, mai tei vauvauhia mai i nia nei. E ia faaohipa tatou i te feruri-hohonu-raa i nia i teie mau parau ei faaitoitoraa no te ohipa ia au maite i taua pure ra, ma te ite e “o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.”—Ioane 1, 2:17.
Nafea outou ia pahono mai?
◻ O vai te haapiihia ra i teie mahana i te rave i te hinaaro o Iehova?
◻ Nafea te Salamo 143:10 ia ohipa i nia ia tatou i te matahiti 1997?
◻ Nafea tatou e haapiihia ˈi i te rave i te hinaaro o Iehova?
◻ Eaha tei titauhia i te mau metua kerisetiano ia haapii ratou i ta ratou mau tamarii?