VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 15/12 api 9-14
  • Eaha te mea hau roa ˈˈe i roto i to outou oraraa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te mea hau roa ˈˈe i roto i to outou oraraa?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê hiˈoraa o te mea hau roa ˈˈe
  • Te faaroo e te pahono mai nei o Iehova i ta tatou mau pure
  • Nafea ia faaruru i te mau tutavaraa a te enemi
  • Te iteraa i te eˈa ia haere
  • “E haapii mai oe ia ˈu ia rave au i to oe ra hinaaro”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
  • Tatou atoa te faateitei i to Iehova iˈoa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • Iehova—‘tei faaora’ o te mau tau Bibilia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
  • Ei haerea paari to tatou—e mǎtaˈu anaˈe i te Atua!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 15/12 api 9-14

Eaha te mea hau roa ˈˈe i roto i to outou oraraa?

“E faaite mai oe ia ˈu i tau eˈa ia haere ra.”—SALAMO 143:8.

1. Eaha te faaotiraa a te Arii ra o Solomona no nia i te mau tapao e te mau ohipa a te taata?

UA ITE maitai outou e mea rahi te ohipa e te tapitapiraa i roto i te oraraa. Ia feruri anaˈe outou, e nehenehe outou e faataa e eaha te mau mea faufaa mau. E faufaa iti aˈe to te tahi mau ohipa e mau tapitapiraa, e peneiaˈe e mea faufaa ore. Ia papu ia outou i te reira, ua tuea ïa to outou manaˈo e to te hoê o te mau taata paari roa ˈˈe i te ao nei, te Arii ra o Solomona. I muri aˈe i to ˈna hiˈopoa-maite-raa i te mau ohipa o te oraraa, ua faaoti oia e: “O te Atua [mau] te mǎtaˈu atu, e haapao hoi i ta ˈna [mau faaueraa]; o ta te taata atoa ïa [hopoia] e ati noa ˈˈe.” (Koheleta 2:4-9, 11; 12:13; MN) Eaha ïa te auraa no tatou i teie nei mahana?

2. Eaha te uiraa matamua te tia i te feia mǎtaˈu i te Atua ia aniani ia ratou iho, e eaha te tahi atu mau uiraa i taaihia i taua uiraa ra?

2 Ia hinaaro outou e ‘mǎtaˈu i te Atua mau e e haapao i ta ˈna mau faaueraa,’ a aniani ia outou iho i teie uiraa hohonu mau, ‘Eaha te mea hau roa ˈˈe i roto i to ˈu oraraa?’ Parau mau, eita outou e feruri i nia i teie uiraa i te mau mahana atoa, tera râ, no te aha e ore ai e feruri i te reira i teie nei? Inaha, ua taaihia te reira i te tahi atu mau uiraa mai teie, ‘Te haafaufaa rahi roa ra anei au i ta ˈu ohipa aore ra i to ˈu toroa aore ra i te mau taoˈa materia? Eaha te tuhaa o ta ˈu e horoa ra no to ˈu utuafare, to ˈu mau fetii, e te feia herehia e au ra?’ E nehenehe te taurearea e ui e, ‘Eaha te ara-maite-raa e te taime o ta ˈu e horoa ra no ta ˈu tau haapiiraa? Te mea o ta ˈu e anaanatae rahi nei, o te hoê anei ohipa auhia e au, te haa tuaro, te faaanaanataeraa manaˈo, aore ra te tahi ravea aravihi apî?’ E noa ˈtu ehia matahiti to tatou aore ra eaha to tatou huru tupuraa, e tano ia ani tatou e, ‘Eaha te tuhaa o te taviniraa i te Atua i roto i to ˈu nei oraraa?’ E farii outou e e mea faufaa ia faataa i te mau fa matamua. Tera râ, nafea e ihea roa e noaa mai ai te tauturu no te haamau i teie mau fa matamua ma te paari?

3. Eaha te titauhia ia haamau anaˈe te mau Kerisetiano i te mau fa matamua?

3 “Te mea hau roa ˈˈe,” o te mea ïa o te tuuhia na mua ˈˈe i te mau mea atoa aore ra te mau hinaaro e haapaohia na mua. Noa ˈtu e e Ite no Iehova outou aore ra tei roto outou i te mau mirioni taata aau haavare ore e haapii nei i te Parau a te Atua e e apiti nei ia ratou, a hiˈo na i teie parau mau: “E tau to te mau mea atoa nei, e taime to te mau mea atoa i imihia i raro aˈe i te raˈi nei.” (Koheleta 3:1) Papu maitai, i roto i taua mau mea ra, te vai ra te tapitapiraa î i te here no to tatou mau taairaa fetii. (Kolosa 3:18-21) Te titauhia ra ia horoa i tei hinaarohia e to tatou utuafare na roto i te raveraa i te ohipa ma te haerea parau-tia. (Tesalonia 2, 3:10-12; Timoteo 1, 5:8) E no te tauiui rii i te manaˈo, e nehenehe outou e faataa i te taime no te hoê ohipa auhia e outou aore ra no te tahi faaanaanataeraa manaˈo aore ra no te tahi taime faafaaearaa. (A faaau e te Mareko 6:31.) Ia feruri maitai râ outou, te taa ra anei ia outou e aita hoê o teie mau tuhaa i riro ei mea hau roa ˈˈe i roto i te oraraa? Te vai ra te tahi atu tuhaa faufaa roa ˈtu â.

4. Mea nafea te Philipi 1:9, 10 ia taaihia i ta tatou haamauraa i te mau fa matamua?

4 Eita e ore e te farii ra outou e ua riro te mau aveia tumu a te Bibilia ei mau tauturu faufaa roa no te faataa e eaha te mau fa matamua e no te rave i te mau faaotiraa paari. Ei hiˈoraa, i roto i te Philipi 1:9, 10 (MN), te faaitoitohia ra te mau Kerisetiano “ia rahi noa ˈtu â ma te ite papu e te ite maite taatoa.” No te aha? Te na ô râ te aposetolo Paulo e: “Ia haapapu outou i te mau mea faufaa roa ˈˈe.” Aita anei te reira i tano? Auaa te ite papu e nehenehe ai te hoê Kerisetiano ite maite e faataa e eaha te mea o ta ˈna e anaanatae matamua—aore ra te mea hau roa ˈˈe—i roto i te oraraa.

Te hoê hiˈoraa o te mea hau roa ˈˈe

5. Ia faataa ratou i te hiˈoraa i vaiihohia mai no te mau Kerisetiano, mea nafea te mau Papai ia faaite e eaha te mea hau roa ˈˈe i roto i te oraraa o Iesu?

5 Te vai nei te hoê haamaramaramaraa faufaa roa i roto i teie mau parau a te aposetolo Petero: “I parauhia ˈi hoi outou; i pohe atoa hoi te Mesia iho no outou; e ua vaiiho hoi i te [“hiˈoraa,” MN] na outou, ia pee outou i to ˈna taahiraa avae.” (Petero 1, 2:21) Oia, no te ite e eaha te mea hau roa ˈˈe i roto i te oraraa, e nehenehe tatou e tuatapapa i te manaˈo o Iesu Mesia no nia i teie tumu parau. Ua tohu te Salamo 40:8 no ˈna e: “E mea au na ˈu te rave i to oe hinaaro, e tau Atua; te vai nei hoi ta oe ture tei roto i to ˈu nei aau.” E teie ta ˈna iho huru faahitiraa i taua manaˈo ra: “Teie ta ˈu maa, o te [“rave,” MN] i to ˈna hinaaro o to tei tono mai ia ˈu nei, e te faaoti i ta ˈna ohipa.”—Ioane 4:34; Hebera 12:2.

6. Nafea tatou ia ite i te hoê â faahopearaa e ta Iesu ia tuu tatou i te hinaaro o te Atua na mua?

6 A tapao na i teie manaˈo tumu—te raveraa i te hinaaro o te Atua. Ua haamatara te hiˈoraa o Iesu i te mea o te tia i ta ˈna mau pǐpǐ ia faariro ei mea hau roa ˈˈe i roto i to ratou oraraa, inaha ua parau oia e “o te pǐpǐ râ i haapii-hua-hia ra, e riro ïa i te faito atoa i tana orometua.” (Luka 6:40) E a pee ai Iesu i te eˈa i opuahia e to ˈna Metua, ua faaite oia e e noaa mai “te îraa o te oaoa” ia faarirohia te hinaaro o te Atua ei mea hau roa ˈˈe. (Salamo 16:11; Ohipa 2:28) Te ite ra anei outou e eaha te auraa? Ia maiti anaˈe te mau pǐpǐ a Iesu i te raveraa i te hinaaro o te Atua ei mea hau roa ˈˈe i roto i to ratou oraraa, e fanaˈo ïa ratou i “te îraa o te oaoa” e te ora mau. (Timoteo 1, 6:19) Mea rahi ïa te tumu no te faariro i te raveraa i te hinaaro o te Atua ei fa matamua i roto i to tatou oraraa.

7, 8. Eaha te mau tamataraa ta Iesu i faaruru, e eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai?

7 I muri noa iho i to Iesu faataiperaa i to ˈna pûpûraa ia ˈna no te rave i te hinaaro o te Atua, ua imi te Diabolo i te ravea no te faaruri ê ia ˈna. Nafea? Na roto i te faahemaraa ia ˈna i roto e toru tuhaa. I te mau taime atoa, ua pahono etaeta ˈtu o Iesu ma te faahiti i te mau Papai. (Mataio 4:1-10) Tera râ, e tamataraa â to mua ia ˈna—te hamani-ino-raa, te faaoooraa, te hooraa o Iuda ia ˈna, te mau pariraa haavare, e i muri iho te pohe i nia i te pou haamauiuiraa. Noa ˈtu râ, aita hoê o teie mau tamataraa i ofati i te haerea taiva ore o te Tamaiti a te Atua. I te hoê taime ahoaho, ua pure o Iesu e: “Ia tupu râ to oe hinaaro, eiaha to ˈu. . . . Ia tupu to oe hinaaro.” (Mataio 26:39, 42) Aita anei tatou tataitahi e putapû ra i te hiˈoraa o ta ˈna i vaiiho mai no tatou, o te faaitoito ra ia tatou ia “tamau uˈana maite â i te pure”?—Roma 12:12.

8 Oia, ia haamau anaˈe tatou i ta tatou mau fa matamua i roto i te oraraa, e mea hinaaro-rahi-hia te aratairaa a te Atua, ia faaruru iho â râ tatou i te mau enemi o te parau mau e i te feia e patoi i te hinaaro o te Atua. A haamanaˈo na i te pure a te Arii haapao maitai ra o Davida ia noaa mai te aratairaa ia ˈna i faaû i te patoiraa a te enemi. E papu tatou i te reira ia tuatapapa tatou i te hoê tuhaa o te Salamo 143. E tauturu mai te reira ia tatou ia ite maite e mea nafea tatou ia haapaari i to tatou mau taairaa tataitahi e o Iehova e ia haapuaihia no te tamau noa i te tuu i te raveraa i te hinaaro o te Atua i nia i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa.

Te faaroo e te pahono mai nei o Iehova i ta tatou mau pure

9. (a) Noa ˈtu e e taata hara o Davida, eaha ta ta ˈna mau parau e ta ˈna mau ohipa e faaite ra? (b) No te aha eiaha tatou e faaea i te rave i te mea tia?

9 Noa ˈtu e e taata hara o Davida, ua tiaturi oia e e faaroo mai o Iehova i ta ˈna pure. Ua taparu oia ma te haehaa e: “E Iehova, e faaroo mai i tau pure nei, e fariu mai i to tariˈa i ta ˈu e ani nei, e faaroo mai ia ˈu, i ta oe ra parau mau e ta oe ra parau-tia. Eiaha e haava mai i to tavini nei; e ore roa hoi te hoê o te feia e ora nei e tiahia i mua i to aro.” (Salamo 143:1, 2) Ua ite o Davida e e taata tia ore oia, tera râ, ua rotahi to ˈna mafatu i mua i te Atua. No reira, ua tiaturi oia e e pahonohia mai ta ˈna pure ma te parau-tia. Aita anei te reira e faaitoito ra ia tatou? Noa ˈtu e eita te parau-tia o te Atua e naeahia ia tatou, e nehenehe tatou e tiaturi e e faaroo mai oia ia tatou mai te peu e e mafatu rotahi to tatou i mua ia ˈna. (Koheleta 7:20; Ioane 1, 5:14) A tamau maite noa ˈi tatou i te pure, e tia ia tatou ia opua papu e ‘ia pohe te ino i te maitai’ i teie nei mau mahana iino.—Roma 12:20, 21; Iakobo 4:7.

10. No te aha o Davida i hepohepo ai?

10 E enemi to Davida, e e enemi atoa to tatou. A tapuni ai oia ia Saula, ma te faahepohia e faaea i te mau vahi moemoe, tei taea-ore-hia, aore ra a riro ai oia ei arii tei haapeapeahia e te mau enemi, ua faaruru o Davida i te mau taime hepohepo mau. Ua faataa oia i to ˈna huru i taua mau tau ra: “Ua hamani ino mai te enemi i to ˈu nei varua . . . ua haaparahi ia ˈu i roto i te pouri . . . I ati roa ˈi tau varua i roto ia ˈu nei; e tau aau i roto ia ˈu nei i horuhoru roa ˈi.” (Salamo 143:3, 4) E tumu anei i na reira atoa ˈi outou i te manaˈo?

11. Eaha te mau taime hepohepo i faaruruhia e te mau tavini a te Atua i teie nei tau?

11 Ua aratai te faaheporaa a te enemi, te mau tamataraa mai te ereraa rahi i te pae moni, te maˈi ino mau, aore ra te tahi atu mau fifi teimaha, i te tahi mau tavini a te Atua ia manaˈo e eita ta ratou e nehenehe faahou e faaoromai. I te tahi mau taime, ua horuhoru roa atoa to ratou mafatu. Mai te huru ra e ua pii hua ratou tataitahi: “I faaite noa mai â oe ia ˈu i te ati e rave rahi e te ahoaho, e faaanaanaea mai â hoi oe ia ˈu . . . e haamahanahana mai â oe ia ˈu e ati noa ˈˈe.” (Salamo 71:20, 21) Mea nafea ratou i te tautururaahia?

Nafea ia faaruru i te mau tutavaraa a te enemi

12. Mea nafea to te Arii ra o Davida faarururaa i te ati e te mau tamataraa?

12 Te faaite ra te Salamo 143:5 i ta Davida i rave i to ˈna faarururaa i te ati e te mau tamataraa rahi: “Te manaˈo nei tau aau i te anotau tahito ra; te imi nei au i te mau ravea hanahana na oe ra; te feruri noa nei au i te mau ohipa a to rima ra.” Ua haamanaˈo o Davida i ta te Atua huru raveraa i Ta ˈna mau tavini e mea nafea to ˈna iho faaoraraahia. Ua feruri maite oia i nia i ta Iehova i rave no To ˈna ra iˈoa rahi. Oia, ua tapitapi noâ o Davida no te mau ohipa a te Atua.

13. Ia faaruru tatou i te mau tamataraa, nafea to tatou feruriraa i nia i te mau hiˈoraa o te mau tavini haapao maitai no tahito ra e no teie nei tau ia tauturu ia tatou ia faaoromai?

13 Aita anei tatou i haamanaˈo pinepine i ta te Atua huru raveraa i to ˈna nunaa? Oia mau! Te vai ra hoi te aamu no nia i te ‘nahoa rahi o te mau ite’ o te mau tau hou te tau kerisetiano. (Hebera 11:32-38; 12:1) Ua faaitoito-atoa-hia te mau Kerisetiano faatavaihia o te senekele matamua ia ‘haamanaˈo i tei mutaa ihora anotau’ e i ta ratou i faaoromai. (Hebera 10:32-34) E te mau ohipa ïa i farereihia e te mau tavini a te Atua no teie nei tau, mai tei faatiahia i roto i te buka ra Te mau Ite no Iehova—Feia poro i te Basileia o te Atua?a Te tauturu nei te mau ohipa i faatiahia i roto i te mau buka huru rau ia tatou ia haamanaˈo e mea nafea to Iehova tautururaa i to ˈna nunaa ia faaoromai i te mau opaniraa, te mau tapearaa, te hamani-ino-raa a te nahoa taata, e te mau aua tapearaa e raveraa ohipa haavî. Ua faaruru ratou i te mau tamataraa i roto i te mau fenua tamaˈi, mai ia Burundi, Liberia, Rwanda, e ia Yougoslavie tahito. I to ratou faarururaa i te patoiraa, ua faaoromai te mau tavini a te Atua no te mea ua atuatu noa ratou i te mau taairaa puai e o Iehova. Ua turu to ˈna rima i te feia o tei faariro i te raveraa i to ˈna hinaaro ei mea hau roa ˈˈe i roto i to ratou oraraa.

14. (a) Eaha te hoê hiˈoraa no nia i to te Atua tururaa i te hoê taata i roto i te hoê huru tupuraa mai to tatou nei? (b) Eaha te haapiiraa ta outou e huti mai na roto i teie hiˈoraa?

14 Teie râ, e parau paha outou e aita outou i faaruru aˈenei i teie huru hamani-ino-raa, e peneiaˈe eita outou e farerei a muri aˈe. Aita noa râ te Atua i turu i to ˈna nunaa i roto i te mau huru tupuraa ta vetahi e faariro ei mea riaria. Ua turu hoi oia e rave rahi feia “mai te tahi pueraa” i roto i te mau huru tupuraa “matauhia.” Teie te tahi hiˈoraa: Te vai ra i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Titema 1996, te hoê aamu i faatiahia e Penelope Makris. Auê ïa hiˈoraa faahiahia roa o te taiva-ore-raa kerisetiano! Te haamanaˈo ra anei outou i to ˈna faaoromairaa i te patoiraa a te feia tapiri, mea nafea to ˈna aroraa i te mau maˈi ino mau, e to ˈna tutavaraa no te faaea i roto i te taviniraa ma te taime taatoa? E te ohipa faahiahia atoa ta ˈna i fanaˈo i Mytilene? Teie hoi te uiraa faufaa, Te faariro ra anei outou i teie mau hiˈoraa ei mau tauturu ia nehenehe tatou paatoa e haamau i te mau fa matamua, ma te tuu i te raveraa i te hinaaro o te Atua na mua roa i roto i to tatou oraraa?

15. Eaha vetahi o te mau raveraa a Iehova o ta tatou e nehenehe e feruri hohonu?

15 E itoitohia tatou ia feruri hohonu tatou i nia i te mau ohipa a Iehova, mai ta Davida i rave. Ia ˈna i faanaho i ta ˈna opuaraa, ua horoa mai o Iehova i te ravea e ora ˈi na roto i te poheraa, te tia-faahou-raa, e te faahanahanaraa o ta ˈna Tamaiti. (Timoteo 1, 3:16) Ua haamau oia i to ˈna Basileia i nia i te raˈi, ua tiahi oia ia Satani e ta ˈna mau demoni i rapae i te mau raˈi, e ua faatia faahou oia i te haamoriraa mau i nia i te fenua nei. (Apokalupo 12:7-12) Ua patu oia i te hoê paradaiso i te pae varua e ua haamaitai oia i to ˈna nunaa na roto i te maraaraa. (Isaia 35:1-10; 60:22) Te horoa nei to ˈna nunaa i teie nei tau i te hoê faaiteraa hopea hou te ati rahi e haamata ˈi. (Apokalupo 14:6, 7) Oia, mea rahi te mau tuhaa o ta tatou e nehenehe e feruri hohonu.

16. Te faaitoitohia ra tatou ia feruri i te aha, e eaha ta tatou e papu ra?

16 Ia feruri tamau tatou i te mau ohipa i ravehia e te Atua eiaha râ i te mau tutavaraa a te taata nei, e papu ïa ia tatou e aita e mea e nehenehe e tapea ia Iehova ia faaohipa anaˈe oia i to ˈna mana. Aita râ taua mau ohipa ra i taotia-noa-hia i nia i te mau ohipa materia faahiahia o te poieteraa i nia i te raˈi aore ra i nia i te fenua nei. (Ioba 37:14; Salamo 19:1; 104:24) I roto i ta ˈna mau ohipa faahiahia, te vai ra to ˈna faaoraraa i to ˈna nunaa i te mau enemi haavî, mai te faaitehia ra i roto i te mau aamu o to ˈna nunaa maitihia i tahito ra.—Exodo 14:31; 15:6.

Te iteraa i te eˈa ia haere

17. Mai te aha te huru o te tiaturi o Davida ia Iehova, e nafea te reira ia faaitoito ia tatou?

17 Ua pure o Davida ia tauturuhia oia ia ore te ora i roto ia ˈna ia mǎrô: “Te faatoro nei au i tau rima ia oe ra; te hinaaro nei tau varua ia oe mai te fenua pâpâmǎrô e hinaaro i te pape ra. E faaroo etaeta mai oe ia ˈu, e Iehova; ua tarapape tau varua: eiaha oe e huna i to mata ia ˈu; ua au hoi au i te feia e reva i raro i te apoo ra.” (Salamo 143:6, 7) Ua papu i te taata hara ra o Davida e te ite maira te Atua i ta ˈna e faaruru ra. (Salamo 31:7) I te tahi mau taime, e nehenehe atoa paha tatou e manaˈo e ua topatopa roa tatou i te pae varua. Te vai nei râ te ravea. E nehenehe o Iehova, o te faaroo ra i ta tatou mau pure, e faaoioi i to tatou etaeta-faahou-raa ma te tamǎrûraa ia tatou na roto i te mau matahiapo î i te here, i te mau tumu parau o Te Pare Tiairaa, aore ra i te mau tumu parau o te mau putuputuraa e au ra e ua faataahia no tatou.—Isaia 32:1, 2.

18, 19. (a) Eaha te pure rotahi o ta tatou e faatae ia Iehova? (b) Eaha ta tatou e nehenehe e tiaturi?

18 E turai to tatou tiaturi ia Iehova ia tatou ia pure ia ˈna e: “Aroha vave mai oe ia ˈu; te tiaturi nei hoi au ia oe. E faaite mai oe ia ˈu i tau eˈa ia haere ra.” (Salamo 143:8) Ua faarue anei oia ia Tuahine Makris, o ˈna anaˈe i to ˈna motu i Heleni? E faarue anei ïa oia ia outou mai te peu e e faariro outou i te raveraa i to ˈna hinaaro ei mea hau roa ˈˈe i roto i to outou oraraa? Te hinaaro nei te Diabolo e to ˈna mau taata e haafifi aore ra e tapea roa i ta tatou ohipa pororaa i te Basileia o te Atua. Noa ˈtu e te tavini ra tatou i roto i te mau fenua ua faatiahia te haamoriraa mau aore ra i te mau fenua ua opanihia, e tuea ta tatou mau pure tahoê e te aniraa a Davida: “E faaora oe ia ˈu i tau mau enemi, e Iehova; te maue atu nei hoi au ia oe ei haapuraa.” (Salamo 143:9) E paruruhia tatou i te ati pae varua ia parahi tatou i te vahi moe o te Teitei ra.—Salamo 91:1.

19 Ua niu-papu-hia to tatou tiaturi no nia i te mea hau roa ˈˈe. (Roma 12:1, 2) A patoi atu ïa i te mau tutavaraa a teie nei ao ia pee outou i ta ˈna e manaˈo ra e mea faufaa aˈe i roto i te faanahoraa o te mau mea a te taata. A tamau i te ohipa ia faahohoˈa te mau tuhaa atoa o to outou oraraa i ta outou i ite e tera te mea hau roa ˈˈe—oia hoi te raveraa i te hinaaro o te Atua.—Mataio 6:10; 7:21.

20. (a) Eaha ta tatou i haapii mai no nia ia Davida i roto i te Salamo 143:1-9? (b) Nafea te mau Kerisetiano i teie mahana ia pee atoa i te huru o Davida?

20 Te haamatara ra na irava matamua e iva o te Salamo 143 i te mau taairaa tataitahi e te piri i rotopu ia Davida e ia Iehova. I to ˈna haaatiraahia e te enemi, ua pure oia i te Atua ma te haamarirau ore no te ani i te aratairaa. Ua hohora oia i to ˈna mafatu, ma te imi i te tauturu no te ite i te eˈa maitai ia haere ra. Hoê â huru i teie mahana no te toea o te feia i faatavaihia e te varua i nia i te fenua nei e no to ratou mau hoa. Te faariro nei ratou i to ratou mau taairaa e o Iehova ei taoˈa faufaa rahi, a pure ai ratou ia ˈna ia horoa mai i te aratairaa. Te tapea nei ratou i te raveraa i te hinaaro o te Atua i nia i te parahiraa matamua, noa ˈtu te mau faaheporaa a te Diabolo e a teie nei ao.

21. No te aha e mea faufaa no tatou ia horoa i te hiˈoraa maitai ia hinaaro tatou e haapii ia vetahi ê eaha te mea hau roa ˈˈe i roto i to ratou oraraa?

21 E tia i te mau mirioni taata e haapii nei i te Bibilia e te mau Ite no Iehova ia farii e, o te raveraa i te hinaaro o te Atua te mea hau roa ˈˈe. E nehenehe tatou e tauturu ia ratou ia papu i te reira ia tuatapapa tatou i te pene 13 o te buka ra Te ite e aratai i te ora mure ore, o te haapapu ra i te mau faaueraa tumu e titauhia ra no te riro ei feia faaroo i te Parau.b Oia mau, e tia ia ratou ia ite na roto i to tatou hiˈoraa e te faaohipa ra tatou i te mea o ta tatou e haapii atura ia ratou. I muri aˈe i te hoê area taime huru poto, e ite atoa ratou i te eˈa e tia ia ratou ia haere. A papu ai i teie mau mirioni taata tataitahi eaha te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to ratou oraraa, e rave rahi te turaihia ia rave i te mau taahiraa avae o te pûpûraa e te bapetizoraa. I muri iho, e nehenehe ïa te amuiraa e tauturu ia ratou ia tamau noa i te haere na nia i te eˈa o te ora.

22. Eaha te mau uiraa e tuatapapahia i roto i te tumu parau i muri nei?

22 E rave rahi o te farii oioi noa e e tia mau â te hinaaro o te Atua ia riro ei mea faufaa roa ˈˈe i roto i to ratou oraraa. Teie râ, nafea Iehova ia haapii mǎrû noa i ta ˈna mau tavini ia rave i to ˈna hinaaro? Eaha te mau haamaitairaa o ta ratou e fanaˈo? E tuatapapahia teie mau uiraa, e tae noa ˈtu te hiˈopoaraa i te irava tumu, te Salamo 143:10, i roto i te tumu parau i muri nei.

[Nota i raro i te api]

a Neneihia i te matahiti 1993 e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

b Neneihia i te matahiti 1995 e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

Nafea outou ia pahono mai?

◻ Ia au i te Philipi 1:9, 10, nafea tatou ia haamau i te mau fa matamua?

◻ Mea nafea to Iesu faaiteraa e eaha te mea hau roa ˈˈe i roto i to ˈna oraraa?

◻ Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto i te mau ohipa a Davida i to ˈna faarururaa i te tamataraa?

◻ Mea nafea te Salamo 143:1-9 ia tauturu ia tatou i teie mahana?

◻ Eaha te mea hau roa ˈˈe i roto i to tatou oraraa?

[Hohoˈa i te api 10]

Ua haapapu te mau ohipa a Davida i to ˈna tiaturi ia Iehova

[Faaiteraa i te tumu]

Reproduced from Illustrirte Pracht - Bibel/Heilige Schrift des Alten und Neuen Testaments, nach der deutschen Uebersetzung D. Martin Luther’s

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono