A fariu i nia ia Iehova ia noaa mai te tamahanahanaraa
“Ia faafaito mai te Atua no ˈna te faaoromai e te mahanahana i to outou aau, outou outou iho, ia au i te hinaaro o te Mesia ra o Iesu.”—ROMA 15:5.
1. No te aha, ia mairi te mahana tataitahi, e rahi noa ˈtu â te hiaai i te tamahanahanaraa?
A MAIRI ai te mahana tataitahi, e rahi noa ˈtu te hiaai i te tamahanahanaraa. Mai ta te hoê papai Bibilia i faahiti hau atu i te 1 900 matahiti i teie nei, “te uuru tahi nei te mau mea atoa i hamanihia nei ma te mauiui fanau ra e tae roa aˈenei i teie nei mahana.” (Roma 8:22) I to tatou nei tau, ua naeahia “te uuru” e “te mauiui” i nia i te hoê faito aitâ i itehia aˈenei. Mai te Tamaˈi Rahi Matamua mai â, ua faaruru te huitaata nei i te hoê ati i muri aˈe i te tahi, oia hoi te mau tamaˈi, te ohipa ino, e te mau ati natura tei taai-pinepine-hia i te rave-ino-raa te taata i te fenua nei.—Apokalupo 11:18.
2. (a) O vai te tia ia faahapahia no te mau ati e faaruruhia nei e te huitaata? (b) Eaha tei riro ei niu no te tamahanahanaraa?
2 No te aha te mauiui i rahi roa ˈi i to tatou nei tau? Ma te faataa i te huriraahia o Satani i rapae i te mau raˈi i muri aˈe i te fanauraahia mai te Basileia i te matahiti 1914 ra, te pahono ra te Bibilia e: “E ati ra hoi to te fenua e to te tai, tei raro atu na hoi te diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” (Apokalupo 12:12) I te mea e ua ite-papu-hia te tupuraa o teie nei parau tohu, te auraa ra, ua fatata roa ïa tatou i te hopea o te faatereraa ino a Satani. Auê te mahanahana e ia ite e fatata roa te oraraa i nia i te fenua nei i te hau faahou, mai tei vai na hou o Satani i turai ai i to tatou na metua matamua ia orure hau!
3. Afea to te taata oreraa i hinaaro i te tamahanahanaraa?
3 I te omuaraa ra, ua horoa mai te Poiete o te taata i te hoê ô nehenehe mau ei faaearaa no na taata matamua. To ˈna vairaa, tei te hoê vahi ïa i piihia Edene, oia hoi “Popou” aore ra “Navenave.” (Genese 2:8, nota i raro i te api, MN) Hau atu, ua fanaˈo o Adamu raua o Eva i te hoê tino oraora maitai tia roa, ma te tiaturiraa e ore roa ˈtu e pohe. A feruri na i te mau tuhaa atoa ta raua e nehenehe e faaaravihi atu â—te atuaturaa i te aua, te mau peu aravihi, te paturaa fare, te upaupa. A feruri atoa na i te mau ohipa poietehia atoa o ta raua e nehenehe e tuatapapa, a faatupu ai raua i te ohipa i faauehia mai ia raua, oia hoi te faatereraa i te fenua nei e te faariroraa ia ˈna ei paradaiso. (Genese 1:28) Oia mau, e î te oraraa o Adamu raua o Eva, eiaha i te uuru e te mauiui, i te navenave râ e te popou. Oia mau, eita hoi raua e hinaaro i te tamahanahanaraa.
4, 5. (a) No te aha aita o Adamu raua o Eva i upootia i nia i te tamataraa o te auraroraa? (b) Mea nafea to te huitaata hinaaroraa i te tamahanahanaraa?
4 Te mea râ i hinaarohia e Adamu raua o Eva, o te atuaturaa ïa i te here hohonu e te mauruuru no to raua Metua hamani maitai i te raˈi ra. E turai hoi taua huru here ra ia raua ia auraro i te Atua i roto i te mau huru tupuraa atoa. (A faaau e te Ioane 14:31.) Tera râ hoi, aita to tatou na metua matamua i auraro i to raua Arii tia mau ra o Iehova. Area râ, ua hema raua i te faatereraa ino a te hoê melahi tia ore ra, te Diabolo ra o Satani. Na Satani i turai ia Eva ia hara oia e ia amu oia i te maa i opanihia. E ua hara atoa ˈtura o Adamu i to ˈna amuraa i te maa o te tumu raau ta te Atua i faaara ma te papu maitai e: “Ei te mahana e amu ai oe i te reira, e pohe ïa oe.”—Genese 2:17.
5 Mea na reira to te tane e te vahine matamua haamataraa i te pohe. I to ˈna faaotiraa i te utua pohe, ua parau atoa ˈtu te Atua ia Adamu e: “Ia ino roa te fenua ia oe; e amu oe i to reira ma te oto e hope roa ˈˈe to oe pue mahana i to oe na oraraa: e tupuhia ïa i te tataramoa, e te motuu, no oe; e e amu oe i te raau rii o te fenua nei.” (Genese 3:17, 18) Ua erehia ïa o Adamu raua o Eva i te tiaturiraa e faariro i te fenua faaapu-ore-hia ei paradaiso. Tiavaruhia i rapae ia Edene ra, ua tia ˈtura ia raua ia rohi no te faatupuraa i te maa i roto i te hoê repo o tei faainohia. E inaha, ua hinaaro rahi atura to raua huaai, tei noaa atoa i teie tiaraa hara e te pohe, i te tamahanahanaraa.—Roma 5:12.
Ua tupu te hoê parau tǎpǔ tamahanahana mau
6. (a) Eaha te parau tǎpǔ tamahanahana mau ta te Atua i faahiti i muri aˈe te taata e topa ˈi i roto i te hara? (b) Eaha te parau tohu no nia i te tamahanahanaraa i faahitihia e Lameha?
6 I to ˈna faautuaraa i te tumu o te orureraa a te taata, ua riro maira Iehova ei ‘Atua no ˈna te mahanahana.’ (Roma 15:5) E te reira na roto ïa i te tǎpǔraa e tono mai i te hoê “huaai” o te faatiamâ i te pae hopea, i te mau tamarii a Adamu i te mau faahopearaa iino a te orureraa a Adamu. (Genese 3:15) I muri iho, ua horoa atoa mai te Atua i te mau tapao no taua faatiamâraa ra. Ei hiˈoraa, ua faaurua oia ia Lameha, e huaai atea na Adamu na roto i ta ˈna tamaiti ra ia Seta, ia tohu no nia i te ohipa ta te tamaiti a Lameha e rave: “E riro teie nei tamaiti ei haamaharaa aho no tatou, i to tatou rohirohi, e te ohipa a to tatou nei rima, no te fenua i parau-ino-hia e Iehova ra.” (Genese 5:29) Ia au i teie parau tǎpǔ, ua mairihia te tamaiti i te iˈoa ra o Noa, oia hoi te auraa “Faafaaearaa” aore ra “Tamǎrûraa.”
7, 8. (a) Eaha te tupuraa i aratai ia Iehova ia tatarahapa i to ˈna poieteraa i te taata, e eaha ˈtura Ta ˈna i opua e rave? (b) Mea nafea to Noa faitoraa i te auraa o to ˈna iˈoa?
7 I te hoê â taime, ua haaputuputu o Satani i te mau pǐpǐ na ˈna i rotopu i te tahi mau melahi o te raˈi. Ua rave teie mau melahi i te mau tino taata e ua maiti atura i te mau huaai vahine nehenehe mau a Adamu ei vahine na ratou. Ua faaino roa ˈtu â teie mau taatiraa patoi natura, i te totaiete taata nei, e ua horoa maira i te opu taata paieti ore ra o te mau aito parauhia Nephilim, oia hoi “faatopa,” o tei faaî i te fenua i te haavîraa uˈana. (Genese 6:1, 2, 4, 11; Iuda 6) “Ite aˈera Iehova, e ino rahi to te taata o te ao nei . . . Tatarahapa ihora Iehova oia i hamani i te taata i nia i te fenua nei; ooo roa aˈera tana aau.”—Genese 6:5, 6.
8 Ua opua aˈera Iehova e haamou i taua ao ino ra na roto i te hoê diluvi rahi, na mua ˈˈe râ, ua ani oia ia Noa ia faatia i te hoê araka no te faaherehere i te ora. Mea na reira to te fetii taata nei e te mau huru animala i te oraraa mai. Auê ïa tamǎrûraa no Noa e no to ˈna utuafare i muri aˈe i te Diluvi, i to ratou haereraa mai i rapaeau i te araka no te taahi i nia i te hoê fenua i tamâhia! Auê tamahanahanaraa e, i te iteraa e ua iritihia te faaino i tuuhia i nia i te repo, e ohie roa ˈtura hoi ia faaapu i te fenua! Oia mau, ua tano te parau tohu a Lameha, e ua faito o Noa i te auraa o to ˈna iˈoa. (Genese 8:21) Ei tavini haapao maitai na te Atua, ua riro o Noa ei mauhaa no te hopoiraa mai i te tahi ‘mahanahanaraa’ i te huitaata nei. Teie râ, aita te mana ino o Satani e ta ˈna mau melahi demoni i hope i te Diluvi ra, e te tamau noa nei te huitaata i te uuru i raro aˈe i te zugo a te hara, te maˈi, e te pohe.
Te hoê taata rahi aˈe ia Noa
9. Mea nafea to Iesu Mesia riroraa ei tauturu e ei tamahanahana no te mau taata i tatarahapa?
9 E inaha, i te hopea o na matahiti e 4 000 o te aamu taata nei, ua tae maira te Huaai i tǎpǔhia mai. No to ˈna here rahi i te huitaata nei, ua tono maira te Atua ra o Iehova i ta ˈna Tamaiti fanau tahi i nia i te fenua nei, no te pohe ei hoo no te huitaata hara ra. (Ioane 3:16) Te horoa mai nei o Iesu Mesia i te tamǎrûraa rahi no te feia hara tatarahapa o te faatupu i te faaroo i roto i to ˈna pohe tusia. Te feia atoa e pûpû i to ratou ora no Iehova e o te riro mai ei mau pǐpǐ bapetizohia no ta ˈna Tamaiti, te fanaˈo nei ratou i te tamǎrûraa e te tamahanahanaraa e vai maoro. (Mataio 11:28-30; 16:24) Noa ˈtu to ratou huru tia ore, te ite nei ratou i te oaoa hohonu i te taviniraa i te Atua ma te haava manaˈo mâ. Auê ïa tamahanahanaraa no ratou e, ia ite e ia tamau noa ratou i te faatupu i te faaroo i roto ia Iesu, e haamauruuruhia ratou i te ora mure ore! (Ioane 3:36; Hebera 5:9) E ia rave noa ˈtu ratou no te tahi paruparu to ratou i te hoê hara ino, te vai ra ïa to ratou tauturu, aore ra taata tamahanahana, oia hoi te Fatu ra o Iesu Mesia i faatia-faahou-hia mai. (Ioane 1, 2:1, 2) Na roto i te faˈiraa i teie hara e na roto i te raveraa i te mau taahiraa avae e titauhia ra e te mau Papai, ia ore ratou ia riro ei feia rave tamau i te hara, e tamǎrûhia ïa ratou, i te iteraa e ‘e parau mau ta te Atua e te tia i te faaoreraa mai i ta ratou hara.’—Ioane 1, 1:9; 3:6; Maseli 28:13.
10. Eaha ta tatou e haapii mai na roto i te mau semeio ta Iesu i rave a vai ai oia i nia i te fenua nei?
10 A vai ai oia i nia i te fenua nei, ua hopoi atoa mai o Iesu i te tamǎrûraa na roto i te tiavaruraa i te demoni i rapae i te feia i uruhia, te faaoraraa i te mau huru maˈi atoa, e te faatia-faahou-raa mai i te feia herehia i pohe. Oia mau, e haamaitairaa taua mau semeio ra no te hoê noa taime poto, inaha ua ruau e ua pohe teie feia i haamaitaihia i muri iho. Noa ˈtu râ, na roto i teie ravea, ua faaite atea Iesu i te mau haamaitairaa tamau no a muri aˈe, o ta ˈna e ninii mai i nia i te huitaata atoa nei. I teie nei, e Arii puai oia i nia i te raˈi, e fatata roa oia i te rave hau atu â i te tiavaru-noa-raa i te mau demoni. E huri roa ˈtu oia ia ratou i roto i te abuso e to ratou atoa raatira, o Satani, i roto i te ohipa-ore-raa. I reira te Faatereraa Tausani Matahiti hanahana a te Mesia e haamata ˈi.—Luka 8:30, 31; Apokalupo 20:1, 2, 6.
11. No te aha Iesu i pii ai ia ˈna iho “te Fatu o te sabati”?
11 Ua parau o Iesu e o ˈna “te Fatu o te sabati,” e e rave rahi o ta ˈna mau faaoraraa maˈi tei ravehia i te mahana Sabati. (Mataio 12:8-13; Luka 13:14-17; Ioane 5:15, 16; 9:14) No te aha hoi? Inaha, tei roto te Sabati i te Ture ta te Atua i horoa na Iseraela e ua riro ei ‘ata no te mau mea maitatai a muri atu.’ (Hebera 10:1) Te faahaamanaˈo ra na mahana ohipa e ono o te hebedoma ia tatou, i na matahiti e 6 000 i mairi, i to te taata riroraa ei tîtî no te faatereraa haavî a Satani. Te faahaamanaˈo maira te mahana Sabati i te hopea o te hebedoma, i te faafaaearaa mahanahana mau ta te huitaata e fanaˈo i raro aˈe i te Faatereraa Tausani Matahiti a te Noa Rahi, o Iesu Mesia.—A faaau e te Petero 2, 3:8.
12. Eaha te mau ohipa tamahanahana mau o ta tatou e tiai nei?
12 Auê ïa tamǎrûraa e no te feia auraro i te faatereraa a te Mesia i nia i te fenua nei, ia faatiamâ-roa-hia ratou, i te pae hopea, i te mana ino o Satani! E tamahanahanaraa hau atu te noaa mai, ia faaorahia ratou i to ratou mau mauiui i te pae tino, i te pae horuhoru, e i te pae feruriraa. (Isaia 65:17) E, a feruri na i to ratou oaoa rahi ia haamata ratou i te farii mai i te feia i herehia e ratou tei faatia-faahou-hia mai mai te pohe mai! Mea na reira “te Atua e horoi [ai] i to ratou roimata atoa.” (Apokalupo 21:4) A faatupu-mǎrû-noa-hia ˈi te mau haamaitairaa o te tusia no te hoo a Iesu, e haere noa te feia auraro i te Basileia o te Atua, e tae roa ˈtu i te tia-roa-raa, ma te tiamâ taatoa i te mau faahopearaa iino a te hara a Adamu. (Apokalupo 22:1-5) I reira o Satani e tuuhia ˈi “no te hoê taime iti poto.” (Apokalupo 20:3, 7, MN) E haamauruuruhia te mau taata atoa i turu ma te haapao maitai i te tiaraa mana arii tia o Iehova, i te ora mure ore. A feruri na i te oaoa e te tamǎrûraa faito ore ia tiamâ roa tatou “i te tapea ra o te pohe”! I reira te huitaata auraro e fanaˈo ai i “te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.”—Roma 8:21.
13. No te aha te mau Kerisetiano mau atoa e hinaaro ai i te tamahanahanaraa ta te Atua e horoa mai?
13 A tiai noa ˈtu ai, e tamau noa tatou i te faaoromai i te uuru e te mauiui e roohia nei i nia i te feia atoa e ora nei i roto i te faanahoraa ino a Satani. Te faaruru nei te mau huru taata atoa, e tae noa ˈtu te mau Kerisetiano haapao maitai, i te maraaraa o te maˈi i te pae tino e te mau fifi i te pae horuhoru. (Philipi 2:25-27; Tesalonia 1, 5:14) Taa ê atu i te reira, te faaoromai pinepine nei tatou, na nia i to tatou tiaraa kerisetiano, i te faaooo e te hamani-ino-raa tano ore ta Satani e huri nei i nia ia tatou no to tatou ‘faarooraa i te Atua eiaha i te taata.’ (Ohipa 5:29) No reira, mai te peu e tia ia tatou ia faaoromai i te raveraa i te hinaaro o te Atua e tae noa ˈtu i te hopea o te ao a Satani, e hinaaro ïa tatou i te tamahanahanaraa, te tauturu, e te puai o Ta ˈna e horoa mai.
Ihea e noaa mai ai te tamahanahanaraa
14. (a) Eaha te parau tǎpǔ ta Iesu i faahiti i te po na mua ˈˈe i to ˈna poheraa? (b) Eaha te titauhia ia fanaˈo roa tatou i te tamahanahanaraa a te varua moˈa o te Atua?
14 I te po na mua ˈˈe i to ˈna poheraa, ua haapapu maitai Iesu i ta ˈna mau aposetolo haapao maitai e, fatata roa oia i te faarue mai ia ratou no te hoˈi atu i to ˈna Metua ra. Ua haapeapea e ua faataiâ te reira ia ratou. (Ioane 13:33, 36; 14:27-31) Ua taa ia Iesu e te hinaaro ra ratou i te tamahanahanaraa tamau, e ua tǎpǔ oia e: “Na ˈu hoi e ani atu i te Metua ra, e na ˈna e horoa mai i te tahi [tamahanahana] ia outou, ia parahi mau oia e a muri noa ˈtu i ǒ outou nei.” (Ioane 14:16, nota i raro i te api, MN) Te faahiti ra Iesu i ǒ nei i te varua moˈa o te Atua, o tei niniihia i nia i ta ˈna mau pǐpǐ e 50 mahana i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa.a Taa ê atu i te tahi mau mea, ua tamahanahana te varua o te Atua ia ratou i roto i ta ratou mau tamataraa e ua haapuai ia ratou ia tamau noa i te rave i te hinaaro o te Atua. (Ohipa 4:31) Teie râ, eita teie tauturu e noaa ohie noa mai. No te fanaˈo roa i te reira, e tia i te Kerisetiano tataitahi ia tamau noa i te pure ia noaa mai te tauturu tamahanahana ta te Atua e horoa mai na roto i to ˈna varua moˈa.—Luka 11:13.
15. Eaha vetahi mau ravea e horoa mai ai te Atua i te tamahanahanaraa?
15 Te tahi atu ravea e horoa mai ai te Atua i te tamahanahanaraa, mea na roto ïa i ta ˈna Parau, te Bibilia. Ua papai o Paulo e: “Te mau parau atoa hoi i papaihia i mutaa ihora, i papaihia ïa ia ite tatou; ia noaa to tatou tiairaa, i te faaoromai e te mahanahana o te parau i papaihia ra.” (Roma 15:4) Te faaite maira te reira i te faufaaraa no tatou ia tamau noa i te tuatapapa e i te feruri hohonu i nia i te mau mea i papaihia i roto i te Bibilia e te mau buka niuhia i nia i te Bibilia. Te hinaaro atoa nei tatou e haere tamau i te mau putuputuraa kerisetiano, i reira te mau manaˈo tamahanahana e tufahia mai ai no roto mai i te Parau a te Atua. Te hoê tapao faufaa roa o teie mau haaputuputuraa, o te faaitoitoraa ïa i te tahi e te tahi.—Hebera 10:25.
16. E turai te mau ravea tamahanahana mau a te Atua ia tatou ia rave i te aha?
16 Te faaite faahou ra te rata a Paulo i to Roma i te mau faahopearaa maitatai e noaa mai na roto i te faaohiparaa i te mau ravea tamahanahana mau a te Atua. Ua papai o Paulo e: “Ia faafaito mai te Atua no ˈna te faaoromai e te mahanahana i to outou aau, outou outou iho, ia au i te hinaaro o te Mesia ra o Iesu. Ia haamaitai outou i te Atua, i te Metua o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, ma te aau hoê, e te vaha hoê.” (Roma 15:5, 6) Oia, na roto i te faaohipa-hua-raa i te mau ravea tamahanahana mau a te Atua, e hau atu tatou i te riro mai to tatou Raatira itoito ra o Iesu Mesia. E faaitoito te reira ia tatou ia faaohipa noa i to tatou vaha no te faahanahana i te Atua na roto i ta tatou ohipa pororaa, i ta tatou mau putuputuraa, i roto i ta tatou mau aparauraa e to tatou mau taeae, e i roto i ta tatou mau pure.
I te tau tamataraa rahi
17. Mea nafea to Iehova tamahanahanaraa i ta ˈna Tamaiti, e eaha te faahopearaa?
17 Ua “oto” o Iesu e ua ‘ati roa oia i te mauiui’ i te po hou to ˈna poheraa. (Mataio 26:37, 28) No reira oia i faaatea rii ai i ta ˈna mau pǐpǐ e i pure ai i to ˈna Metua ia tauturu mai ia ˈna. “Ei faaroohia oia i ta ˈna i mǎtaˈu ra.” (Hebera 5:7) Te faatia ra te Bibilia e “ua fa maira te hoê melahi no te raˈi mai, ua faaitoito maira ia [Iesu].” (Luka 22:43) Ua riro te haerea itoito e te mǎtaˈu ore o Iesu i to ˈna haereraa ˈtu e faaruru i to ˈna mau enemi, ei haapapuraa e ua manuïa mau te ravea a te Atua no te tamahanahanaraa i ta ˈna Tamaiti.—Ioane 18:3-8, 33-38.
18. (a) Eaha te tau o te oraraa o te aposetolo Paulo, tei riro taa ê ei tamataraa rahi? (b) Nafea tatou ia riro ei tamahanahanaraa no te mau matahiapo itoito e te aroha?
18 Ua faaruru atoa te aposetolo Paulo i te mau tau tamataraa rahi. Ei hiˈoraa, ua tapaohia ta ˈna taviniraa i Ephesia i “te roimata rahi, e te ati rahi a roohia mai ai [oia] i te [“mau opuaraa iino,” MN] a te ati Iuda ra.” (Ohipa 20:17-20) I te pae hopea, ua faarue maira o Paulo ia Ephesia i muri aˈe i to te feia haamori i te ruahine ra o Diana, faaarepurepuraa i te oire no ta ˈna ohipa pororaa. (Ohipa 19:23-29; 20:1) A haere tia ˈtu ai o Paulo i te pae apatoerau i te oire ra no Teroa, ua haapeapea roa te tahi atu mea ia ˈna. Tau taime na mua ˈˈe i te arepurepuraa i tupu i Ephesia, ua tae mai te hoê poroi peapea mau. Te roohia ra te amuiraa apî no Korinetia i te amahamaharaa, e te faatia noa ra oia i te poreneia. No reira, mai Ephesia mai, ua papai atu Paulo i te hoê rata aˈo etaeta ma te tiaturi e e faatitiaifaro te reira i te huru tupuraa. E ere i te mea ohie no ˈna. “I papai hoi au i te parau ia outou ma te pohe rahi e te mauiui rahi aau, e ma te roimata rahi hoi,” o ta ˈna ïa i faˈi i muri iho i roto i te piti o te rata. (Korinetia 2, 2:4) Mai ia Paulo, e ere i te mea ohie no te mau matahiapo aroha mau ia horoa i te aˈoraa e te faatanotanoraa no te faatitiaifaro, no te mea atoa e ua taa maitai ia ratou i to ratou iho mau paruparu. (Galatia 6:1) Ia riro tatou e tia ˈi, ei tamahanahanaraa no te feia e rave ra i te upoo i rotopu ia tatou, na roto i te farii-oioi-raa i te mau aˈoraa aroha niuhia i nia i te Bibilia.—Hebera 13:17.
19. No te aha o Paulo i faarue ai ia Teroa no te haere atu i Makedonia, e mea nafea ˈtura to ˈna tamǎrûraahia?
19 A vai ai oia i Ephesia, aita noa Paulo i papai atu i te mau taeae i Korinetia, ua tono atoa ˈtu râ oia ia Tito no te tauturu ia ratou, ma te faaue ia ˈna ia faaara mai e mea nafea to ratou fariiraa i te rata. Ua tiaturi o Paulo e e farerei oia ia Tito i Teroa. I reira, ua fanaˈo o Paulo i te mau ravea maitatai roa no te faariro i te taata ei pǐpǐ. Aita râ te reira i tamǎrû i to ˈna peapea no te mea aitâ o Tito i tae atura. (Korinetia 2, 2:12, 13) No reira, ua tere atu oia i Makedonia, ma te tiaturi e farerei ia Tito i reira. Ua rahi roa ˈtu â te peapea o Paulo no te patoiraa uˈana i ravehia i nia i ta ˈna taviniraa. Te faataa ra oia e: “Ia matou hoi i tae i Makedonia ra, aita roa e faaearaa o to matou tino, ua ati matou i te pohe; tamaˈiraa to rapaˈe au, e mǎtaˈu hoi to roto. Na te Atua râ, o te haamahanahana i te feia haehaa ra, i haamahanahana mai ia matou i te haerea mai o Tito ra.” (Korinetia 2, 7:5, 6) Auê ïa tamǎrûraa e, i to Tito taeraa mai no te faaite ia Paulo e ua farii popou to Korinetia i ta ˈna rata!
20. (a) Mai ia Paulo ra, eaha te tahi atu ravea faufaa e horoa mai ai Iehova i te tamahanahanaraa? (b) Eaha ta tatou e tuatapapa i roto i te tumu parau i muri nei?
20 Mea mahanahana mau te aamu o Paulo no te mau tavini a te Atua i teie mahana, e rave rahi atoa hoi te faaruru nei i te mau tamataraa o te ‘faahaehaa’ nei, aore ra o te “faataiâ” nei ia ratou. (Phillips) Oia, ua ite ‘te Atua no ˈna te mahanahana’ i to tatou mau hinaaro tataitahi e e nehenehe oia e faaohipa ia tatou no te tamahanahana i te tahi e te tahi, mai ia Paulo i tamahanahanahia i to Tito faatiaraa mai i te haerea tatarahapa o te mau Korinetia. (Korinetia 2, 7:11-13) I roto i te tumu parau i muri nei, e tuatapapa mai tatou i te pahonoraa mahanahana mau a Paulo i to Korinetia e mea nafea te reira ia tauturu ia tatou ia riro ei feia aravihi i te tufaraa i te tamahanahanaraa a te Atua i teie mahana.
[Nota i raro i te api]
a Hoê o te mau ohipa faufaa ta te varua o te Atua i rave i nia i te mau Kerisetiano o te senekele matamua, o te faatavairaa ïa ia ratou ei mau tamarii varua na te Atua e ei mau taeae no Iesu. (Korinetia 2, 1:21, 22) Ua faataa-noa-hia te reira no na pǐpǐ e 144 000 anaˈe a te Mesia. (Apokalupo 14:1, 3) I teie mahana, ma te hamani maitai, ua horoahia mai na te pae rahi o te mau Kerisetiano i te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso i nia i te fenua nei. Noa ˈtu e aita ratou i faatavaihia, te fanaˈo atoa nei ratou i te tauturu e te tamahanahanaraa a te varua moˈa o te Atua.
E nehenehe anei outou e pahono mai?
◻ Mea nafea to te huitaata hinaaroraa i te tamahanahanaraa?
◻ Mea nafea to Iesu riroraa ei taata rahi aˈe ia Noa?
◻ No te aha o Iesu i pii ai ia ˈna iho “te Fatu o te sabati”?
◻ Mea nafea te Atua ia horoa mai i te tamahanahanaraa i teie mahana?
[Hohoˈa fenua/Hohoˈa i te api 10]
(Hiˈo i te papai)
Ua tamahanahana-rahi-hia o Paulo i te faatiaraa a Tito no nia i to Korinetia
MAKEDONIA
Philipi
HELENI
Korinetia
ASIA
Teroa
Ephesia