VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 1/11 api 3-6
  • Tamahanahanaraa no te feia e haavîhia nei

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Tamahanahanaraa no te feia e haavîhia nei
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E taata tei tuatapapa i te haavîraa i tahito ra
  • Fatata roa te haavîraa i te hope
  • Te haapeapea mau ra te hoê taata
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • A tamahanahana i te feia e oto ra
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • Ihea e itea ˈi te tamahanahanaraa mau?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • Na vai e faaora i te feia ati e tiaoro ra?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2010
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 1/11 api 3-6

Tamahanahanaraa no te feia e haavîhia nei

UA TAPAO anei outou e, i te roaraa o to outou oraraa, e pinepine na te tahi mau parau i te faahitihia i roto i te mau vea? Ua fiu roa anei outou i te taioraa i te mau parau ra tamaˈi, ohipa ino, ati, poia, e mauiui? Hoê râ parau tei ore i faahitihia i roto i te mau parau apî. E parau râ hoi teie o te faataipe ra i te tahi mea e hinaaro-rahi-hia ra e te huitaata nei. Taua parau ra, o “te tamahanahanaraa” ïa.

Te auraa o te parau ra “e tamahanahana,” oia ïa “e horoa i te puai e te tiaturiraa na” e “e tamǎrû i te oto aore ra te fifi o” te hoê taata. No te arepurepuraa atoa ta te ao nei i faaruru i teie nei senekele e 20, e hiaai-rahi-hia i te tiaturiraa e te tamǎrûraa i te oto. Oia mau, te fanaˈo nei vetahi o tatou nei i teie mahana, i te tahi mau ravea e faaohie nei i te oraraa, ta to tatou mau tupuna i ore i feruri noa ˈˈe. E te tumu rahi o te reira, o te haereraa ïa i mua o te ite aivanaa. Tera râ, aita te ite aivanaa e te mau ravea aravihi i tamahanahana ia tatou na roto i te faaoreraa i te mau tumu atoa e haamauiui nei i te huitaata. Eaha teie mau tumu?

E rave rahi senekele i teie nei, ua faahiti te taata paari ra o Solomona i te hoê tumu matamua o te mauiui, ia ˈna i parau e: “Ua faatere te taata i te taata no to ˈna ra ati.” (Koheleta 8:9, MN) Aita te ite aivanaa e te mau ravea aravihi i manuïa i te taui i taua hinaaro o te taata ra, e faatere i to ˈna taata-tupu. I te roaraa o te senekele 20, ua faatupu mai te reira i te mau faatereraa haavî i roto i te mau fenua e i te mau tamaˈi riaria i rotopu i te mau fenua.

Mai te matahiti 1914 mai â, hau atu i te hoê hanere mirioni taata o tei haapohehia na roto i te tamaˈi. A feruri na i te hepohepo taata nei e faahohoˈahia ra e teie numera—e mau mirioni utuafare tei heva e hiaai nei i te tamahanahanaraa. E te faatupu nei te mau tamaˈi i te tahi atu mau huru mauiui, taa ê atu i te haapoheraa i te taata. I te hopea o te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua hau atu i te 12 mirioni feia i horo ê i Europa. I te mau matahiti hopea nei, hau atu i te hoê mirioni e te afa o tei faarue i te mau vahi tamaˈi i Asia Apatoa Hitia o te râ. Ua faahepo te tamaˈi i te mau Balkans, hau atu i te piti mirioni taata ia faarue i to ratou fare—e rave rahi taime, no te ora ˈtu i te “tamâraa nunaa.”

Te hinaaro mau nei te feia i horo ê i te tamahanahanaraa, te feia iho â râ i faarue i to ratou fare e aita ˈtu taoˈa ta ratou maoti râ ta ratou anaˈe e nehenehe e tari, aita hoi ratou i ite e haere râ ihea aore ra eaha to mua ia ratou e to ratou utuafare. Tei rotopu teie mau taata i te feia haavîhia aroha roa ˈˈe; te hinaaro nei ratou i te tamahanahanaraa.

I roto i te mau fenua e vai hau nei, e tau mirioni taata tei riro mau ei tîtî na te faanahoraa i te pae faanavairaa o te ao nei. Oia mau, te fanaˈo nei vetahi i te mau pueraa taoˈa materia. Area te pae rahi ra, te rohi nei ratou i te mau mahana atoa ia nehenehe ratou e ora. E rave rahi o te imi nei i te tahi fare e au. Te rahi noa ˈtura te feia e erehia nei i te ohipa. Te tohu ra te hoê vea no Afirika e: “Tei mua te ao nei i te hoê ati aita i itehia aˈenei i te pae no te ohipa, inaha 1,3 miria taata hau atu o te imi i te ohipa ia naeahia te matahiti 2020.” Papu maitai, te hiaai nei te feia e haavîhia nei i te pae faanavairaa i “te puai e te tiaturiraa”—te tamahanahanaraa.

Ei ravea no te arai i teie mau tupuraa hepohepo, te maiti nei vetahi e riro ei feia ohipa ino. Oia mau, e haafifi noa te reira i te feia o ta ratou e rave ino, e e faarahi atu â te maraaraa o te ohipa ino i te haavîraa. Te na ô ra te hoê upoo parau no teie iho nei i roto i te vea ra The Star no Johannesburg, i Afirika Apatoa, e: “Te hoê mahana i ‘te fenua taparahi taata roa ˈˈe i te ao nei.’” Ua faataa mai teie tumu parau i te huru o te hoê mahana i Johannesburg iho e na te hiti atu. I taua mahana ra, e maha taata tei taparahi-pohe-hia e e vau tei haruhia to ratou pereoo uira. Hoê ahuru ma hitu eiâraa tei tapaohia mai i te hoê vahi faaearaa feia ravai. Hau atu, e rave rau eiâraa i ravehia e te mauhaa. Ia au i te vea, ua parau te mau mutoi e e mahana “huru peapea ore” ïa te reira. Oia mau, te teimaha nei te mau fetii o te feia i taparahi-pohe-hia e te feia i eiâhia to ratou fare e i haruhia to ratou pereoo, i te haavîraa. Te hinaaro nei ratou i te manaˈo papu e te tiaturiraa—te tamahanahanaraa.

I roto i te tahi mau fenua, te hoo nei vetahi mau metua i ta ratou mau tamarii no te ohipa taiata aufau. Te parauhia ra e, i roto i te hoê fenua no Asia i reira te mau ratere e haere rahi mai ai na roto i te mau “tere taiataraa,” e piti mirioni feia taiata aufauhia, e rave rahi tei hoohia mai aore ra e tamarii ratou tei haru-tapuni-hia. Aita ˈtu ïa feia haavî-roa ˈˈe-hia maoti râ teie mau tamarii aroha mau, e ere anei? No nia i teie hooraa tamarii hairiiri mau, ua faataa te vea ra Time i te parau no te apooraa a te mau faanahonahoraa a te mau vahine no Asia Apatoa Hitia o te râ, i tupu i te matahiti 1991 ra. I reira, ua manaˈohia e “e 30 mirioni vahine o tei hoohia na te ao nei mai te afaraa mai â o te mau matahiti 1970.”

Parau mau, ia hamani-ino-hia te mau tamarii, eita e titauhia ia hoo-roa-hia ratou no te taiataraa. Te rahi noa ˈtura te mau tamarii e hamani-ino-hia nei i te pae tino aore ra e maferahia nei i roto i to ratou iho fare na to ratou mau metua e te tahi fetii. E pepe ino roa teie mau tamarii i te hohonuraa o to ratou aau, no te hoê taime maoro. Papu maitai, ei feia haavî-ino-hia, te hiaai nei ratou i te tamahanahanaraa.

E taata tei tuatapapa i te haavîraa i tahito ra

Ua peapea roa te Arii ra o Solomona i te faito o te haavîraa taata nei. Ua papai oia e: “Ua manaˈo faahou ihora vau i te mau hamani ino atoa i ravehia i raro aˈe i te mahana nei; e inaha, te roimata o te feia i hamani-ino-hia! aita râ o ratou e haamahanahana: e te mana hoi tei te paeau hamani ino ra, aita râ o ratou e haamahanahana.”—Koheleta 4:1.

Mai te peu e ua papu i taua arii paari ra tau 3000 matahiti i teie nei e, te hiaai rahi ra te feia haavîhia i te tahi taata tamahanahana, eaha ïa ta ˈna e parau i teie nei tau? Noa ˈtu râ, ua ite o Solomona e aita hoê taata tia ore, o ˈna atoa hoi, e nehenehe e horoa mai i te tamahanahanaraa e hiaaihia ra e te huitaata nei. Te titauhia ra te hoê taata rahi aˈe no te tuparari i te mana o te feia haavî. Te vai ra anei te hoê taata mai te reira te huru?

I roto i te Bibilia, te faahiti ra te Salamo 72 i te parau no te hoê taata tamahanahana rahi no te mau nunaa atoa. Ua papaihia teie salamo e te metua tane o Solomona, te Arii ra o Davida. Te na ô ra te parau faaomuaraa e: “Salamo na Solomona.” Oia mau, ua papaihia teie salamo e te Arii ruhiruhia ra o Davida no nia i te Taata o te parahi atu i nia i to ˈna ra terono. Na taua Taata ra, ia au i te salamo, e afai mai i te tamǎrûraa tamau i te haavîraa. “I to ˈna ra tau e tupu roa ˈi te parau-tia; e rahi roa hoi te hau, oi vai aˈe te marama. E riro oia ei arii mai te tahi miti e tae noa ˈtu i te tahi miti, . . . e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.”—Salamo 72:7, 8.

Eita e ore e, i to Davida papairaa i teie mau parau, ua manaˈo oia i ta ˈna ra tamaiti ia Solomona. Tera râ, ua papu ia Solomona e eita e maraa ia ˈna ia tavini i te huitaata nei ia au i tei faataahia i roto i te salamo. Ua nehenehe oia e faatupu i te mau parau a te salamo i roto noa i te hoê faito haihai e no te nunaa o Iseraela, eiaha râ no te maitairaa o te fenua atoa nei. No reira ˈtura, te faahiti ra teie salamo i faauruahia mai ei tohu, i te hoê taata rahi aˈe ia Solomona. O vai ïa? O Iesu Mesia anaˈe ïa.

I to te hoê melahi faaiteraa i te fanauraahia o Iesu, ua parau oia e: “Na te Fatu ra na te Atua e horoa mai i te terono o to ˈna ra metua o Davida no ˈna.” (Luka 1:32) Hau atu, ua parau o Iesu no ˈna iho e “e rahi teie ia Solomona.” (Luka 11:31) Mai to Iesu tia-faahou-raa mai e to ˈna parahiraa i te rima atau o te Atua, ua vai oia i nia i te raˈi, te vahi e nehenehe ai oia e faatupu i te mau parau a te Salamo 72. Hau atu, ua noaa ia ˈna i te puai e te mana no ǒ mai i te Atua ra no te ofati i te zugo a te mau taata haavî. (Salamo 2:7-9; Daniela 2:44) Na Iesu ïa e faatupu i te mau parau a te Salamo 72.

Fatata roa te haavîraa i te hope

Eaha ïa te auraa? Ua fatata ïa te tiamâraa i te mau huru haavîraa atoa a te taata nei, i te riro ei ohipa mau. Ua tohuhia mai te mauiui e te haavîraa aita e faaauraa i tupu i teie nei senekele e 20, e Iesu ei tuhaa no te tapao o te faataa i “te hopea o teie nei ao.” (Mataio 24:3) Taa ê atu i te tahi mau mea, ua tohu oia e: “E tia mai hoi te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia.” (Mataio 24:7) Ua haamata teie tuhaa o te parau tohu i te tupu i te area o te tau i haamata ˈi te Tamaˈi Rahi Matamua i te matahiti 1914 ra. Ua na ô â o Iesu e: “No te mea e rahi te ino i te tupuraa, e riro te rahi o te taata i te iti te [here].” (Mataio 24:12) Ua faatupu te ino, aore ra te ofatiraa i te ture, e te ereraa i te here i te hoê ui ino e te haavî. No reira, ua fatata roa te taime i reira o Iesu Mesia e ohipa mai ai ei Arii apî no te fenua nei. (Mataio 24:32-34) Eaha ïa te auraa no te feia e haavîhia nei e faaroo to ratou i roto ia Iesu Mesia e o te tiatonu nei i nia ia ˈna ei Taata tamahanahana i te huitaata nei tei faatoroahia e te Atua?

No te pahonoraa i teie nei uiraa, e taio anaˈe i te tahi atu mau parau a te Salamo 72 o tei tupu i nia i te Mesia ra ia Iesu: “O tei veve ra e ua tiaoro maira, na ˈna ïa e faaora; e tei ati ra e aita o ˈna e tauturu. E faaherehere oia i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra. E faaora oia ia ratou i te haavare e te rave ino ra, e to ratou toto e riro ei mea taoˈa na ˈna.” (Salamo 72:12-14) E haapao ïa o Iesu Mesia, te Arii i faatoroahia e te Atua, ia ore te hoê noa ˈˈe taata e mauiui i te haavîraa. E mana to ˈna no te faaore i te mau huru ohipa parau-tia ore atoa.

‘Auê te faahiahia e,’ o ta te tahi paha e parau mai, ‘eaha râ no teie nei tau? Eaha te tamahanahanaraa e vai ra no te feia e mauiui nei i teie nei taime?’ Inaha, te vai mau nei te tamahanahanaraa no te feia e haavîhia nei. E faaite mai na tumu parau e piti i muri nei o teie vea, e mea nafea te mau mirioni taata i te fanaˈo-aˈena-raa i te tamahanahanaraa na roto i te atuaturaa i te mau taairaa piri roa e te Atua mau ra o Iehova, e ta ˈna ra Tamaiti herehia, o Iesu Mesia. E nehenehe taua huru taairaa ra e tamahanahana ia tatou i roto i teie mau tau haavî e e nehenehe e aratai i te hoê taata i te ora mure ore ma te tiamâ i te haavîraa. Ua parau o Iesu ia ˈna i pure i te Atua e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.”—Ioane 17:3.

[Hohoˈa i te api 4, 5]

Aita e taata e haavî i te tahi i roto i te ao apî a te Atua

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono