‘Te haapaoraa i to ˈna utuafare’—Te faarururaa ˈtu i te fifi i roto i te mau fenua navai ore
“O TE taata hoi aore i hamani maitai i to ˈna ihora, e rahi atu â i to ˈna ihora utuafare, ua faarue ïa oia i te parau, e e rahi atu ïa to ˈna ino i to te taata mau ore ra.” O te reira te parau a te aposetolo Paulo. (Timoteo 1, 5:8) I te mea e, te maraa noa ˈtura te fifi te aupururaa i te hoê utuafare i te mau fenua ona, e mea pinepine ïa i te mea fifi roa ˈtu â ia na reira i te mau fenua navai ore.
I Afirika, ei hiˈoraa, e ite-pinepine-hia te fifi o te moni, e ere ïa i te mea varavara. Mea varavara râ te ohipa, e mai te peu e te vai ra, e tia i te tane e te vahine ia rave raua i te ohipa ia nehenehe e horoa i te mau mea titau-mau-hia ra. E tia i te mau upoo o te utuafare ia haere i te atea ê no te imi i te ohipa, ma te vaiiho i to ratou hoa faaipoipo e te mau tamarii, ratou anaˈe iho, e mau avaˈe—aore ra e mau matahiti te maoro. E mea fifi atoa ia itehia mai te fare tano. E utuafare rarahi to te rahiraa i Afirika, no reira e mea pirihao roa i roto i te mau piha, ma te erehia i te mau mea titau-roa-hia. E ite-pinepine-hia te mau huru veuveu.
Hau atu, e nehenehe te mau peu tumu, te mau tutuu era aˈe te tau, e te mau manaˈo o te rahiraa e patoi i te manaˈo o te Parau a te Atua, te Bibilia. E hiˈopoa na tatou vetahi haerea matauhia no nia i te faaipoiporaa e te mau tamarii. Te manaˈo ra vetahi upoo o te utuafare e e hopoia na ratou te aufauraa i te tarahu fare e te mau haamâuˈaraa no te haapiiraa anaˈe iho. Na ta ratou râ vahine—e te tahi taime ta ratou tamarii paari—e haapao i te horoaraa i te mau mea titau-roa-hia mai te maa e te ahu.
Hau atu, teie te manaˈo o vetahi tane e “ta ˈu moni na ˈu ïa, e ta oe râ moni na ˈu atoa ïa.” E faatupu pinepine te reira i te inoino i rotopu i te mau vahine e hopoi ra i te moni i te fare. Ua amuamu te hoê vahine no Tanzania e: “E pau te moni i te inuraa, eiaha râ na matou aore ra na te mau tamarii. E tufa matou i te ohipa, aore ra hau atu â o ta matou e rave, na ˈna râ e rave i te moni taatoa ma te parau mai e, na ˈna—e tia ia horoahia ˈtu.”
E tuu râ te mau Kerisetiano i te Parau a te Atua i nia ˈˈe i te mau peu tumu aore ra i te mau manaˈo o te rahiraa. Te horoa ra te Bibilia i te aratairaa faufaa no nia i te aupururaa i to ˈna ihora utuafare. Ei hiˈoraa, te parau ra e “e ore hoi te tamarii e haaputu i te taoˈa na te metua, o te metua râ e haaputu na te tamarii.” (Korinetia 2, 12:14) No reira, eita te mau tane o te mǎtaˈu ra i te Atua e o te nehenehe e rave i te ohipa, e no to ratou hoi faatau, a vaiiho atu ai i ta ratou vahine aore ra i ta ratou mau tamarii paari ia horoa i te maa e te ahu no te utuafare; ma te papu tei nia taua hopoia ra i te tapono o te upoo o te utuafare.—Korinetia 1, 11:3.
Parau mau, eita paha te moni e roaahia mai e te tane e ravai no te haapao i te mau mea atoa e titauhia ra e te utuafare. Mai te peu râ e roaa i ta ˈna vahine te moni i rapaeau i te fare, eiaha ïa te hoê tane kerisetiano ia inoino. E faariro râ o ˈna ia ˈna ei “taua” faaturahia. (Malaki 2:14) Eita ïa o ˈna e rave noa ma te aroha ore i ta ˈna moni i noaa mai ma te haa i te raveraa i te ohipa e e haamâuˈa i te reira ma te tâuˈa ore i to ˈna mau manaˈo hohonu. Taa ê atu, e ‘ani’ o ˈna e ta ˈna vahine i to te tahi e te tahi manaˈo e e faataa raua nafea ia faaohipa maitai i ta raua moni no te haamaitai i te utuafare taatoa. (Maseli 13:10) Ia nehenehe anaˈe, e vaiiho te tane maa tiamâraa na ta ˈna vahine i te pae no te moni, mai tei fanaˈohia e te “vahine maitai” i te tau o te Bibilia. (Maseli 31:10, 11, 16) E faatupu te peeraa i te aˈoraa a te Bibilia no nia i teie mau tumu parau i te oaoa e te mauruuru i roto i te utuafare.
Te faarururaa i te fifi o te ereraa i te ohipa
E hiˈopoa na tatou i te fifi o te ereraa i te ohipa. Ia iti te ohipa e e moni haihai te noaa mai, e imi e rave rahi upoo o te utuafare i Afirika i te ohipa i te atea ê i to ratou fare—i roto i te mau apoo eruraa repo, te mau fare hamaniraa taoˈa, te mau fare faaamuraa animala, e te mau faaapu. Ahiri e tei roto te hoê tane kerisetiano i teie huru tupuraa, e riro paha o ˈna i te faataa ê ia ˈna i to ˈna mau hoa haamoriraa e i te tuu ia ˈna i rotopu i te mau amuimuiraa iino. (Maseli 18:1; Korinetia 1, 15:33) I te mea e, e tutava paha to ˈna utuafare no te faaruru i teie huru tupuraa i tei maraa ia ratou, e roohia paha ratou i te ati no te mea aita te metua tane to te fare no te rave i te upoo i te pae varua aore ra no te faaitoito ia ratou. Ma te taa ê i tei manaˈohia, e nehenehe atoa te faaea-maoro-raa i te atea ê e faatupu i te ohipa iho o tei manaˈohia e eita e tupu—oia hoi te fifi i te pae o te moni.
Ua parau te hoê metua vahine e: “Ua reva ta ˈu tane e eru i te auro. Ua manaˈo oia e hoˈi mai i muri iho hoê avaˈe aore ra e piti aˈe avaˈe. Ua riro râ hoê matahiti te maoro! Ua vaiihohia vau e e ono tamarii te tia ia ˈu ia haapao. E e tia ia aufauhia te tarahu fare. I te mea e, e mea maˈimaˈi vau, e tia ia ˈu ia aufau i te moni no te fare maˈi. Ua hinaaro hoi matou i te ahu e e tia ia matou ia tamaa i te mau mahana atoa. Aita hoi ta ˈu e ohipa. E mea fifi mau. Te tuhaa fifi roa ˈtu o te haapaoraa ïa i te mau tamarii i te pae varua—te haapiiraa utuafare, te mau putuputuraa, e te ohipa pororaa. Maoti te tauturu a Iehova, ua ora mai matou.”
Ua manaˈo atoa vetahi metua vahine e e tia ia ratou ia faarue i to ratou utuafare no te hoê tau maoro ia noaa mai te ohipa. E hoo taoˈa ratere te imiraa a vetahi e e varavara ratou i te mau i te fare. E faahepohia ïa te mau tamarii paari ia rave mai i te tiaraa metua e ia haapao i te maa, i te mau ohipa o te fare, e tae noa ˈtu i te aˈoraa i te mau tamarii rii. E fifihia te apitiraa ˈtu i roto i te mau ohipa i te pae varua. Oia mau, e faateimaharaa rahi mau to nia i te utuafare.
Parau mau, ia ino roa anaˈe te faanavairaa faufaa, aita ˈtu ïa ravea ta te hoê metua no te haapao i to ˈna utuafare maoti i te imi i te ohipa i te atea ê. I te tau o te Bibilia, e tia iho â i te mau tamaroa a Iakoba ia faarue i to ratou mau utuafare no te haere e tii i ta ratou maa i Aiphiti. (Genese 42:1-5) Ia tupu anaˈe te hoê â ohipa i teie mahana, e tia i te mau upoo utuafare ia faito i te mau maitai materia e nehenehe e noaa mai i te raveraa i te ohipa i te atea ê e te mau ino i te pae varua e i te pae o te mau manaˈo hohonu o te faaea-maoro-raa i te atea ê. Mea hau aˈe na e rave rahi utuafare e faaoromai i te mau fifi i te pae o te moni eiaha râ ia faataa ê no te hoê tau maoro. E haamanaˈo noa ratou i te mau parau a Paulo i roto i te Timoteo 1, 6:8 e: “E maa ta tatou, e te ahu, ia mauruuru tatou i te reira.”—A faaau e te Maseli 15:17.
Mea pinepine te vai ra te mau ravea monoraa i te revaraa. Ma te faaitoito no te imi i te ravea e te aravihi, ua nehenehe vetahi e faatupu i ta ratou iho imiraa ma te raveraa i te mau ohipa faufaa.a (A faaau e te Maseli 31:24.) Aore ra e mea fifi paha ia farii i te hoê ohipa rii o ta vetahi e faariro ra ei mea haehaa. (Ephesia 4:28) Ua “ohipa ma te rohirohi, i te rui e te ao” te aposetolo Paulo iho eiaha o ˈna ia faateimaha ia vetahi ê i te pae o te moni. (Tesalonia 2, 3:8) E nehenehe te mau tane kerisetiano i teie mahana e pee i taua hiˈoraa ra.
Te mau fifi i te pae o te haapiiraa
Te tahi atu fifi no nia ïa i te haapiiraa. I vetahi tuhaa fenua atea, e peu matauhia ia tono te mau metua i ta ratou mau tamarii i te atea ê ia faaea i ǒ te fetii no te hoê tau maoro ia horoahia ˈtu te haapiiraa e au na ta ratou mau tamarii. Ma te faataa-ê-hia i to ratou mau metua, e pinepine teie mau tamarii i te fifihia no te haere i te mau putuputuraa aore ra i te apitiraa ˈtu i roto i te taviniraa. Ma te erehia i te aˈoraa titauhia, e ohie ratou i te riro i te mau amuimuiraa iino. Ei faahopearaa, ua faarue te rahiraa i te huru oraraa kerisetiano.
Parau mau iho â, e mau faufaa te noaa mai i te haapiiraa a te hau. E haafaufaa hau atu â râ te Bibilia i te haapiiraa i te pae varua, e ua horoa te Atua i te hopoia i te mau metua no te horoa i teie huru haapiiraa. (Deuteronomi 11:18, 19; Maseli 3:13, 14) Te faarevaraa i te hoê tamarii no te hoê tau maoro, e haafifi hoi te reira i te mau tutavaraa a te hoê metua ia haapii ia ˈna i “te aˈo a [Iehova] ra.”—Ephesia 6:4.b
Ia ore anaˈe e tano te huru haapiiraa i to ratou vahi, aita ˈtu ravea ta te mau metua maoti te raveraa i te nehenehe ia ratou no te haapii i ta ratou mau tamarii i te tahi toroa rii. E horoa atoa mai to tatou “Orometua Rahi,” o Iehova i te tauturu. (Isaia 30:20, MN) E pûpû te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova o to outou vahi i te tahi tau ravea haapiiraa. Te faatere ra e rave rahi amuiraa i te mau piha haapiiraa no te taio e no te papai. Ua riro atoa te Haapiiraa o te Taviniraa Teotaratia ei ravea faufaa ia aravihi maitai te hoê tamarii no te taio e no te paraparau.
Te manaˈo aifaito no nia i te fanauraa i te tamarii
E nehenehe te haapaoraa i te tamarii e fifi-mau-hia ia rahi anaˈe ratou. E pinepine te mau metua i Afirika i te parau e, e mea here na ratou te tamarii; no reira, e fanau faarahi ïa ratou! I te mea e e faarirohia paha te tamarii ei ravea i te pae faanavairaa faufaa, eita roa ˈtu e rave rahi metua e nehenehe e horoa i te mea e au no te rahiraa o ratou.
Parau mau, te na ô ra te Bibilia e “te tamarii ra, e tufaa ïa no ǒ ia Iehova ra.” (Salamo 127:3) A tapao na râ, e ua papaihia teie mau parau i te hoê tau e mea maitai te oraraa i Iseraela. I muri aˈe, no te oˈe e te tamaˈi ua riro maira te fanauraa i te tamarii ei mea ati mau. (Oto a Ieremia 2:11, 20; 4:10) No te tupuraa fifi e ite-rahi-hia ra i roto e rave rahi fenua navai ore, e tia i te mau Kerisetiano o te amo i ta ratou hopoia ia feruri maitai e ehia rahiraa tamarii ta ratou e nehenehe e faaamu, e faaahu, e horoa i te fare, e e haapii. I to ratou numeraraa i te haamâuˈaraa, ua faaoti e rave rahi hoa faaipoipo e mea maitai aˈe eiaha e pee i te peu e e taotia i te rahiraa o te tamarii o ta ratou e fanau.c—A faaau e te Luka 14:28.
Papu maitai, e mau mahana “ati rahi” teie. (Timoteo 2, 3:1-5) A mairi tia ˈi te faanahoraa o te mau mea i to ˈna hopea, ma te feaa ore, e maraa mai ïa te faateimaharaa i nia i te mau utuafare o te mau fenua navai ore. Na roto râ i te pee-maite-raa i te mau faaueraa tumu o te Parau a te Atua, e nehenehe te mau upoo utuafare e manuïa i te haapaoraa i te mau hinaaro i te pae tino e i te pae varua o to ratou mau utuafare, no te mea ua tǎpǔ o Iehova i te feia e tavini ia ˈna ma te haapao maitai e: “E ore roa vau e taiva ia oe, e ore roa vau e faarue ia oe, e ore, e ore roa ˈtu.” (Hebera 13:5) Oia mau, noa ˈtu e e fenua veve, e nehenehe te mau Kerisetiano e manuïa i te faaruru i te fifi i te haapaoraa i to ratou mau utuafare!
[Nota i raro i te api]
a Hiˈo i te tumu parau “Te faatupuraa i te mau ohipa i roto i te mau fenua navai ore” i roto i te numera o te 22 no Atopa 1994 (farani), o te A ara mai na! te apiti o teie vea.
b No te mau haamaramaramaraa hau atu, hiˈo i te “Mau uiraa a te feia taio” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Novema 1982 (farani).
c Ua horoahia te haamaramaramaraa no te tauturu i roto i te mau tumu parau “Te riro nei te faanahoraa o te oraraa utuafare ei ohipa na te ao nei,” tei neneihia i roto i te A ara mai na! o te 8 no Febuare 1993.