Mau uiraa a te feia taio
E nehenehe anei ta tatou e parau e i teie mahana te fanaˈo atoa ra te mau tavini a te Atua, e tiaturiraa to ratou e ora i nia i te fenua nei, i te varua o te Atua mai te mau Kerisetiano atoa i faatavaihia e te varua?
E ere teie i te hoê uiraa apî. Ua tuatapapa-atoa-hia teie tumu parau i roto i te “Mau uiraa a te feia taio” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Novema 1952 (farani). E rave rahi tei riro mai ei Ite mai reira mai, e nehenehe ïa ta tatou e tuatapapa faahou i te uiraa e e hiˈo faahou e eaha ta taua tumu parau matamua ra i faaite na.
Te vahi faufaa, oia hoi te pahonoraa e E, e fanaˈo atoa te mau taeae e te mau tuahine a te pǔpǔ o te mau mamoe ê atu e te feia atoa i faatavaihia, i te varua moˈa o te Atua.—Ioane 10:16.
Papu maitai, e ere ïa te auraa e hoê â ohiparaa ta te varua i nia i te mau taata atoa. A haamanaˈo i te mau tavini haapao maitai i te tau hou te Kerisetianoraa, o tei fanaˈo mau â i te varua o te Atua. Maoti te mana no ǒ mai i te varua ra, ua haapohe vetahi i te mau animala taehae, ua faaora i te maˈi, e ua faatia atoa mai i te feia pohe. E ua titau atoa ratou i te varua no te papai i te mau buka o te Bibilia i faauruahia. (Te mau tavana 13:24, 25; 14:5, 6; Te mau arii 1, 17:17-24; Te mau arii 2, 4:17-37; 5:1-14) Te na ô ra Te Pare Tiairaa e: “Noa ˈtu e e ere ratou no te pǔpǔ o te feia i faatavaihia, ua î atoa râ ratou i te varua moˈa.”
I roto i te tahi atu hiˈoraa, a hiˈo na i te mau tane e te mau vahine i te senekele matamua tei faatavaihia e te varua moˈa, o tei riro mai ei mau tamarii varua a te Atua e te tiaturiraa e haere i nia i te raˈi. Ua faatavaihia ratou pauroa, e ere râ ïa te auraa e e hoê â huru ohipa ta te varua i nia ia ratou pauroa. O ta te Korinetia 1, pene 12 ïa e faataa maitai ra. I reira, ua paraparau te aposetolo Paulo no nia i te mau ô o te varua. Te taio nei tatou i te mau irava 8, 9, e 11: “I horoahia mai te parau paari e te [v]arua, i te hoê ra; e i horoahia mai e taua [v]arua ra te parau e noaa ˈi te ite, i te hoê. Ta te tahi ra, o te faaroo ïa, na taua [v]arua ra; ta te tahi ra, o te ite ïa i te faaora mai na taua [v]arua ra. . . . Na taua [v]arua hoê ra i ohipa i taua mau mea atoa nei, i te opere-maite-raa i ta te taata atoa i ta ˈna i hinaaro ra.”
Te vahi faufaa, e ere te taatoaraa o te feia faatavaihia i taua tau ra tei fanaˈo i te mau ô semeio o te varua. I roto i te Korinetia 1, pene 14, ua faahiti Paulo e i roto i te hoê putuputuraa a te amuiraa, te vai ra te tahi taata e paraparau semeio ra i te mau reo ěê, tera râ, aita e taata no te huri semeio. Teie râ, i te hoê â taime, ua faatavaihia raua toopiti atoa e te varua. E manaˈo tia anei ia parau e ua rahi aˈe te varua i roto i te taeae e paraparau semeio ra i te mau reo ěê i vetahi atu mau taata i putuputu mai? E ere. Aita teie feia faatavaihia i faaerehia, mai te huru ra e aita ratou i taa maitai i te Bibilia aore ra aita ratou i nehenehe e faaruru maitai i te mau tamataraa. Ua ohipa te varua na roto i te hoê ravea taa ê i nia i te taeae o te nehenehe e paraparau semeio i te mau reo ěê. Noa ˈtu râ, ua tia ia ˈna e ia ratou ia faaea noa i pihai iho ia Iehova e ia ‘î noa i te varua,’ mai ta Paulo i papai.—Ephesia 5:18.
No nia i te toea i teie mahana, ua noaa mau â ia ratou te varua o te Atua. I te hoê taime, ua ohipa oia i nia ia ratou na roto i te hoê ravea taa ê—i te taime e faatavaihia ˈi e e fariihia ˈi ratou ei tamarii varua. I muri iho, e ‘î noa ratou i te varua,’ ma te fanaˈo i ta ˈna tauturu ia tutava ratou i te taa ma te maramarama ˈtu â i te Bibilia, ia hiˈopoa i te ohipa pororaa, aore ra ia faaruru i te mau tamataraa—i te pae tataitahi aore ra i te pae faanahonahoraa.
Te fanaˈo atoa ra te mau melo o te mau “mamoe ê atu,” noa ˈtu e aita ratou i faatavaihia, i te varua moˈa i roto i te tahi atu mau tuhaa. Teie ta Te Pare Tiairaa no te 1 no Novema 1952 i faaite:
“Te rave nei te mau ‘mamoe ê atu’ i teie mahana i te hoê â ohipa pororaa mai te toea atoa, i raro aˈe i te hoê â huru tupuraa fifi, e te faaite atoa ra i te hoê â haapao maitai e te hoê â taiva ore. Te tamaa nei ratou i nia i te hoê â amuraa maa i te pae varua, te amu nei i te hoê â maa, te farii nei i te hoê â parau mau. I te mea hoi e no roto ratou i te pǔpǔ no te fenua, e te tiaturi ra ratou e ora i nia i te fenua e te haafaufaa taa ê ra ratou i te mau mea o te fenua, e anaanatae rahi aˈe paha ratou i te mau irava no nia i te mau huru tupuraa no te fenua i roto i te ao apî; area te toea faatavaihia ra, o te tiaturi ra e haere i nia i te raˈi e o te anaanatae uˈana ra i te mau mea o te varua, e tuatapapa hau atu â paha ratou ma te tuutuu ore i te mau mea pae varua i roto i te Parau a te Atua. . . . Tera râ, te mea e vai noa ra oia hoi te fanaˈo nei na pǔpǔ e piti i te hoê â parau mau e te hoê â maramarama, e mea na roto anaˈe i ta ratou iho haapiiraa e taahia ˈi e eaha te mau mea no te raˈi e eaha te mau mea no te fenua. Hoê â tatuhaaraa to te varua o te Fatu i nia i na pǔpǔ e piti, e hoê â ite e te maramarama e pûpûhia ra no na pǔpǔ e piti, e hoê â ravea no te apo mai i te reira.”