VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 15/3 api 15-20
  • Te upootiaraa i te tamataraa o te taiva-ore-raa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te upootiaraa i te tamataraa o te taiva-ore-raa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tiaraa mai no te paruru ia Iehova
  • Te oreraa e taiva i te faanahonahoraa a Iehova
  • Te oreraa e taiva i te mau matahiapo taiva ore
  • Te oreraa e taiva i to tatou hoa faaipoipo
  • E mau tauturu no te tapea i te taiva-ore-raa
  • A hiˈo na te taata taiva ore!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • “O oe anaˈe hoi te Atua haapao maitai”
    A faafatata ˈtu ia Iehova
  • Te haapao maitai — Eaha te hoo?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • Ia vai outou e taiva ore ai?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 15/3 api 15-20

Te upootiaraa i te tamataraa o te taiva-ore-raa

“[A] ahu i te huru taata apî o tei poietehia ia au i te hinaaro o te Atua ma te parau-tia e te taiva-ore-raa mau.”—EPHESIA 4:24, MN.

1. No te aha e tia mau â ia ore tatou e taiva i te Atua ra o Iehova?

UA RAU te mau tuhaa o te upootiaraa i te tamataraa o te taiva-ore-raa. Te tuhaa faufaa roa ˈˈe, o te upootiaraa ïa i te tamataraa o te taiva-ore-raa i te Atua ra o Iehova. Parau mau, ia hiˈohia e o vai o Iehova e eaha ta ˈna i rave no tatou, e no te mea ua pûpû tatou ia tatou iho no ˈna, e tia mau â ia tatou ia ore e taiva ia ˈna. Nafea tatou ia faaite i to tatou taiva-ore-raa i te Atua ra o Iehova? A tahi, mea na roto ïa i te oreraa e taiva i te mau faaueraa tumu parau-tia a Iehova.

2, 3. Eaha te taairaa i rotopu i te taiva-ore-raa e te parau-tia?

2 No te upootia i taua tamataraa ra, e tia ia tatou ia haapao i te mau parau a te Petero 1, 1:15, 16: “Mai ia ˈna hoi i parau mai ia outou e moˈa ra, ia moˈa atoa outou i ta outou mau parau atoa: ua oti hoi i te papaihia e, Ia maitai [moˈa, MN] outou; te maitai [moˈa] nei hoi au.” E turai te taiva-ore-raa i te Atua ra o Iehova ia tatou ia auraro ia ˈna i te mau taime atoa, ma te faaau i to tatou mau manaˈo, ta tatou mau parau, e ta tatou mau ohipa i to ˈna hinaaro moˈa. Te auraa ra, te tapearaa ïa i te hoê haava manaˈo maitai, mai te faauehia maira i roto i te Timoteo 1, 1:3-5: “Te hopea o taua poroi nei [oia hoi eiaha e haapii i te parau ěê aore ra e haapao i te fabula] o te aroha ïa no roto i te aau viivii ore ra, e te aau [haava manaˈo, MN] maitai, e te faaroo haavare ore.” Parau mau, aita hoê taata tia i rotopu ia tatou, e tia râ hoi ia tatou ia tutava puai, e ere anei?

3 E tapea te taiva-ore-raa ia Iehova ia tatou ia ofati ma te miimii i te mau faaueraa tumu tia. Oia mau, e tapea te taiva-ore-raa ia tatou ia faaite e piti aˈe hohoˈa. O te taiva-ore-raa ïa ta te papai salamo i faahiti ia ˈna i himene e: “E haapii mai oe, e Iehova, i to oe ra eˈa, e haapao vau i ta oe ra parau mau: ia rotahi maite hoi tau aau i te mǎtaˈuraa i to iˈoa na.” (Salamo 86:11) E titau te taiva-ore-raa i te haerea i parauhia “te auraroraa i te ture aore e faahepohia mai e te taata.”

4, 5. E tapea te taiva-ore-raa ia tatou ia rave i teihea ohipa?

4 E tapea atoa te taiva-ore-raa i te Atua ra o Iehova ia tatou ia rave i te tahi mea o te hopoi i te haama i nia i to ˈna iˈoa e to ˈna ra Basileia. Ei hiˈoraa, ua peapea e piti kerisetiano e, ma te tano ore hoi, ua tae roa raua i te horo i mua i te hoê tiribuna a teie nei ao. Ua ani maira te haava, ‘E Ite no Iehova anei orua?’ Inaha, aita o ˈna e taa ra e eaha ta raua ohipa i mua i te tiribuna. Auê te haama e! Ahiri e ua faaite raua i te taiva-ore-raa i te Atua ra o Iehova, ua haapao ïa nau taeae nei i te aˈoraa a te aposetolo Paulo e na ô ra e: “E teie nei, e hapa mau â tei roto ia outou, i te mea te haava na outou ia outou iho. Eaha outou i ore i faaoromai ai i te ino? e eaha outou i ore i faaoromai ai ia faaerehia?” (Korinetia 1, 6:7) Papu maitai, e titau te taiva-ore-raa i te Atua ra o Iehova ia faaoromai e ia faaerehia tatou maoti i te hopoi i te haama i nia ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa.

5 Maoti te taiva-ore-raa i te Atua ra o Iehova, e ore tatou e hema i te mǎtaˈu i te taata. “E roohia i te fifi tei mǎtaˈu i te taata ra; o tei tiaturi râ ia Iehova ra, e ora ïa.” (Maseli 29:25) I reira, eita ïa tatou e ofati i to tatou faaroo i mua i te hamani-ino-raa, tera râ, e pee tatou i te hiˈoraa o te mau Ite no Iehova no Rusia tahito, no Malawi, no Etiopia, e no te tahi atu mau fenua e rave rahi.

6. E tapea te taiva-ore-raa ia tatou ia amuimui atu i roto ia vai?

6 Mai te peu e e tapea tatou i to tatou taiva-ore-raa i te Atua ra o Iehova, e ape tatou i te faahoa ˈtu i te feia atoa o tei riro ei enemi no ˈna. No reira te pǐpǐ ra o Iakobo i papai ai e: “E te mau faaturi tane, e te mau faaturi vahine, aore outou i ite e, o te hinaaro i teie nei ao, o taua au ore ïa i te Atua ra? E teie nei, o tei titau e ei taua oia no teie nei ao, ua taa maite ïa oia, e e enemi ïa no te Atua.” (Iakobo 4:4) E tia ia noaa ia tatou te taiva-ore-raa ta te arii ra o Davida i haamatara ia ˈna i parau e: “E ere anei tei riri au i te feia i riri mai ia oe, e Iehova? e te atâta nei au i te feia i tia mai e mârô ia oe? E riri rahi to ˈu ia ratou e riri rahi roa; te parau nei au e enemi ïa no ˈu.” (Salamo 139:21, 22) Eita e tia ia tatou ia amuimui atu i roto i te feia e rave nei i te hara ma te hinaaro mau, inaha, aita hoê aˈe tuearaa i rotopu ia ratou e o tatou. Eita anei te taiva-ore-raa i te Atua e tapea ia tatou ia amuimui atu i roto i teie mau enemi o Iehova, ma te haere tino roa ˈtu aore ra na roto i te arai o te afata teata?

Te tiaraa mai no te paruru ia Iehova

7. E tauturu te taiva-ore-raa ia tatou ia rave i te aha no Iehova, e mea nafea to Elihu na reiraraa?

7 E turai te taiva-ore-raa ia tatou ia tia mai no te paruru i te Atua ra o Iehova. E hiˈoraa maitai roa ta Elihu i horoa mai! Te na ô maira te Ioba 32:2, 3 e: “Ua tupu aˈera te riri o Elihu . . . i riri oia ia Ioba, no te mea, te faatia ra oia ia ˈna iho, aore i te Atua. Riri aˈera hoi oia i na taua tootoru no ˈna ra, no te mea, aore i tia ta ratou parau, faahapa noa ˈi ratou [i te Atua].” I roto i te Ioba, mau pene 32 tae atu i te 37, te tia ra o Elihu no te paruru ia Iehova. Ei hiˈoraa, ua na ô oia e: “E faaoromai iti noa mai oe, e na ˈu e faaite atu, te vai nei â ta ˈu parau i te Atua. . . . E tuu vau i te parau-tia i tei hamani ia ˈu ra. . . . E ore to ˈna mata e hiˈo ê i te feia parau-tia ra.”—Ioba 36:2-7.

8. No te aha e titauhia ˈi e ia tia mai tatou no te paruru ia Iehova?

8 No te aha e hinaarohia ˈi e ia tia mai tatou no te paruru ia Iehova? I teie mahana, te haavahavahahia nei to tatou Atua ra o Iehova na roto e rave rahi mau ravea. Te parauhia ra e aita e Atua, e Toru Tahi oia, te haamauiui nei oia i te taata i roto i te po auahi e a muri noa ˈtu, te tamata nei oia ma te manuïa ore i te haafariu mai i te taata i nia ia ˈna, aita o ˈna e haapao ra i te huitaata nei, e te vai atu râ. Te faaite nei tatou i to tatou taiva-ore-raa ia ˈna na roto i te tiaraa mai no te paruru ia ˈna e te haapapuraa e te vai mau ra o Iehova; e Atua oia tei î i te paari, te parau-tia, te puai hope, e te here; e taime ta ˈna no te mau mea atoa; e ia tae i te taime i faataahia e ana, e haamou roa oia i te ino atoa e e faariro oia i te fenua taatoa ei paradaiso. (Koheleta 3:1) E titau te reira e ia faaohipa tatou i te mau taime atoa e tano no te faaite haere i te iˈoa e te Basileia o Iehova.

Te oreraa e taiva i te faanahonahoraa a Iehova

9. Ua faaite vetahi i to ratou taivaraa i roto i teihea mau tuhaa?

9 E tuatapapa tatou i teie nei i te parau no te oreraa e taiva i te faanahonahoraa ite-mata-hia a Iehova. Papu maitai, e tia mau â ia tatou ia ore e taiva ia ˈna, e tae noa ˈtu i “te tavini haapao maitai e te paari,” mea na roto hoi i to ˈna arai te amuiraa kerisetiano e faatamaahia ˈi i te pae varua. (Mataio 24:45-47) Peneiaˈe e matara mai te tahi tatararaa i roto i te mau papai a te Taiete Watch Tower ta tatou paha e ore e maramarama maitai aore ra e farii maitai i tera taime. Eaha ta tatou e rave? E riri anei tatou e e faarue anei tatou i te faanahonahoraa? O ta vetahi ïa i rave i te taime a faatano ai Te Pare Tiairaa, e rave rahi matahiti i teie nei, i te faufaa apî i te Mileniuma. Ua riri vetahi i te parau a Te Pare Tiairaa no nia i te tiaraa amui ore. Ahiri e ua tapea noa teie mau taata tei turori i nia i teie mau tumu parau i to ratou taiva-ore-raa i te faanahonahoraa e i to ratou mau taeae, ua tiai ïa ratou e ia haamaramarama mai Iehova i taua mau tumu parau ra, e o ta ˈna mau i rave i to ˈna iho tau. No reira, maoti te taiva-ore-raa, e tiai tatou ma te faaoromai e ia nenei te tavini haapao maitai e te paari i te mau haamaramaramaraa hau atu â.

10. E tapea te taiva-ore-raa ia tatou ia hinaaro e ite i te aha?

10 E titau atoa te taiva-ore-raa i te faanahonahoraa ite-mata-hia a Iehova e ia haapae roa tatou i te mau apotata. Eita te mau kerisetiano taiva ore e hinaaro e ite i te mau parau a teie mau taata. Parau mau, e ere te feia ta te Atua ra o Iehova e faaohipa ra no te aratai i ta ˈna ohipa i nia i te fenua nei i te feia tia roa. Tera râ, eaha ta te Parau a te Atua e faaue ra ia tatou ia rave? Ia faarue i te faanahonahoraa a te Atua? Aita. E tia i te here autaeae ia turai ia tatou ia ore e taiva ia ˈna, e e tia ia tatou ia tamau noa i te “here uˈana tatou ia tatou iho ma te mafatu atoa.”—Petero 1, 1:22, MN.

Te oreraa e taiva i te mau matahiapo taiva ore

11. E tauturu te taiva-ore-raa ia tatou ia ara i teihea mau manaˈo iino?

11 Mai te peu e e parauhia aore ra e ravehia te tahi mea i roto i te amuiraa, o ta tatou paha e ore e papu maitai ra, e tapea te taiva-ore-raa ia tatou ia haava ia vetahi ê e e tauturu oia ia tatou ia manaˈo e peneiaˈe e ere hoê â to tatou manaˈo. E ere anei i te mea hau aˈe ia hiˈo i te mau huru maitatai o te mau matahiapo i nominohia e o te tahi atu mau hoa faaroo, maoti i te hiˈo i ta ratou mau hapa? Oia, e tia ia tatou ia ara i teie mau manaˈo iino atoa, inaha ua taaihia i te haerea taiva! E tauturu atoa te taiva-ore-raa ia tatou ia auraro i te faaueraa a Paulo “eiaha roa e parau ino i te taata atoa ra.”—Tito 3:1, 2.

12, 13. Eaha te mau tamataraa taa ê e vai ra i mua i te mau matahiapo?

12 Te tuu nei te taiva-ore-raa i te mau tamataraa taa ê i mua i te mau matahiapo. Hoê o taua mau tamataraa ra, o te tapearaa ïa i te parau moe. E faaite mai paha te hoê melo o te amuiraa i te tahi parau moe i te hoê matahiapo. No to ˈna taiva-ore-raa i teie melo, eita ïa te matahiapo e ofati i ta ˈna parau moe. E pee oia i te aˈoraa a te Maseli 25:9: “Eiaha râ e faˈihia e oe ta ˈna ra parau moe.” Eiaha atoa oia e faaite noa ˈˈe i ta ˈna iho vahine!

13 Te vai ra vetahi atu mau tamataraa i te taiva-ore-raa o te mau matahiapo. E rave anei ratou e ia auhia mai ratou e te taata, aore ra e tauturu anei ratou ma te itoito e te mǎrû i te feia e tia ia aˈohia, noa ˈtu e o to ratou paha mau fetii aore ra mau hoa piri roa? E turai te taiva-ore-raa i te faanahonahoraa a Iehova i te mau matahiapo ia tamata i te tauturu i te feia atoa e tia ia tauturuhia i te pae varua. (Galatia 6:1, 2) Na roto i te haerea mǎrû, e turai te taiva-ore-raa i te mau matahiapo ia paraparau ma te huna ore i te tahi atu matahiapo, mai ta te aposetolo Paulo i paraparau atu i te aposetolo Petero ma te huna ore. (Galatia 2:11-14) I te tahi aˈe pae, e tia i te mau tiaau ia haapao maitai ahiri aita, e riro ratou i te ohipa ma te tano ore aore ra e faaite i te huru paetahi aore ra e faaohipa i to ratou mana ma te vî roa, e inaha, mea fifi roa ˈtura no te feia o ta ratou e haapao ra ia vai taiva ore noa i te faanahonahoraa a te Atua.—Philipi 4:5.

14, 15. Eaha te mau ohipa e nehenehe e tamata i te taiva-ore-raa o te mau melo o te amuiraa?

14 Te vai ra vetahi atu mau tuhaa o te upootiaraa i te tamataraa o te taiva-ore-raa i te amuiraa e i ta ˈna mau matahiapo. Mai te peu e te vai ra te mau fifi i roto i te amuiraa, te reira mau te taime no te faaite i te taiva-ore-raa ia Iehova e i to ˈna mau tia. (A hiˈo i Te Pare Tiairaa no te 1 no tiunu 1987, mau api 24-26.) Ia tiavaruhia te hoê taata, e titau te taiva-ore-raa e ia turu atu tatou i te mau matahiapo, eiaha râ tatou ia tamata i te uiui haere ahiri e ua tano mau anei e ia tiavaruhia taua taata ra.

15 E titau atoa te taiva-ore-raa i te amuiraa e ia tae tatou i na putuputuraa e pae atoa o te hebedoma ia au i to tatou huru tupuraa e ta tatou ravea. E titau te taiva-ore-raa eiaha noa e ia haere tamau tatou i te mau putuputuraa, ia faaineine atoa râ tatou e ia horoa tatou i te mau pahonoraa o te faaitoito mai te peu e e nehenehe.—Hebera 10:24, 25.

Te oreraa e taiva i to tatou hoa faaipoipo

16, 17. Eaha te mau tamataraa i te taiva-ore-raa e vai ra i mua i te mau kerisetiano faaipoipohia?

16 O vai atu â ta tatou e ore e taiva? Mai te peu e ua faaipoipohia tatou, ia au maite i ta tatou euhe no te faaipoiporaa, e tia ia tatou ia upootia i te tamataraa o te taiva-ore-raa i to tatou hoa faaipoipo. E tapea te taiva-ore-raa i to tatou hoa ia tatou ia rave i te hape ino roa e faaite i te hoê huru maitai aˈe i nia i te hoê vahine aore ra te hoê tane ê atu i to tatou iho hoa. E titau atoa te taiva-ore-raa i to tatou hoa e ia ore tatou e faaiteite ia vetahi ê i te mau paruparu aore ra te mau hapa a to tatou hoa. Mea ohie aˈe ia haere atu e amuamu i nia ia vetahi ê, maoti i te tutava puai i te tauaparau tamau e to tatou hoa, e tera hoi te tia ia tatou ia rave ia au i te Ture Auro. (Mataio 7:12) Oia mau, ua riro te faaipoiporaa ei tamataraa mau i to tatou taiva-ore-raa kerisetiano.

17 No te upootia i te tamataraa o te taiva-ore-raa, eita noa e navai e ia ape tatou i te rave i te peu faufau, e tia atoa râ ia tatou ia ara i to tatou mau manaˈo e to tatou mau huru hohonu. (Salamo 19:14) Ei hiˈoraa, mai te peu e te nounou ra to tatou mafatu haavarevare i te navenave e te arearearaa, mea ohie roa ia tupu roa mai te hiaai miimii no teie mau mea. Ma te faaitoito i te taiva-ore-raa i roto i te faaipoiporaa, te aˈo ra te arii ra o Solomona i te mau tane, na roto i te hoê faahohoˈaraa, ia ‘inu i te pape o ta ratou ihora farii.’ (Maseli 5:15) Ua parau o Iesu e: “O te hiˈo noa ˈtu i ta vetahi ê ra vahine ei faatupu i te hinaaro, ua faaturi ïa ia ˈna i to ˈna ihora aau.” (Mataio 5:28) Te mau tane o te mataitai i te mau buka aore ra te mau hohoˈa faufau, te vai ra ïa te atâtaraa e ia topa ratou i roto i te faaturi, ma te faatura ore i ta ratou vahine i te pae taatiraa e te taivaraa ia ratou. Na reira atoa, te hoê vahine mea au roa na ˈna ia mataitai i te mau hohoˈa tatuhaahia no nia i te mau aamu faaturi, e nehenehe oia e faahemahia ia taiva i ta ˈna tane. Na roto râ i te tapea-mau-raa i te taiva-ore-raa i to tatou hoa, e haapaari tatou i te taairaa o te faaipoiporaa, e e turu tatou i te tahi e te tahi i roto i ta tatou mau tutavaraa no te faaoaoa i te Atua ra o Iehova.

E mau tauturu no te tapea i te taiva-ore-raa

18. Eita tatou e taiva ia taa ia tatou i te aha?

18 Na te aha e tauturu ia tatou ia upootia i te tamataraa o te taiva-ore-raa i roto i na tuhaa e maha i muri nei: te taiva-ore-raa ia Iehova, i ta ˈna faanahonahoraa, i te amuiraa, e i to tatou hoa faaipoipo? Hoê tauturu, o te taaraa ïa e ua taai-piri-hia te upootiaraa i te tamataraa o te taiva-ore-raa i te faatitiaifaroraa i te tiaraa mana arii o Iehova. Oia, ia tapea tatou i to tatou taiva-ore-raa, te faaite ra ïa tatou e te faariro nei tatou ia Iehova ei Arii mana hope. E nehenehe atoa tatou e faatura ia tatou iho e e atuatu i te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i roto i te ao apî a Iehova. E nehenehe tatou e tauturuhia ia vai taiva ore noa na roto i te feruriraa i te mau hiˈoraa maitatai roa o te taiva-ore-raa, mai ia Iehova e tae atoa ˈtu i te feia i faahitihia i roto i te Bibilia e i te mau papai a te Taiete, mai te mau aamu i roto i te Buka matahiti.

19. Eaha te tuhaa a te faaroo i roto i to tatou vai-taiva-ore-raa?

19 E tauturu te faaroo puai i roto i te Atua ra o Iehova e te mǎtaˈu ia haapeapea ia ˈna ia upootia tatou i te tamataraa o te taiva-ore-raa. E haapuai tatou i to tatou faaroo e to tatou mǎtaˈu ia Iehova na roto i te tuatapaparaa ma te tuutuu ore i te Parau a te Atua e na roto i te raveraa i te taviniraa kerisetiano. E tauturu te reira ia tatou ia pee i te aˈoraa a Paulo i roto i te Ephesia 4:23, 24 (MN): “E tia ia outou ia faaapîhia i roto i te puai e turai ra i to outou huru feruriraa, e ia ahu i te huru taata apî o tei poietehia ia au i te hinaaro o te Atua ma te parau-tia e te taiva-ore-raa mau.”

20. Na nia ˈˈe i te mau mea atoa, eaha te huru maitai o te tauturu ia tatou ia ore e taiva ia Iehova e i te mau taata atoa te tia ia tatou ia ore e taiva?

20 E tauturu te haafaufaaraa i te mau huru maitatai o Iehova ia tatou ia ore e taiva. Na nia ˈˈe i te mau mea atoa, na te here miimii ore i to tatou Metua i te raˈi ra e te mauruuru no te mau mea atoa o ta ˈna i rave no tatou nei, te hereraa ia ˈna ma to tatou mafatu, to tatou nephe, to tatou feruriraa e to tatou puai atoa, e tauturu ia tatou ia ore e taiva ia ˈna. Hau atu, e tauturu te here ta Iesu i faataa ei tapao haapapuraa i ta ˈna mau pǐpǐ ia tatou ia ore e taiva i te mau kerisetiano atoa i roto i te amuiraa e i to tatou utuafare. Tei to tatou atoa huru, mai te peu e e haapao noa tatou ia tatou iho aore ra eita. Te auraa o te taivaraa, o te haapao-noa-raa ïa ia tatou iho. Te auraa o te taiva-ore-raa, o te oreraa ïa e haapao noa ia tatou iho.—Mareko 12:30, 31; Ioane 13:34, 35.

21. Nafea ia haapoto noa i te parau no te upootiaraa i te tamataraa o te taiva-ore-raa?

21 No te haapoto noa: Te taiva-ore-raa, o te huru faahiahia roa ïa e faaitehia ra e te Atua ra o Iehova, e Iesu Mesia, e te mau tavini mau atoa a Iehova. No te fanaˈo i te mau taairaa maitatai e te Atua ra o Iehova, e tia ia tatou ia upootia i te tamataraa o te taiva-ore-raa ia ˈna na roto i te faaauraa i to tatou oraraa i ta ˈna mau titauraa parau-tia, na roto i te tâpûraa i te mau taairaa atoa e to ˈna mau enemi, e na roto i te tiaraa mai no te paruru ia Iehova na roto i te pororaa ma te faanahohia e te faanaho-ore-hia e te amuiraa. E tia atoa ia tatou ia upootia i te tamataraa o te taiva-ore-raa i te faanahonahoraa ite-mata-hia a Iehova. E tia ia tatou ia ore e taiva i ta tatou amuiraa e i to tatou hoa faaipoipo. Ia upootia tatou i te tamataraa o te taiva-ore-raa, e apiti ïa tatou i roto i te faatiaraa i te mana arii o Iehova, e e tia ˈtu tatou i to ˈna ra pae. E fanaˈo tatou i to ˈna farii maitai e e noaa ia tatou te re o te ora mure ore. E tano atoa ta te aposetolo Paulo i faahiti no nia i te paieti, i nia i to tatou upootiaraa i te tamataraa o te taiva-ore-raa. E mea maitai no te oraraa i teie nei e to a muri atu.—Salamo 18:25; Timoteo 1, 4:8.

Nafea outou ia pahono mai?

◻ Nafea tatou ia upootia i te tamataraa o te taiva-ore-raa i te Atua?

◻ Eaha ta te taiva-ore-raa i te faanahonahoraa a Iehova e titau maira?

◻ Nafea te mau matahiapo ia upootia i te tamataraa o te taiva-ore-raa?

◻ Eaha te tamataraa o te taiva-ore-raa e vai ra i mua i te mau kerisetiano faaipoipohia?

◻ Eaha te mau huru maitatai o te tauturu ia tatou ia upootia i te tamataraa o te taiva-ore-raa?

[Hohoˈa i te api 17]

E tapea te taiva-ore-raa i te mau melo o te amuiraa i te mau matahiapo ia faaite i te mau parau moe

[Hohoˈa i te api 18]

E haapaari te taiva-ore-raa i to ˈna hoa faaipoipo i te taairaa o te faaipoiporaa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono