Iehova—Mea here na ˈna te titiaifaro e te parau-tia
TE ANIANI ra te hoê tamahine iti no Sarajevo e no te aha te mau tamarii o to ˈna oire e roohia ˈi i te mauiui rahi. “Aita ta matou ohipa ino i rave. Aita ta matou e hape,” o ta ˈna ïa e parau ra. A 15 matahiti i teie nei to te mau mama ahoaho no Raparata poroteraa i te hoê mahora no Buenos Aires, ei patoiraa i te moeraa ta ratou mau tamaiti. Te onoono ra te hoê taata afirika o Emmanuel to ˈna iˈoa, ua taparahi-pohe-hia hoi to ˈna mama e e toru tuahine to ˈna i te tau haavîraa uˈana i rotopu i te mau opu fetii, e: “E tia ia faautuahia te taata tataitahi . . . Te hinaaro nei matou i te parau-tia.”
Te parau-tia, o te hoê ïa o te mau ateributi matamua a te Atua ra o Iehova. Te na ô ra te Bibilia e: “E parau-tia to ˈna mau haerea atoa.” Oia mau, “mea here [na Iehova] te titiaifaro e te parau-tia.” (Deuteronomi 32:4, MN; Salamo 33:5, MN) No te ite maitai i te huru o te Atua, e tia ia tatou ia taa i to ˈna manaˈo no nia i te parau-tia e ia haapii i te pee i to ˈna hiˈoraa.—Hosea 2:19, 20; Ephesia 5:1.
Peneiaˈe ua tuea to tatou iho manaˈo no nia i te parau-tia i te manaˈo o te taata no nia i teie parau. I roto i te tahi mau fenua, ua faahohoˈahia te parau-tia e te hoê vahine i purouhia te mata e tapea ra i te hoê ˈoˈe e te hoê faito. Inaha, te parauhia ra e e hiˈoraa paetahi ore to te parau-tia taata nei, oia hoi, eita oia e hiˈo i te moni e te mana o te taata e haavahia ra. E faito maite oia i te hapa aore ra te hapa ore o te taata e parihia ra. E ta ˈna ra ˈoˈe, e paruru te parau-tia i te taata hara ore e e faautua oia i te feia rave hara.
Te na ô ra te hoê buka (Right and Reason—Ethics in Theory and Practice) e “ua taaihia te parau-tia e te ture, te titauraa, te mau tiaraa, e te mau hopoia, e e faito oia i ta ˈna mau faaotiraa ia au i te hiˈoraa paetahi ore aore ra i te utua e tano.” Ua hau atu râ te parau-tia a Iehova i teie noa tatararaa. E ite tatou i te reira ia hiˈopoa tatou i te mau ohipa e te mau huru maitatai o Iesu Mesia, hoê â hoi to ˈna huru e to ˈna Metua i te raˈi ra.—Hebera 1:3.
Ua faatano te papai evanelia ra o Mataio i te mau parau a te Isaia 42:3 i nia ia Iesu, e te na ô ra oia e: “Te aeho paruparu ra e ore oia e ofati; e te mori ama mohimohi ra e ore oia e tinai, e ia faatupu roa oia i ta ˈna ra mau ture [parau-tia, MN].” Ua faaite Iesu i te hoê poroi tamahanahana i te feia tei riro mai te aeho paruparu ra o tei piˈo roa i raro e o tei taataahihia. Ua riro ratou mai te mori ama mohimohi ra, mai te mea e fatata roa to ratou pura ora hopea i te pohe. Maoti i te ofati, ia au i te auraa taipe, i te aeho paruparu ra e i te tinai i te mori ama mohimohi ra, ua aroha o Iesu i te feia i roohia i te ati, ua haapii e ua faaora oia ia ratou, e ua faataa papu atu oia i te parau-tia o te Atua ra o Iehova. (Mataio 12:10-21) Mai ta te parau tohu a Isaia i faaite atea, ua faatupu teie huru parau-tia i te tiaturiraa.
Te hamani maitai e te parau-tia a Iehova
Ua taai-piri-hia te hamani maitai e te parau-tia a te Atua. Ua haapapuhia te reira i to Iesu vairaa mai i nia i te fenua nei. Ua faahohoˈa oia ma te tia roa i te mau ture a te Atua i te pae no te parau-tia e te titiaifaro. Teie râ, ua imi te mau papai parau e te mau Pharisea ati Iuda ia naeahia te tiaraa titiaifaro na roto i te haapaoraa i te hoê haapueraa ture etaeta—e na ratou iho hoi i haamau i te rahiraa. Mea pinepine to ratou parau-tia etaeta roa i te faaore i te hamani maitai. E rave rahi mau aimârôraa i rotopu ia Iesu e te mau Pharisea, no nia ïa i teie uiraa: Eaha mau na te parau-tia e te titiaifaro?—Mataio 9:10-13; Mareko 3:1-5; Luka 7:36-47.
Ua faahohoˈa Iesu nafea ia ohipa i nia ia vetahi ê ma te tia e te titiaifaro. Ua ani maira te hoê taata ite i te Ture ia Iesu e eaha te mea e tia ia rave ia noaa mai te ora mure ore. Ei pahonoraa, ua ani atura o Iesu ia ˈna i te hoê uiraa e ua haapopou ihora ia ˈna i to ˈna pahonoraa mai e, na ture faufaa roa ˈˈe e piti oia hoi e here i te Atua ma to ˈna mafatu, nephe, feruriraa, e puai atoa e e here i to ˈna taata-tupu mai ia ˈna ihora. Ua ani maira teie taata: “O vai hoi to ˈu taata-tupu?” Ua pahono atura o Iesu na roto i te faatiaraa i te parabole o te ati Samaria hamani maitai.—Luka 10:25-37.
Ua faahohoˈahia te titiaifaro e te parau-tia î i te aroha o Iehova i roto i te parabole a Iesu no nia i te ati Samaria. I to ˈna tautururaa ma te miimii ore i te hoê taata pepe o ta ˈna i ore i matau, ua rave te ati Samaria i te tahi ohipa titiaifaro, te tia e tei î i te aroha. Ua faaite o Iesu iho i teie huru feruriraa i to ˈna vairaa mai i nia i te fenua nei. E taata titiaifaro e te parau-tia oia. Hau atu, ua pûpû oia i to ˈna ora no te feia e erehia ra, no te huitaata hara e te tia ore i roohia i te mauiui, te maˈi, e te pohe. Ua faatuati te aposetolo Paulo i te titiaifaro e te ô o te hoo. Ua papai oia e: “Mai te taata atoa i taea i te utua faahapa i te hara a te taata hoê ra, ua taea-atoa-hia te taata atoa i te tia ia ora, i te parau-tia [aore ra, “ohipa titiaifaro,” nota i raro i te api, NW] a te taata hoê ra.” (Roma 5:18) Teie “ohipa titiaifaro,” o te ravea ïa a te Atua no te faaora i te huitaata auraro i te mau faahopearaa atâta o te hara a Adamu, e ere hoi na ratou iho te hape.
Ua imi te parau-tia a te Atua ia hoo-faahou-hia mai te mau taata hara e, i te hoê â taime, ia faaturahia te mau faaueraa tumu tia. Ahiri e aita te hara i faautuahia, eita ïa e tano e mea aroha ore, inaha e faaitoito te reira i te haerea haavahavaha i te ture. I te tahi aˈe pae, ahiri e ua taotia-noa-hia te haavaraa parau-tia a te Atua i nia i te tufaraa i te utua maitai aore ra i te utua ino, aore ïa ta te huitaata nei e tiaturiraa. Ia au i te Bibilia, “e utua te pohe no te hara” e “aore roa e taata parau-tia e hoê iti aˈe.” (Roma 3:10; 6:23) Ma te faaere rahi ia ˈna iho e i ta ˈna Tamaiti herehia ra, ua faanaho Iehova i te hoê tusia taraehara.—Ioane 1, 2:1, 2.
Te faaite ra te hoo e ua tuatihia te haavaraa parau-tia a te Atua e te here i faaterehia e te faaueraa tumu (a·gaʹpe na roto i te reo heleni). Oia mau, e faatupuhia te haavaraa parau-tia a te Atua e ta ˈna mau faaueraa tumu titiaifaro—tei riro ei hiˈoraa no ta ˈna mau ture morare. Ia faaohipahia e te Atua, o te here a·gaʹpe ïa tei riro ei niu no te haavaraa parau-tia a te Atua. (Mataio 5:43-48) No reira, mai te peu e ua matara maitai ia tatou i te parau-tia o Iehova, e tiaturi taatoa ïa tatou i ta ˈna mau faaotiraa i te pae haavaraa. Ei “Haava i to te ao atoa nei,” e rave noa iho â oia i te mea tia.—Genese 18:25; Salamo 119:75.
A pee i te parau-tia a Iehova
Te faaue ra te Bibilia ia tatou ia ‘pee i te Atua.’ (Ephesia 5:1) Te auraa ra, e pee i to ˈna parau-tia e to ˈna atoa here. I te mea râ e e feia tia ore tatou, eita to tatou mau haerea e naeahia i te teitei o te mau haerea o te Atua ra o Iehova. (Isaia 55:8, 9; Ezekiela 18:25) Nafea tatou ia faaite e mea here na tatou te titiaifaro e te parau-tia? Na roto i te ahuraa i “te huru taata apî o tei poietehia ia au i te hinaaro o te Atua ma te [parau-tia] e te taiva-ore-raa mau.” (Ephesia 4:24, MN) E here ïa tatou i te mea ta te Atua e here ra e e riri tatou i te mea o ta ˈna e riri ra. E haapae te “titiaifaro” mau i te haavîraa uˈana, te haerea taiata, te viivii, e te ohipa apotata, no te mea te ofati ra te reira i te mea moˈa. (Salamo 11:5; Ephesia 5:3-5; Timoteo 2, 2:16, 17) E turai atoa te parau-tia a te Atua ia tatou ia anaanatae atu ia vetahi ê ma te haavare ore.—Salamo 37:21; Roma 15:1-3.
Hau atu, mai te peu e e taa ia tatou i te huru aroha o te parau-tia a te Atua, eita tatou e haava i to tatou mau taeae e mau tuahine pae varua. Nafea hoi tatou e nehenehe ai e ite i to ratou huru mau mai ta Iehova iho e ite ra? Eita anei tatou e haava ia ratou ia au i to tatou manaˈo hape? No reira o Iesu i faaara ˈi: “Eiaha e faaino [haava], ia ore outou ia faainohia [haavahia] mai. O ta outou hoi e faaino [haava] ia vetahi ê ra, e faaino-atoa-hia [haava-atoa-hia] ïa outou i te reira; e te faito ta outou e faito atura, o te faito atoa ïa i ta outou. E eaha oe i hiˈo ai i te pâpaa iti i roto i te mata o to taeae ra, e aore oe i ite i te raau rahi i roto i to oe iho mata? E eaha hoi oe e tia ˈi ia parau atu i to taeae, Ho mai na ˈu e iriti i te pâpaa i roto i to mata na, e inaha, e raau rahi hoi tei roto i to oe iho mata? E tera ra haavare e! e mata na i te iriti i te raau rahi i roto i to oe iho mata; ei reira oe e ite maitai ai ia iriti i te pâpaa iti i roto i te mata o to taeae.” (Mataio 7:1-5; MN) Ia hiˈopoa na mua tatou i ta tatou iho mau hapa ma te haavare ore, e tapea te reira ia tatou ia haava ia vetahi ê, o ta Iehova hoi e faariro ra ei mea tia ore.
E titauhia te mau matahiapo nominohia a te amuiraa ia haava ia rave anaˈe te hoê taata i te hara ino mau. (Korinetia 1, 5:12, 13) Ia haava râ ratou, e tia ia ratou ia haamanaˈo e e imi te parau-tia a te Atua ia faaite i te hamani maitai mai te peu e e nehenehe. Mai te peu e eita e nehenehe—ei hiˈoraa, no te feia rave hara tatarahapa ore—eita ïa te hamani maitai e faaitehia. Tera râ, eita te mau matahiapo e tiavaru i teie huru taata rave hara i rapae i te amuiraa na roto i te manaˈo tahoo. Inaha, te tiaturi nei ratou e e haaputapû te tiavaruraa i to ˈna feruriraa. (A faaau e te Ezekiela 18:23.) I raro aˈe i te aratairaa a te Mesia, te tavini nei te mau matahiapo no te turu i te parau-tia, e e riro atoa ïa ratou mai “te pupuniraa i te mataˈi rahi ra.” (Isaia 32:1, 2) E tia ia ratou ia faaite i te manaˈo paetahi ore e te manaˈo aifaito.—Deuteronomi 1:16, 17.
A ueue i te mau huero o te parau-tia
A tiai noa ˈi tatou i te ao apî parau-tia a te Atua, e tia ia tatou ia “imi i te parau-tia” ia nehenehe tatou e fanaˈo i te farii maitai o te Atua. (Zephania 2:3; Petero 2, 3:13) Ua faahitihia teie manaˈo ma te nehenehe mau i roto i teie mau parau a te Hosea 10:12: “E ueue i ta outou iho ma te parau-tia, a ooti ai i tei tupu ra i te aroha: a utaru i to outou iho fenua i vaiiho-noa-hia ra: mai teie nei e tia ˈi ia imi ia Iehova, ia tae mai oia e haamairi i te parau-tia i nia ia outou.”
I to tatou oraraa i te mau mahana atoa, e rave rahi mau ravea ta tatou e nehenehe e faaohipa no te ‘ueue i te mau huero o te parau-tia,’ mai ta Iesu i faahohoˈa i roto i ta ˈna parabole o te ati Samaria hamani maitai. E haapao Iehova e ia ‘ooti tatou i tei tupu ra i te aroha.’ Ia tamau noa tatou i te haere na nia i te “eˈa o te parau-tia,” e fanaˈo noa ïa tatou i te haapiiraa ma te titiaifaro i raro aˈe i te faatereraa o te Basileia. (Isaia 40:14, MN) A mairi noa ˈi te tau, eita e ore e e rahi atu tatou i te papu e mea here na Iehova te titiaifaro e te parau-tia.—Salamo 33:4, 5.
[Hohoˈa i te api 23]
Ua faahohoˈa te ati Samaria hamani maitai i te parau-tia o Iehova
[Hohoˈa i te api 23]
Ua aroha Iesu i te feia i atihia, tei riro mai te aeho paruparu