Te faahope ra te maramarama i te hoê tau pouri
MEA taa ê roa te ao o Iesu Mesia e o ta ˈna mau aposetolo i te mau tau a te Papai Hebera. Te feruri ra paha te feia taio i te Bibilia o tei ore i ite i te reira i te huru tamau i te pae totiale e i te pae faaroo mai te peropheta ra o Malaki e tae atu i te papai evanelia ra o Mataio, ma te ite rii noa i te ohipa i tupu i roto i na matahiti e 400 i rotopu ia raua.
Te hope ra te Malaki, te buka hopea o te mau Papai Hebera i roto i te rahiraa o te mau Bibilia e itehia ra i teie nei mahana, e te toea o Iseraela o tei faahoˈihia i to ratou fenua i muri aˈe i to ratou faaoraraahia mai te faatîtîraa i Babulonia. (Ieremia 23:3) Ua faaitoitohia te mau ati Iuda paieti rahi ia tiai i te mahana haavaraa a te Atua no te faaora i te ao nei i te ino e no te faaô atu i te Tau o te Mesia. (Malaki 4:1, 2) I roto i te area taime, ua faatere mai o Peresia. Ua haamau te mau nuu no Peresia tei vahihia i Iuda i te hau e ua rave ratou e ia haapaohia te mau ture a te arii maoti i te puai a te nuu faehau.—A faaau e te Ezera 4:23.
Aita râ te mau fenua bibilia i faaea noa ma te aueue ore i te roaraa o na senekele e maha i muri iho. Ua haamata te pouri e te huenane i te pae varua i te ô mai. Ua arepurepu te pae Piri Hitia o te râ e te haavîraa uˈana, te ohipa totovaraa, te faatereraa haavî, te manaˈo etaeta i te pae faaroo, te haapiiraa philosopho tumu ore, e te tauiraa tauê i te pae o te ihotumu.
Ua papaihia te Mataio, te buka matamua a te mau Papai heleni kerisetiano, i roto i te hoê tau taa ê. Ua faahepo te mau legeona no Roma i te Pax Romana, aore ra Hau a to Roma. Ua tiai te mau taata faatura ma te anaanatae rahi i te taeraa mai o te Mesia no te faaore i te mauiui, te faatereraa haavî, e te veve, e no te turama i te ora, te ruperupe, e te hau. (A faaau e te Luka 1:67-79; 24:21; Timoteo 2, 1:10.) E hiˈo hau atu â anaˈe na tatou i te mau puai ito o tei faanaho faahou i te totaiete ati Iuda i te mau senekele na mua ˈˈe i te fanauraahia mai o Iesu Mesia.
Oraraa ati Iuda i te tau o Peresia
I muri aˈe i te faaiteraa a Kuro o tei faaora i te mau ati Iuda i te faatîtîraa a Babulonia i te matahiti 537 hou to tatou nei tau, ua faarue te hoê pǔpǔ ati Iuda e te mau hoa e ere i te ati Iuda ia Babulonia. Ua hoˈi atu taua toea haapao maitai i te pae varua ra i te hoê tuhaa fenua o te mau oire tei vavahihia e o te fenua tei vai ano noa. Ua faaiti te mau ati Edoma, te feia no Phoinikia, te mau ati Samaria, te mau opu no Arabia, e vetahi atu â i te faito o te tuhaa fenua aano o Iseraela i tahito ra. Ua riro mai te toea o Iuda e o Beniamina ei mataeinaa no Iuda i roto i te mataeinaa no Peresia piihia Abar Nahara (Pae Anavai).—Ezera 1:1-4; 2:64, 65.
I raro aˈe i te faatereraa a to Peresia, ua haamata o Iuda i te fanaˈo i “te hoê tau parareraa e maraaraa o te huiraatira,” ta The Cambridge History of Judaism e parau ra. Te parau-faahou-hia ra no nia ia Ierusalema e: “Ua afai mai te feia faaapu e te feia perenina i te mau taoˈa horoa, ua onahia te Hiero e te oire, e ua arato ta ratou faufaa i te feia tapihoo e te feia ohipa aravihi ěê.” Noa ˈtu e ua farii noa to Peresia i te faatereraa e te haapaoraa o taua vahi ra, mea teimaha mau râ te mau tute e ua aufau-noa-hia te reira e te mau taoˈa auri faufaa mau.—A faaau e te Nehemia 5:1-5, 15; 9:36, 37; 13:15, 16, 20.
Mea ahoaho mau te mau matahiti hopea o te Hau Emepera no Peresia, o tei tapaohia e te mau orureraa hau a te feia o te mataeinaa. E rave rahi mau ati Iuda tei patoi atu i te Pae Mediteranea e ua afai-ê-hia ratou i te pae apatoerau, i Hyrcanie i nia i te Miti Caspienne. Aita râ te faautuaraa a to Peresia i ohipa i nia i te rahiraa a to Iuda.
Te tau o Heleni
Ua fa mai o Alesanedero Rahi mai te hoê nemera ra te huru i te pae Hitia o te râ no Ropu i te matahiti 332 hou to tatou nei tau, ua fa aˈena râ te mau tauihaa haponohia mai e to Heleni na mua ˈˈe ia ˈna. (Daniela 7:6) Ma te ite e e faufaa to te ihotumu heleni i te pae politita, ua haa oia ma te hinaaro mau e ia riro ta ˈna hau emepera e rahi ra ei faatereraa heleni. Ua riro maira te reo heleni ei reo paraparauhia e te mau nunaa atoa. Ua turu te faatereraa poto a Alesanedero i te hereraa i te mau râmâraa aravihi, te anaanataeraa i te ohipa tuaro, e te anaanataeraa i te ohipa nehenehe. Ma te haere mǎrû noa, ua riro mai atoa te tufaa ati Iuda ei tufaa heleni.
I muri aˈe i te poheraa o Alesanedero i te matahiti 323 hou to tatou nei tau, o te feia mono ia ˈna no Turia e no Aiphiti mai te feia matamua o tei rave i te mau tiaraa ta te peropheta Daniela i pii “te arii no apatoerau” e “te arii no apatoa.” (Daniela 11:1-19) I te roaraa o te faatereraa a te “arii no apatoa” i Aiphiti, Ptolémée II Philadelphe (285-246 hou to tatou nei tau), ua haamata te mau Papai Hebera i te hurihia na roto i te reo Koine, te reo heleni matauhia i taua mahana ra. Ua piihia taua neneiraa ra i muri aˈe te Septante. Ua faahitihia e rave rahi mau irava o taua neneiraa ra i roto i te mau Papai heleni kerisetiano. Ua haapapu te reo heleni e e mea maitai roa oia no te haamaramarama i te hoê ao tei huenane e tei pouri i te pae varua.
I muri aˈe i to Antiochus IV Epiphane riroraa mai ei arii no Turia e ei faatere no Paletetina (175-164 hou to tatou nei tau), ua fatata roa te faaroo ati Iuda i te haamou-roa-hia e te hamani-ino-raa ta te faatereraa i faatae. Ua faahepohia te mau ati Iuda, i raro aˈe i te haamǎtaˈuraa o te pohe, ia faarue i te Atua ra o Iehova e ia horoa noa ratou i te tusia no te mau atua heleni. I te avaˈe titema o te matahiti 168 hou to tatou nei tau, ua patuhia te hoê fata etene i nia i te fata rahi o Iehova i te hiero o Ierusalema, e ua pûpûhia te mau tusia i nia i te reira no Zeus no Olympe. Ua tahoê te mau taata ieie e te itoito râ o te mataeinaa i raro aˈe i te faatereraa a Judas Maccabée e ua tamaˈi uˈana ratou e tae roa ˈtu i te taime e fatu ai ratou ia Ierusalema. Ua pûpû-faahou-hia te hiero i te Atua ra, e e toru matahiti tia i muri aˈe i to ˈna haaviiviiraahia, ua faatupu-faahou-hia te mau tusia i te mau mahana atoa.
I roto i te tau o Heleni e toe ra, ua imi te feia o te pǔpǔ taata no Iudea ma te uˈana i te faaaano i te mau otia tahito o ta ratou tuhaa fenua. Ua faaohipahia te aravihi o ta ratou nuu faehau haamau-apî-hia ma te paieti ore no te faahepo i te feia tapiri etene ia taui i to ratou faaroo ma te haamǎtaˈu ia ratou e te pohe. Ua tamau faahou te manaˈo politita heleni i te faatere i te mau oire e te mau aroâ.
I roto i taua taime ra, mea pinepine te feia e titau ra i te toroa tahuˈa teitei i te rave i te ohipa ino. Ua faaino te mau opuaraa, te mau taparahiraa taata, e te mau ohipa politita i to ratou tiaraa mana. Hau roa ˈtu te huru feruriraa i rotopu i te mau ati Iuda i te riroraa ei paieti ore, hau roa ˈtu te mau ohipa tuaro heleni i te rahi mai. Auê i te mea huru ê ia ite i te mau tahuˈa apî ia haafaufaa ore i ta ratou mau hopoia no te apiti atu i roto i te mau hautiraa! Ua tâpû-atoa-hia te mau maona ati Iuda ma te mauiui mau ia “peritome-ore-hia” ratou e ia ore ratou e haama ia tataˈu anaˈe ratou ma te ahu ore e te mau Etene.—A faaau e te Korinetia 1, 7:18.
Te mau tauiraa i te pae faaroo
I roto i te mau matahiti matamua i muri aˈe i te hopoi-tîtî-raa, ua patoi te mau ati Iuda haapao maitai i te anoiraa o te mau tiaturiraa e mau haapiiraa philosopho etene e te haapaoraa mau i faaitehia i roto i te mau Papai Hebera. Aita roa ˈtu e itehia ra i roto i te buka a Esetera, tei papaihia i muri aˈe e hau atu i te 60 matahiti taairaa piri roa e o Peresia, i te haapaoraa a Zoroastre. Hau atu, aita te mana o taua haapaoraa no Peresia ra e itehia ra i roto i te mau buka bibilia a Ezera, Nehemia, aore ra Malaki, tei papai-paatoa-hia i te roaraa o te tuhaa matamua o te tau o Peresia (537-443 hou to tatou nei tau).
Te tiaturi nei râ te mau aivanaa e i te roaraa o te tuhaa hopea o te tau o Peresia, ua haamata e rave rahi mau ati Iuda i te pee atu i te tahi mau manaˈo a te feia haamori ia Ahura Mazda, te atua rahi no Peresia. Te itehia ra te reira i roto i te mau peu haavare e te mau tiaturiraa a te mau Esséniens. Ua tuati te mau parau hebera matauhia no te mau urî taehae, te tahi atu mau animala o te medebara, e te mau manu e ori i te po i roto i te feruriraa o te mau ati Iuda e te mau varua iino e te mau tupapau e itehia i te po a te mau peu a to Babulonia e to Peresia.
Ua haamata te mau ati Iuda i te hiˈo i te mau manaˈo etene ma te taa ê. E mau auraa apî anaˈe to te mau tiaturiraa no nia i te raˈi, te po auahi, te nephe, te Parau (Logo), e te paari. E mai te peu e, mai tei haapiihia i muri iho, mea atea roa te Atua e eita o ˈna e tauaparau faahou e te mau taata, e titau o ˈna i te mau arai. Ua pii to Heleni i taua mau arai e mau tiai varua ra te mau daimones. Ma te farii i te manaˈo e mea maitai aore ra mea ino te mau daimones (demoni), ua haamata te mau ati Iuda i te hema i te mana a te mau demoni.
Ua tupu te hoê tauiraa faufaa mau i roto i te haamoriraa o taua vahi ra. Ua fa oioi mai te mau sunago ei mau vahi i reira te mau amuiraa tapiri a te mau ati Iuda e putuputu ai no te haapiiraa e te mau tuhaa i te pae faaroo. Aita i ite-maitai-hia e afea, ihea, e mea nafea te mau sunago ati Iuda i te haamataraa. I te mea ua haamâha te reira i te mau hinaaro a te mau ati Iuda i te mau fenua atea no te haamoriraa ia ore ratou e nehenehe e haere atu i te hiero ra, ua tiaturi-rahi-hia e ua haamauhia te mau sunago i te mau tau o te hopoi-tîtî-raa aore ra i muri aˈe. Ma te papu maitai, ua riro mai te reira ei mau vahi putuputuraa maitatai no Iesu e no ta ˈna mau pǐpǐ no te ‘faaite hua i te mau maitai o te Atua, tei parau i te mau taata i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia.’—Petero 1, 2:9.
Ua farii te faaroo ati Iuda e rave rau haapiiraa o te mau manaˈo
I te senekele piti hou to tatou nei tau, ua haamata e rave rahi mau haapiiraa o te mau manaˈo i te fa mai. E ere te reira i te mau faanahonahoraa faataa-ê-hia i te pae faaroo. E mau taatiraa nainai râ a te mau upoo faatere haapaoraa ati Iuda, te mau philosopho, e te feia politita itoito roa o tei imi i te mana i nia i te mau taata e i te faatere i te nunaa, i raro aˈe i te paruru a te faaroo ati Iuda.
Ua riro matamua te mau Sadukea tei faaô i roto i te ohipa politita ei mau taata tiaraa teitei e te moni, matauhia no to ratou aravihi ia auvaha mai te ohipa patoiraa asmonéen mai â i te afaraa o te senekele piti hou to tatou nei tau. E tahuˈa te rahiraa o ratou, noa ˈtu e e feia tapihoo e e fatu fenua vetahi pae. I te fanauraahia mai o Iesu, ua haafaufaa te rahiraa o te mau Sadukea i te faatereraa a Roma i Paletetina no te mea ua manaˈo ratou e mea papu aˈe e e nehenehe ta ˈna e tapea noa i te ohipa e tupu ra. (A faaau e te Ioane 11:47, 48.) Ua tiaturi te hoê pǔpǔ iti (feia e turu ia Heroda) e e mea tano aˈe te faatereraa a te utuafare o Heroda i te manaˈo i te pae o te nunaa. Noa ˈtu râ, aita te mau Sadukea i hinaaro e ia riro te nunaa i te mau ati Iuda maamaa aore ra ia faaterehia te hiero e te tahi atu taata maoti noa te mau tahuˈa. Mea tapea roa te mau tiaturiraa a te mau Sadukea i te mau peu tahito, tei niu-matamua-hia i nia i ta ratou tatararaa i te mau papai a Mose, e tei faaite i to ratou patoiraa i te pǔpǔ faaroo amahamaha puai a te mau Pharisea. (Ohipa 23:6-8) Ua patoi te mau Sadukea i te mau parau tohu a te mau Papai Hebera ma te faariro i te reira ei mau parau tumu ore. Ua haapii ratou e aita te mau buka aamu, rohipehe, e te parau paari a te Bibilia i faauruahia mai e aita to ratou e faufaaraa.
O te mau Pharisea te tumu o te hoê ohipa puai i nia i te peu tumu a to Heleni e patoi i te mau ati Iuda i te roaraa o te tau o Heleni. I te tau râ o Iesu, e feia o te imi i te haaperoseluto ia vetahi e e feia haapii paari, o te pee i te peu tutuu, te etaeta, te teoteo, e te faataata parau-tia ia ratou iho o tei haa no te faatere i te nunaa na roto i te haapiiraa i roto i te mau sunago. No roto mai te rahiraa o ratou i te feia oraraa ona e ua haavahavaha ratou i te mau taata o te nunaa. Ua faariro o Iesu i te rahiraa o te mau Pharisea ei feia e imi i to ratou iho maitai, ei feia nounou moni aroha ore haavarevare. (Mataio, pene 23) Ua farii ratou i te mau Papai Hebera atoa ia au i ta ratou iho mau tatararaa e ua haafaufaa roa ˈˈe râ ratou i ta ratou mau peu tutuu i parau-noa-hia. Ua parau ratou e ua riro ta ratou mau peu tutuu ei “aua e haaati ra i te Ture.” Maoti râ i te riro mai ei aua, ua haafaufaa ore ta ratou mau peu tutuu i te Parau a te Atua e ua faaahoaho i te huiraatira.—Mataio 23:2-4; Mareko 7:1, 9-13.
Ua riro te mau Esséniens ei feia faaroo miterio o tei ora paha i roto i te tahi mau pǔpǔ tei faataa ê ia ratou. Ua faariro ratou ia ratou iho mai te toea mau o Iseraela, a tiai noa ˈi ma te viivii ore no te farii i te Mesia tei tǎpǔhia mai. Ua aratai te mau Esséniens i te hoê oraraa feruri hohonu o te haavîraa paieti mau e ua tuea noa ta ratou mau tiaturiraa e rave rahi i te mau manaˈo a to Peresia e to Heleni.
Ua faariro e rave rahi mau huru Upoo faatere maamaa turaihia e te faaroo e te here aiˈa i te mau taata atoa o te faaô atu i roto i te tiaraa hau tiamâ a te mau ati Iuda mai te mau enemi. Ua faaauhia ratou i te mau asmonéens e ua faaanaanatae ratou na mua i te mau tane apî e au nei i te moemoeâ, e te ati. Faarirohia ei mau taata taparahi taata ino mau aore ra ei feia tamaˈi no te patoiraa, ua faaohipa ratou i te mau ravea faehau no te faaatâta i te mau purumu o te fenua e te mau vahi no te huiraatira e ua faarahi faahou ratou i te mau faateimaharaa o taua tau ra.
I Aiphiti, ua ruperupe te haapiiraa philosopho heleni i rotopu i te mau ati Iuda no Alesanederia. Mai reira mai â ua parare te reira i Paletetina e i te mau ati Iuda atoa o te Diaspora tei purara ê. Ua faataa te feia tuatapapa ati Iuda o tei papai i te Apokiripha e te Pseudépigraphe i te mau papai a Mose ei mau faataaraa manaˈo na roto i te hohoˈa papu ore e te haumani.
I te tau a to Roma, ua faataui tamau te peu tumu a to Heleni ia Paletetina i te pae totiale, politita, e philosopho. Ua monohia te haapaoraa bibilia ati Iuda e te faaroo ati Iuda, hoê anoiraa o te mau tiaturiraa a to Babulonia, Peresia, e Heleni e te tahi parau mau i roto i te mau Papai. Ua iti aˈe râ ratou paatoa, te mau Sadukea, te mau Pharisea, e te mau Esséniens i te 7 i nia i te hanere o te nunaa. Te feia o tei painu roa i teie mau puai patoiraa o te mau rahiraa ati Iuda ïa, “ua purara ratou e ua faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra.”—Mataio 9:36.
I roto i taua ao pouri ra o Iesu Mesia i te haereraa mai. Auê i te mea mahanahana ta ˈna titauraa tamǎrû: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora.” (Mataio 11:28) Auê i te mea putapû ia faaroo ia ˈna ia parau e: “O vau te maramarama o teie nei ao”! (Ioane 8:12) E, mea oaoa mau ta ˈna parau tǎpǔ faaitoito: “O te pee mai ia ˈu ra, e ore ïa e haere noa i te pouri, e maramarama ora ïa to ˈna.”—Ioane 8:12.
[Hohoˈa i te api 26]
Ua faaite o Iesu e tei roto te mau aratai faaroo ati Iuda i te pouri i te pae varua
[Hohoˈa i te api 28]
Moni i tapaohia te hohoˈa o Antiochus IV (Epiphane)
[Faaiteraa i te tumu]
Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.