VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 1/12 api 14-19
  • E horoa Iehova i te puai no tei rohirohi ra

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E horoa Iehova i te puai no tei rohirohi ra
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te puai o te pure
  • Te mahanahana o te autaeaeraa
  • Te puai o te Parau a te Atua
  • Te mau matahiapo tei riro “mai te faarǔrǔraa i te vero ra”
  • Isaia 40:31: “O te feia râ e tiaturi ia Iehova, e noaa ïa te etaeta apî”
    Te auraa o teie mau irava
  • Eiaha e faarue!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Te horoa nei oia i te itoito no tei paruparu
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • E faaitoito Iehova i tei rohirohi
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 1/12 api 14-19

E horoa Iehova i te puai no tei rohirohi ra

“O te feia râ e tiaturi ia Iehova, e noaa ïa te etaeta apî; e pee ratou i nia mai tei nia i te pererau o te aeto ra.”—ISAIA 40:31.

1, 2. Eaha ta Iehova e horoa ra no te feia e tiaturi ra ia ˈna, e eaha ta tatou e tuatapapa i teie nei?

TEI rotopu te mau aeto i te mau manu puai roa ˈˈe o te raˈi. E nehenehe ratou e rere atea ma te ore e tairi i to ratou pererau. Maoti te mau pererau o te nehenehe e naeahia hau atu i te piti metera te aano, “o te Arii o te mau Manu,” te aeto auro, “te aeto faahiahia roa ˈˈe o te mau aeto atoa; ma te rere na nia i te mau aivi e te mau vahi mahora, e maurere [oia] e rave rahi hora te maoro na nia i te mau mouˈa, e e rere atu â oia i nia ma te faaohu e tae roa ˈtu i te taime e au oia i te hoê porao ereere i roto i [te] raˈi.”—The Audubon Society Encyclopedia of North American Birds.

2 Ma te feruri i te aravihi o te aeto no te rere, ua papai o Isaia e: “Te horoa nei [Iehova] i te itoito no te matapouri; e te faarahi nei oia i te etaeta no tei paruparu ra. E matapourihia te taata apî nei, e pohe hoi i te rohirohi; e turori hoi te mau taata apî . . . e e hiˈa ˈtu i raro: o te feia râ e tiaturi ia Iehova, e noaa ïa te etaeta apî; e pee ratou i nia mai tei nia i te pererau o te aeto ra; e horo ratou, e e ore e rohirohi; e haere â hoi ratou, e e ore e matapourihia.” (Isaia 40:29-31) Auê ïa tamahanahana ia ite e e horoa o Iehova no te feia e tiaturi ra ia ˈna i te puai no te haere â i mua, mai te mea ra e te horoa ra oia no ratou i te mau pererau rohirohi ore o te aeto e rere teitei! E tuatapapa anaˈe na i teie nei, vetahi o te mau faanahoraa o ta ˈna i rave no te horoa i te puai no tei rohirohi ra.

Te puai o te pure

3, 4. (a) Eaha ta Iesu i aˈo atu i ta ˈna mau pǐpǐ ia rave? (b) Eaha ta tatou e nehenehe e tiai ia Iehova ia rave ei pahonoraa i ta tatou mau pure?

3 Ua aˈo atu o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e ‘ia tamau maite i te pure eiaha e fiu.’ (Luka 18:1) E nehenehe mau anei te hohoraraa i to tatou mafatu i mua ia Iehova e tauturu ia tatou ia noaa faahou i te puai e ia ore e faarue ia teimaha roa anaˈe tatou i mua i te mau fifi o te oraraa? E, te vai nei râ vetahi mau mea te tia ia tatou ia haamanaˈo.

4 E tia ia papu to tatou manaˈo no nia i te mau mea ta tatou e tiai ra ia Iehova ia rave ei pahonoraa i ta tatou mau pure. Ua na ô te hoê vahine kerisetiano o tei topa i roto i te ahoaho hohonu i muri iho e: “Mai te tahi atu mau maˈi, aita o Iehova e rave nei i te mau semeio i teie nei tau. Tera râ, te tauturu nei oia ia tatou ia faaruru e ia ora i roto i te faito e nehenehe i roto i teie faanahoraa.” Ma te faataa e mea nafea ta ˈna mau pure i te hopoiraa mai i te hoê tauiraa, te na ô faahou ra oia e: “E nehenehe ta ˈu e ani i te varua moˈa o Iehova e 24 hora i te mahana.” Teie nei râ, eita o Iehova e paruru ia tatou i te mau fifi o te oraraa o te nehenehe e faateimaha ia tatou, te horoa nei râ oia ‘i te varua moˈa i te feia i ani atu ia ˈna ra.’ (Luka 11:13; Salamo 88:1-3) E nehenehe ta te varua e faafaito ia tatou i te mau tamataraa aore ra faateimaharaa atoa o ta tatou e farerei. (Korinetia 1, 10:13) Mai te peu e e titauhia, e nehenehe oia e tuu mai i roto ia tatou i “te mana rahi [tei hau aˈe i tei matauhia ra]” no te faaoromai e tae roa ˈtu i te taime e faaore ai te Basileia o te Atua i te mau fifi teimaha atoa i roto i te ao apî tei fatata roa mai.—Korinetia 2, 4:7.

5. (a) Ia manuïa ta tatou mau pure, eaha na mea faufaa roa e piti? (b) Nafea tatou ia pure mai te peu e te aro ra tatou i te tahi paruparu o te tino? (c) Eaha ta to tatou mau pure tuutuu ore e te papu e faaite ia Iehova?

5 Ia manuïa râ ta tatou mau pure, e tia ia tatou ia pure ma te tuutuu ore, e ia haapapu maitai i ta tatou mau aniraa. (Roma 12:12) Ei hiˈoraa, mai te peu e e paruparuhia outou i te tahi taime no te mea te aro ra outou i te tahi paruparu o te tino, i te omuaraa o te mahana tataitahi, a ani atu ia Iehova ia tauturu mai ia outou ia ore outou ia hema i taua paruparu ra i roto i te roaraa o te mahana. A pure atoa mai teie te huru i te mahana taatoa e hou outou e taoto ai i te po tataitahi. Ia hapa outou, a taparu ia Iehova ia faaore mai i tera hapa, tera râ, a faaite atoa ˈtu ia ˈna e eaha te mea i aratai ia outou ia hapa e e nafea outou ia ape i taua mau huru tupuraa ra a muri aˈe. E faaite teie mau huru pure tuutuu ore e te papu i ‘Tei faaroo i te pure’ ra i to outou hinaaro haavare e upootia i te aroraa.—Salamo 65:2; Luka 11:5-13.

6. No te aha e nehenehe tatou e tiaturi e e faaroo mai Iehova i ta tatou mau pure noa ˈtu e te manaˈo ra tatou e eita e tia ia tatou ia pure?

6 I te tahi râ mau taime, e riro te feia o tei paruparuhia i te manaˈo e eita e tia ia ratou ia pure. Ua parau te hoê vahine kerisetiano o tei manaˈo mai te reira te huru i muri iho e: “E manaˈo iti atâta roa teie no te mea te faaite ra te reira e ua faaoti tatou e haava ia tatou iho, tera râ, e ere na tatou e haava.” Oia mau, “o te Atua iho hoi te haava.” (Salamo 50:6) Te haapapu maira te Bibilia e “ia faahapa mai hoi to tatou aau ia tatou, e rahi te Atua i to tatou aau, e ua ite oia i te mau mea atoa nei.” (Ioane 1, 3:20) Auê te tamǎrûraa e ia ite e noa ˈtu e e haava tatou ia tatou iho ei feia tia ore ia pure, e ere tera te manaˈo o Iehova no nia ia tatou! “Ua ite oia i te mau mea atoa” no nia ia tatou, e tae noa ˈtu te mau huru tupuraa o to tatou oraraa o tei turai paha ia tatou ia haafaufaa ore ia tatou iho. (Salamo 103:10-14) E turai to ˈna aroha e to ˈna ite hohonu ia ˈna ia faaroo i te pure no roto mai i “te aau paruparu ra e te oto ra.” (Salamo 51:17) Nafea hoi oia ia patoi i te faaroo i ta tatou mau pii no te tauturu inaha te faahapa ra oia iho i “tei opani i to ˈna tariˈa i te auě o te taata rii ra”?—Maseli 21:13.

Te mahanahana o te autaeaeraa

7. (a) Eaha te tahi atu faanahoraa ta Iehova i rave no te tauturu ia tatou ia noaa faahou mai i te puai? (b) Te iteraa i te aha no nia i to tatou autaeaeraa o te nehenehe e haapuai ia tatou?

7 Te tahi atu faanahoraa ta Iehova i rave no te tauturu ia tatou ia noaa faahou mai i te puai, o to tatou ïa autaeaeraa kerisetiano . Auê ïa haamaitairaa faufaa mau e i te riroraa ei melo no te hoê fetii taeae e tuahine na te ao nei! (Petero 1, 2:17) Ia faateimaha te mau fifi o te oraraa ia tatou, e nehenehe te mahanahana o to tatou autaeaeraa e tauturu ia tatou ia noaa faahou mai i te puai. Nafea? E nehenehe te iteraa e e ere o tatou anaˈe te faaruru ra i te mau haafifiraa, e haapuai ia tatou. I rotopu i to tatou mau taeae e mau tuahine, eita e ore e te vai ra vetahi o tei faaruru i te hoê â huru faateimaharaa aore ra tamataraa e o tei ite i te mau manaˈo mai to tatou iho. (Petero 1, 5:9) E tamǎrûhia tatou ia ite e e ere te mea ta tatou e faaruru ra i te mea matau-ore-hia e aita to tatou mau manaˈo i taa ê atu i to vetahi ê.

8. (a) Eaha te mau hiˈoraa e faaite ra e nafea e noaa mai ai te tauturu e te tamahanahanaraa e titauhia i roto i to tatou autaeaeraa? (b) Mea nafea to outou iho tautururaahia aore ra tamahanahanaraahia e ‘te hoê hoa mau’?

8 E nehenehe tatou e fanaˈo i rotopu i te mahanahana o te autaeaeraa i ‘te mau hoa mau’ o te nehenehe e horoa mai, ia roohia tatou i te fifi, i te tauturu e te tamahanahanaraa e titauhia. (Maseli 17:17) E pinepine, te mea e titauhia, o te tahi noa ïa maa parau iti mǎrû aore ra te mau ohipa maitatai. Te haamanaˈo ra te hoê vahine kerisetiano o tei aro i te mau manaˈo haafaufaa ore ia ˈna iho e: “Ua horoa mai te mau hoa i te mau manaˈo maitatai no nia ia ˈu iho no te tauturu ia ˈu ia haapaiuma i to ˈu mau manaˈo haafaufaa ore.” (Maseli 15:23) I muri aˈe i te poheraa o ta ˈna tamahine apî, ua ite te hoê tuahine e mea fifi roa na ˈna i te omuaraa ra i te himene i te mau himene o te Basileia i te mau putuputuraa a te amuiraa, te mau himene iho â râ e faahiti ra i te tia-faahou-raa. Te haamanaˈo ra oia e: “I te hoê taime, ua ite mai te hoê tuahine e parahi ra i te tahi atu pae, ia ˈu i te taˈiraa. Ua haere mai oia, ua tauahi mai ia ˈu, e ua himene oia i te toea o te himene i pihai iho ia ˈu. Ua î-roa-hia vau i te here no te mau taeae e te mau tuahine e ua oaoa roa vau i to matou haereraa mai i te mau putuputuraa, e ua taa ia ˈu e tei ǒ nei to tatou tauturu, i ǒ nei i te Piha no te Basileia.”

9, 10. (a) Nafea tatou ia atuatu i te mahanahana o to tatou autaeaeraa? (b) O vai iho â râ te titau nei i te auhoaraa maitai? (c) Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tauturu i te feia e titau ra i te faaitoitoraa?

9 Parau mau, tei ia tatou tataitahi te hopoia no te atuaturaa i te mahanahana o te autaeaeraa kerisetiano. E tia ïa i to tatou mafatu ia “mahora” no te tahoê mai i to tatou mau taeae e mau tuahine atoa. (Korinetia 2, 6:13) Auê te peapea e ahiri e e manaˈo te feia o tei paruparu e ua toetoehia te here o te mau taeae i nia ia ratou! Te na ô nei râ vetahi mau kerisetiano e ua moemoe ratou e ua tuuhia ratou i te hiti. Ua taparu te hoê tuahine e tane patoi ta ˈna i te parau mau e: “O vai o te ore e hinaaro e e titau i te mau hoa o te turu mai ia oe, te faaitoitoraa, e te auhoaraa here? Êê, a faahaamanaˈo atu na i to tatou mau taeae e mau tuahine e te titau nei matou ia ratou!” E, te titau nei te feia iho â râ e faateimahahia ra e te mau huru tupuraa o te oraraa—te feia aita to ratou hoa i roto i te parau mau, te mau metua aita to ratou hoa, te feia roopinepine-hia i te maˈi, te feia ruhiruhia, e vetahi atu â—i te auhoaraa maitai. E tia anei ia faahaamanaˈohia te reira i vetahi i rotopu ia tatou?

10 Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tauturu atu? A haamahora i te pae no te faaiteraa i to tatou here. Ia titau manihini tatou i te taata, eiaha ia moehia te feia e titau ra i te faaitoitoraa. (Luka 14:12-14; Hebera 13:2) Maoti i te manaˈoraa e eita ratou e farii i teie titauraa ta tatou no to ratou paha huru tupuraa, a ani noa ˈtu. A vaiiho e na ratou e faaoti. Noa ˈtu e eita ratou e farii mai, eita e ore e e itoitohia ratou i te iteraa e ua haamanaˈo mai te tahi pae ia ratou. Tera noa paha ta ratou e titau ra ia noaa faahou mai te puai.

11. E titau te feia i faateimahahia i te tauturu i roto i teihea mau tuhaa?

11 E titau paha te feia e teimaha ra i te tauturu i roto i te tahi mau tuhaa. Ei hiˈoraa, e titau paha te hoê metua vahine o ˈna anaˈe i te hoê taeae paari no te anaanatae atu i ta ˈna tamaiti otare. (Iakobo 1:27) E titau paha te hoê taeae aore ra te hoê tuahine o tei maˈihia i te tauturu no te hoohooraa i te fare toa aore ra no te atuaturaa i to ˈna fare. Te hinaaro ra paha te hoê taeae aore ra tuahine ruhiruhia i te tahi hoa aore ra i te tahi tauturu no te haere i roto i te taviniraa. Ia titau-maoro-hia teie huru tauturu, e riro te reira ei ‘tamataraa i te haavare ore o to tatou here.’ (Korinetia 2, 8:8) Maoti i te faaatea-ê-raa ˈtu i te feia e titau ra i te tauturu no te mea e rave te reira i to tatou taime e ta tatou mau tutavaraa, ia manuïa tatou i te tamataraa o te here kerisetiano na roto i te araraa e te pahonoraa i te mau hinaaro o vetahi ê.

Te puai o te Parau a te Atua

12. Nafea te Parau a te Atua ia tauturu ia tatou ia noaa faahou i te puai?

12 Te taata o te faaea i te tamaa, eita e maoro e erehia oia i te puai. Oia atoa, te tahi atu ravea e horoa mai ai Iehova i te puai ia haere â i mua, o te araraa ïa e ia faaamu-maitai-hia tatou i te pae varua. (Isaia 65:13, 14) Eaha te maa pae varua o ta ˈna i horoa mai? Te mea faufaa roa ˈˈe, o ta ˈna ïa Parau, te Bibilia. (Mataio 4:4; a faaau e te Hebera 4:12.) Nafea oia ia tauturu ia tatou ia noaa faahou i te puai? Ia haamata anaˈe te mau faateimaharaa e te mau fifi i te faaiti i to tatou puai, e nehenehe tatou e huti mai i te puai na roto i te taioraa no nia i te mau manaˈo e te mau aroraa i ora-mau-hia e te mau tane e te mau vahine haapao maitai o te mau tau bibilia. Noa ˈtu e ua riro ratou ei mau hiˈoraa faahiahia i te pae no te taiva ore, e mau taata noa ratou “mai ia tatou atoa te huru.” (Iakobo 5:17; Ohipa 14:15) Ua faaruru ratou i te hoê â mau tamataraa e mau faateimaharaa e to tatou. E tuatapapa anaˈe na vetahi mau hiˈoraa.

13. Eaha te mau hiˈoraa no roto i te mau Papai e faaite ra e ua farerei te mau tane e te mau vahine haapao maitai o te mau tau bibilia i te mau manaˈo e te mau huru tupuraa mai to tatou nei?

13 Noa ˈtu e ua tiaturi oia i te tia-faahou-raa, ua oto rahi te patereareha ra o Aberahama i te poheraa ta ˈna vahine. (Genese 23:2; a faaau e te Hebera 11:8-10, 17-19.) Ua manaˈo te taata tatarahapa ra o Davida e, no ta ˈna mau hara i rave, eita e tia ia ˈna ia tavini ia Iehova. (Salamo 51:11) Ua manaˈo o Mose e e ere oia i te mea aravihi. (Exodo 4:10) Ua taiâ roa o Epapherodito i te iteraahia e ua taotia te maˈi i ta ˈna tuhaa i roto i ‘te ohipa a te Fatu.’ (Philipi 2:25-30) Ua aro na o Paulo i te tino hara. (Roma 7:21-25) E au ra e aita o Euodia raua o Sunetuhe, e piti tuahine faatavaihia no te amuiraa no Philipi, i afaro. (Philipi 1:1; 4:2, 3) Auê ïa faaitoitoraa e ia ite e ua farerei teie feia haapao maitai i te mau manaˈo e te mau huru tupuraa mai to tatou nei, aita râ ratou i faarue! Aita atoa o Iehova i faarue ia ratou.

14. (a) Eaha te mauhaa ta Iehova i faaohipa no te tauturu ia tatou ia huti mai i te puai i roto i ta ˈna Parau? (b) No te aha te mau vea Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! i pia ˈi i te mau tumu parau no nia i te totaiete taata, te utuafare fetii, e te mau manaˈo horuhoru?

14 No te tauturu ia tatou ia huti mai i te puai i roto i ta ˈna Parau, te faaohipa nei Iehova i te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari no te horoa mai ma te faaea ore i te “maa i te hora mau ra.” (Mataio 24:45) Mea maoro i teie nei to te tavini haapao maitai faaohiparaa i te mau vea Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! no te paruru i te parau mau bibilia e no te faaite i te Basileia o te Atua ei tiaturiraa hoê roa no te taata. I roto iho â ra i na matahiti ahuru i mairi aˈenei, ua tufa teie mau vea i te mau tumu parau niuhia i nia i te mau Papai i te taime au no nia i te mau fifi i roto i te totaiete taata, te utuafare fetii, e i te pae o te mau manaˈo horuhoru, o ta vetahi atoa i rotopu i te nunaa o te Atua e farerei ra. Eaha te tumu i piahia ˈi teie mau haamaramaramaraa? Papu maitai no te tautururaa i te feia o te farerei nei i teie mau fifi ia huti mai i te puai e te faaitoitoraa i roto i te Parau a te Atua. E nehenehe atoa râ teie mau tumu parau e tauturu ia tatou paatoa ia taa papu aˈe i te mea e faaruruhia ra e vetahi o to tatou mau taeae e mau tuahine. E ineine maitai aˈe ïa tatou no te pee i te mau parau a Paulo: “E haamahanahana ˈtu i te aau taiâ, e tauturu atu i tei paruparu, ia maoro te faaoromai i te taata atoa ra.”—Tesalonia 1, 5:14.

Te mau matahiapo tei riro “mai te faarǔrǔraa i te vero ra”

15. Eaha ta Isaia i tohu no nia i te feia e tavini ra ei matahiapo, e eaha te hopoia ta te reira e tuu ra i nia ia ratou?

15 Ua horoa mai Iehova i te tahi atu ravea no te tauturu ia tatou ia paruparuhia tatou—te mau matahiapo o te amuiraa. Ua papai te peropheta Isaia no nia ia ratou e: “E riro hoi te hoê taata mai te faarǔrǔraa i te vero ra, e mai te pupuniraa i te mataˈi rahi ra; e mai te pape rii tahe i te vahi pâpâmaro ra; e mai te mǎr[û] o te hoê mato rahi i te fenua paurâ.” (Isaia 32:1, 2) E hopoia ïa na te mau matahiapo ia naeahia ia ratou i te faito ta Iehova i tohu no ratou. E tia ia ratou “ia riro mai” te mau pu no te tamahanahanaraa e te tamǎrûraa no vetahi ê e ia ineine i te ‘tamau noa i te amo i ta te tahi ra hopoia [aore ra, “mau mea e haafifi”; te auraa mau ra, “mau mea teiaha”].’ (Galatia 6:2; neneiraa beretane, nota) Nafea ratou ia na reira?

16. Eaha ta te mau matahiapo e nehenehe e rave no te tauturu i te taata e manaˈo ra e eita e tia ia ˈna ia pure?

16 Mai tei faahitihia na mua ˈtu, i te tahi taime, e riro paha te hoê taata o tei paruparuhia i te manaˈo e eita e tia ia ˈna ia pure. Eaha ta te mau matahiapo e nehenehe e rave? E nehenehe ratou e pure na muri iho e no teie taata. (Iakobo 5:14) E riro mau â te ani-noa-raa ia Iehova, ma te faaroohia mai e te taata i paruparu ra, ia tauturu mai ia ˈna ia taa e te here-rahi-hia ra oia e Iehova e e vetahi pae, ei tamǎrûraa. E nehenehe te faarooraa i te pure hohonu e te rotahi a te hoê matahiapo e tauturu ia haapaari i te tiaturiraa o te hoê taata i ahoaho. E nehenehe oia e tauturuhia ia feruri e mai te peu e te tiaturi ra te mau matahiapo e e pahono mai Iehova i te pure e purehia no ˈna, e nehenehe atoa ïa oia e tiaturi i te reira.

17. No te aha e tia i te mau matahiapo ia riro ei feia o te faaroo ma te taa i te huru o vetahi ê?

17 “Ia ru te taata atoa i te faaroo, ia haere maine i te parau,” o ta te Iakobo 1:19 ïa e na ô ra. No te tauturu i te feia paruparu ia noaa faahou i te puai, e tia atoa i te mau matahiapo ia riro ei feia o te faaroo ma te taa i te huru o vetahi ê. I roto i te tahi mau tupuraa, te aro ra paha te mau melo o te amuiraa i te mau fifi aore ra te mau faateimaharaa o te ore e nehenehe e faatitiaifarohia i roto i teie faanahoraa o te mau mea. Te mea o ta ratou e titau ra, e ere ïa te tahi ravea no te “faaafaroraa” i to ratou fifi, tera râ te paraparauraa ˈtu i te hoê taata o te horoa mai i te tariˈa faaroo—te hoê taata o te ore e aˈo mai no nia i to ratou huru, o te faaroo râ ma te ore e haava mai.—Luka 6:37; Roma 14:13.

18, 19. (a) Nafea te ruraa i te faaroo ia tauturu i te hoê matahiapo ia ape i te faateimaha roa ˈtu â i te hopoia a te taata i paruparu? (b) Eaha te mau faahopearaa e noaa mai ia faaite te mau matahiapo i te ‘manaˈo auhoa’?

18 E te mau matahiapo, e nehenehe te ruraa i te faaroo e tauturu ia outou ia ape i te faateimaha roa ˈtu â, ma te opua ore hoi, i te hopoia a te hoê taata o tei paruparu. Ei hiˈoraa, mai te peu e ua mairi te hoê taeae aore ra te hoê tuahine i te tahi mau putuputuraa aore ra ua iti mai ta ˈna taviniraa, te titau mau ra anei oia e ia aˈohia oia ia rave hau atu â i roto i te taviniraa aore ra ia haere tamau mai i te mau putuputuraa? Peneiaˈe oia. Tera râ, ua ite anei outou i te taatoaraa o te mau ohipa i tupu? Ua pohehia anei oia i te maˈi? Ua taui anei ta ˈna mau hopoia utuafare aita i maoro aˈenei? Te vai ra anei vetahi atu mau tupuraa aore ra mau fifi o te faateimaha ra ia ˈna? A haamanaˈo, te faahapa ê na ra paha teie taeae aore ra tuahine ia ˈna iho no te mea aita ta ˈna e nehenehe e rave hau atu â.

19 Nafea ïa outou ia tauturu i teie taeae aore ra tuahine? Hou outou a faaoti ai e a horoa ˈtu ai i te aˈoraa, a faaroo na mua! (Maseli 18:13) Maoti te mau uiraa e tano, a ‘tinao’ mai i te mau manaˈo hohonu mai roto mai i te mafatu o te taata. (Maseli 20:5) Eiaha e haapae i tera mau manaˈo—a farii ra i te reira. Te titau ra paha te taata i paruparu e ia haapapu-faahou-hia ˈtu e te haapao maira Iehova ia tatou e te taa ra ia ˈna e i te tahi mau taime e taotia to tatou mau huru tupuraa ia tatou. (Petero 1, 5:7) Ia faaite te mau matahiapo i teie huru ‘manaˈo auhoa,’ e fanaˈo te feia i paruparu i ‘te tamǎrûraa no to ratou nephe.’ (Petero 1, 3:8; Mataio 11:28-30) Ia fanaˈo anaˈe ratou i teie huru tamǎrûraa, aita e faufaa ia parau atu ia ratou ia rave hau atu â; e turai to ratou mafatu ia ratou ia rave i tei maraa ia ratou no te taviniraa ia Iehova.—A faaau e te Korinetia 2, 8:12; 9:7.

20. I te mea e ua fatata roa mai te hopea o teie ui ino, eaha te tia ia tatou ia opua papu e rave?

20 Oia mau, te ora nei tatou i te tau fifi roa ˈˈe o te aamu atoa o te huitaata nei. Te rahi noa ˈtura te mau faateimaharaa o te oraraa i roto i te ao a Satani a mairi noa ˈi te anotau hopea. A haamanaˈo, mai te liona uuru ra, te tiai nei te Diabolo e ia paruparuhia tatou e ia faarue tatou ia nehenehe oia e haru ohie noa ia tatou. Auê tatou i te mauruuru e i te mea e e horoa mai Iehova i te puai no tei rohirohi ra! E haafaufaa anaˈe i te mau faanahoraa o ta ˈna i rave no te horoa mai i te puai no te haere â i mua, mai te mea ra e te horoa maira oia i te mau pererau puai o te aeto e maurere. I te mea e ua fatata roa mai te hopea o teie ui ino, e ere i te taime no te faaea i te horo i ta tatou hororaa ia noaa mai te re—te ora mure ore.—Hebera 12:1.

Eaha ta outou pahonoraa?

◻ Eaha ta tatou e nehenehe e tiai ia Iehova ia rave ei pahonoraa i ta tatou mau pure?

◻ Na roto i teihea mau ravea e nehenehe ai tatou e huti i te puai i roto i to tatou autaeaeraa kerisetiano?

◻ Nafea te Parau a te Atua ia tauturu ia tatou ia noaa faahou i te puai?

◻ Eaha ta te mau matahiapo e nehenehe e rave no te tauturu i te feia paruparu ia noaa faahou i te puai?

[Hohoˈa i te api 17]

Ia titau manihini tatou i te taata, eiaha ia moehia te feia e titau ra i te faaitoitoraa

[Hohoˈa i te api 18]

E nehenehe te mau matahiapo e ani ia Iehova ia tauturu i te feia i paruparu ia taa e te here-rahi-hia ra ratou

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono