VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 1/12 api 9-14
  • Eiaha e faarue!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eiaha e faarue!
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ia faahepohepo vetahi pae ia tatou
  • Ia hapa tatou
  • Ia manaˈo tatou e aita e navai ra te ohipa o ta tatou e rave nei
  • Ia titau-rahi-anaˈe-hia ia tatou
  • No te mea e aitâ te hopea i tae mai atura
  • E horoa Iehova i te puai no tei rohirohi ra
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • “E hiˈo tia ˈtu” i mua!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2020
  • Ua rave anei au i te hara eita e faaorehia?
    A ara mai na! 1994
  • E faahapa noa vau ia ˈu: E nehenehe anei te Bibilia e tauturu ia ˈu ia maitai mai?
    Te pahono ra te Bibilia
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 1/12 api 9-14

Eiaha e faarue!

“E eiaha tatou e rohirohi [faarue] i te parau maitai, ei te tau mau ra hoi tatou e ooti ai ia ore tatou ia toaruaru.”—GALATIA 6:9.

1, 2. (a) Nafea te hoê liona ia auau? (b) O vai ta te Diabolo e anaanatae taa ê ra no te haru?

E AUAU te liona i te animala ei maa na ˈna na roto i te mau ravea taa ê. I te tahi taime, e haru oia i te animala i pihai iho i te mau apoo pape aore ra na te hiti o te mau eˈa matauhia e ratou. I te tahi râ taime, o ta te buka ra Portraits in the Wild e parau ra, “e faaohipa noa [te liona] i te hoê huru tupuraa—ei hiˈoraa, ia farerei oia i te hoê fanauˈa puaahorofenua toretore o te taoto ra.”

2 “Te hahaere nei hoi to outou enemi o te diabolo,” o ta te aposetolo Petero e faataa ra, “mai te liona uuru ra, i te imiraa i te taata e pau ia ˈna ra.” (Petero 1, 5:8) Ma te ite e te poto nei to ˈna taime e toe ra, te faatupu nei o Satani e rave rahi faateimaharaa i nia i te mau taata ia ore ratou ia tavini ia Iehova. Teie nei râ, te anaanatae taa ê nei taua “liona e uuru ra” i te haru i te mau tavini a Iehova. (Apokalupo 12:12, 17) Hoê â huru ta ˈna mau ravea no te haru i tei pau ia ˈna, i ta te hoê liona mau. Nafea ïa?

3, 4. (a) Eaha te mau ravea ta Satani e faaohipa no te haru i te mau tavini a Iehova? (b) No te mea e ‘e tau fifi teie ia faaruru atu,’ eaha te mau uiraa e faahitihia?

3 I te tahi taime, e tamata o Satani i te hoê marei—te hamani-ino-raa aore ra te patoiraa no te ofati i to tatou haapao maitai ia faaea tatou i te tavini ia Iehova. (Timoteo 2, 3:12) Tera râ, mai te liona ra, i te tahi atu taime, e faaohipa noa te Diabolo i te hoê huru tupuraa. E tiai oia e tae roa i te taime e taiâ ˈi aore ra e paruparu ai tatou, e i reira oia e tamata ˈi i te hauti i nia i to tatou paruparu i te pae o te mau manaˈo no te turai ia tatou ia faarue. Eiaha tatou ia haruhia ma te ohie!

4 Teie nei râ, te ora nei tatou i te tau fifi roa ˈˈe i roto i te aamu taata nei. I roto i teie ‘tau fifi ia faaruru atu,’ e rave rahi i rotopu ia tatou o te paruparu nei aore ra o te teimaha nei i te tahi taime. (Timoteo 2, 3:1) Nafea ïa tatou ia patoi i te paruparu e ia haru-ohie-noa-hia tatou e te Diabolo? Oia, nafea tatou ia pee i te aˈoraa i faauruahia a te aposetolo Paulo: “E eiaha tatou e rohirohi [faarue] i te parau maitai, ei te tau mau ra hoi tatou e ooti ai ia ore tatou ia toaruaru”?—Galatia 6:9.

Ia faahepohepo vetahi pae ia tatou

5. Na te aha i faarohirohi ia Davida, eaha râ ta ˈna i ore i rave?

5 I te mau tau bibilia, ua teimaha atoa te mau tavini haapao maitai roa ˈˈe a Iehova. “Na henehenea vau i to ˈu nei autâ-noa-raa,” o ta te papai salamo ra o Davida ïa i papai. “Te rari nei tau roi i te mau rui atoa nei; tau roimata te faarari i to ˈu nei roi: ua poopoo tau mata i te oto.” No te aha o Davida i manaˈo ai mai te reira? “Ua maheahea vau i rotopu i tau mau enemi,” o ta ˈna ïa e faataa ra. Ua faaoto te mau ohipa mauiui mau a vetahi ê i te mafatu o Davida e ua tahe noa to ˈna roimata. Aita râ o Davida i faarue ia Iehova no te ohipa i ravehia i nia ia ˈna e to ˈna taata-tupu.—Salamo 6:6-9.

6. (a) Nafea tatou ia faainohia na roto i te mau parau e te mau ohipa a vetahi ê? (b) Nafea vetahi ia faariro ia ratou ei taoˈa haru ohie na te Diabolo?

6 Oia atoa, e nehenehe te mau parau e te mau ohipa a vetahi ê e haaparuparu ia tatou ma te haamauiui i te mafatu. “Te taata vavi noa ra, e au ïa i te ˈoˈe patiatia ra,” o ta te Maseli 12:18 ïa e parau ra. Mai te peu e o te hoê taeae aore ra te hoê tuahine kerisetiano te taata o te paraparau ma te ore e feruri, e nehenehe te ‘patia’ e puta hohonu roa. Te ohipa matamua paha e tupu mai, o te ririraa ïa, peneiaˈe na roto i te tapearaa i te inoino. Oia iho â râ mai te peu e e manaˈo tatou e ua rave-ino-hia tatou aore ra aita i tano. Mea fifi paha na tatou ia tauaparau atu i te taata i faaino mai ia tatou; e ape roa paha tatou ia ˈna ma te opua mau. Ma te faateimahahia e te inoino, ua faarue vetahi e aita ratou i haere faahou mai i te mau putuputuraa kerisetiano. Ma te peapea hoi, ua ‘tuu ratou i te vahi na te Diabolo’ ia haru-ohie-noa-hia ratou.—Ephesia 4:27.

7. (a) Nafea tatou ia ape i te turu i te raveraa a te Diabolo ia faahepohepo aore ra ia haamauiui vetahi ia tatou? (b) No te aha e tia ia tatou ia haapae i te inoino?

7 Nafea tatou ia ape i te turu i te raveraa a te Diabolo ia faahepohepo aore ra ia haamauiui te tahi pae ia tatou? E tia ia tatou ia tutava eiaha e tapea i te inoino. Maoti râ, a haere oioi atu e faatupu i te hau aore ra e faaafaro i te mau ohipa. (Ephesia 4:26) Te faaue ra te Kolosa 3:13 ia tatou e: “[A tamau i te] . . . faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi.” E tia mau iho â ia faaore i te hapa, ia farii anaˈe te taata rave hapa i to ˈna hape e ia tatarahapa mau oia. (A faaau e te Salamo 32:3-5 e te Maseli 28:13.) E tauturuhia râ tatou mai te peu e e haamanaˈo tatou e te faaoreraa i te hapa, e ere ïa te taporaa i te mata aore ra te faaitiraa i te hape ta te tahi pae i rave. Te titau nei te faaoreraa i te hapa e ia tatara-roa-hia te inoino. Ua riro te inoino ei hopoia teimaha roa ia amo. E nehenehe te reira e huti rahi roa i to tatou feruriraa, e faaore i to tatou oaoa. E nehenehe atoa e haapeapea i to tatou oraora-maitai-raa. Area ia faaore tatou i te hapa ra, ia tano anaˈe, no to tatou iho ïa maitai. Mai ia Davida, ia ore na tatou e faarue e e faaatea ê ia Iehova no te tahi parau aore ra ohipa ta te tahi mau taata i faahiti aore ra i rave i nia ia tatou!

Ia hapa tatou

8. (a) No te aha vetahi e faahapa ˈi ia ratou i te tahi taime? (b) Eaha te atâtaraa ia î roa anaˈe tatou i te manaˈo faahapa e aita ˈtura tatou e tiaturi faahou ia tatou iho?

8 “Te hapa nei hoi tatou atoa i te mau mea atoa e rave rahi,” o ta Iakobo 3:2 ïa e parau ra. Ia hape tatou, e tano iho â e ia faahapa tatou ia tatou iho. (Salamo 38:3-8) E puai mai te manaˈo faahapa mai te peu iho â râ e te aro nei tatou i te hoê paruparu i te pae tino e te ite nei tatou e te topa pinepine ra tatou.a Te faataa ra te hoê vahine kerisetiano o tei faaruru i taua huru aroraa e: “Aita vau i hinaaro e tamau noa i te ora, ma te ore e ite ahiri e ua rave au i te hapa o te ore e faaorehia aore ra aita. Ua manaˈo vau e aita e faufaa e ia tutava vau i roto i te taviniraa a Iehova no te mea e aita paha e ravea faahou no ˈu.” Ia î roa anaˈe tatou i te manaˈo faahapa e aita ˈtura tatou e tiaturi faahou ia tatou iho, te iriti atura ïa tatou i te uputa i te Diabolo—e e faaohipa oioi noa oia i teie ravea! (Korinetia 2, 2:5-7, 11) Te mea paha e titauhia, o te hoê ïa hiˈoraa aifaito no nia i te manaˈo faahapa.

9. No te aha e tia ˈi ia tatou ia tiaturi i te aroha o te Atua?

9 Ia hara tatou, e mea tano iho â ia tupu mai te tahi faito manaˈo faahapa. I te tahi taime râ, e tamau noa te manaˈo faahapa no te mea te manaˈo ra te hoê kerisetiano e eita roa e tano e ia fanaˈo oia i te aroha o te Atua. Teie râ, te haapapu mai nei te Bibilia ma te mahanahana e: “Ia faˈi râ tatou i ta tatou hara, e parau mau ta te Atua e te tia i te faaoreraa mai i ta tatou hara, e te tamâraa ia tatou i te mau parau-tia ore atoa.” (Ioane 1, 1:9) Te vai ra anei te tahi noa ˈˈe tumu ia tiaturi e eita te Atua e na reira no tatou? A haamanaˈo, i roto i ta ˈna Parau, te na ô ra o Iehova e ua “[ineine oia i] te faaore mai i te hara.” (Salamo 86:5; 130:3, 4) I te mea e eita oia e haavare, e rave oia mai ta ta ˈna Parau e tǎpǔ ra, ia haafatata râ tatou ia ˈna ma te mafatu tatarahapa.—Tito 1:2.

10. Eaha te haapapuraa mahanahana mau ta te hoê Pare Tiairaa i nenei no nia i te aroraa i te hoê paruparu o te tino?

10 Eaha te tia ia outou ia rave mai te peu e te aro nei outou i te hoê paruparu e e topa faahou outou? Eiaha e faarue! Eita te hoê toparaa e faaore roa i te mau haereraa i mua o ta outou i rave aˈena. Ua pûpû mai te numera beretane no te 15 no febuare 1954 o teie nei vea i teie haapapuraa mahanahana mau: “E riro [paha] tatou i te hiˈa e i te topa e rave rahi taime i roto i te hoê peu ino o tei aa hohonu aˈe i roto i to tatou oraraa no mutaa ihora i ta tatou i manaˈo. . . . Eiaha e toaruaru. Eiaha e faaoti e ua rave outou i te hara e ore e faaorehia. Te reira mau ta Satani e hinaaro ra ia outou ia feruri. Te haapapu mau ra to outou mauiui e to outou riri ia outou iho e aita outou i haere atea roa. Eiaha e rohirohi i te fariu ma te haehaa e te ru i nia i te Atua, ma te imi e ia faaorehia ta outou hara e ia tamâhia e ia tauturuhia outou. A tapiri atu ia ˈna mai te hoê tamarii o te haere i to ˈna metua tane ra ia fifihia oia, noa ˈtu ehia taime no taua paruparu noa nei â, e e horoa mai o Iehova ma te hamani maitai i te tauturu no te mea e Atua aroha faito ore oia e, mai te peu e e aau rotahi to outou, e tauturu mai oia ia faatupu i te hoê haava manaˈo mâ.”

Ia manaˈo tatou e aita e navai ra te ohipa o ta tatou e rave nei

11. (a) Eaha to tatou manaˈo no nia i te ohipa pororaa i te Basileia? (b) Eaha te mau manaˈo no nia i te taviniraa ta vetahi mau kerisetiano e aro nei?

11 E tuhaa faufaa roa to te ohipa pororaa i te Basileia i roto i te oraraa o te hoê kerisetiano, e e faatupu te apitiraa ˈtu i roto i teie ohipa i te oaoa. (Salamo 40:8) Te faahapa nei râ vetahi mau kerisetiano ia ratou no te mea aita ratou e nehenehe e rave hau atu â i roto i te taviniraa. E nehenehe atoa hoi teie huru manaˈo faahapa e faaore i to tatou oaoa e e turai ia tatou ia faarue, ma te feruri e te manaˈo ra o Iehova e aita i navai te ohipa o ta tatou e horoa ra. A hiˈopoa na i te mau manaˈo hohonu ta vetahi e aro nei.

“Ua ite anei outou e mea pau rahi roa te taime no te feia veve?” o ta te hoê tuahine kerisetiano ïa i papai, e te faaamu ra raua ta ˈna tane e toru tamarii. “E tia ia ˈu ia faaherehere i te mau vahi atoa o ta ˈu e nehenehe. Oia hoi te auraa e rave i te taime no te maimi i te mau fare toa e ere i te mea moni, te mau hoo-mama-raa, aore ra no te nira i te ahu. E rave atoa vau i te tahi tau hora i te mau hebedoma atoa no te mau tabula [maa hoo mama]—te tâpûpûraa, te faaîraa, e te tauiraa. I te tahi mau taime, e faahapa vau ia ˈu iho i te raveraa i teie mau ohipa, ma te feruri e e tia ia ˈu ia faaohipa i tera taime i roto i te taviniraa.”

“Ua manaˈo vau e aita to ˈu here no Iehova i navai,” o ta te hoê tuahine i faataa e e maha ta ˈna tamarii e aita ta ˈna tane to roto i te parau mau. “No reira, ua tutava vau i te tavini ia Iehova. Ua tamata puai au, aita râ vau i manaˈo e ua navai. Te taa ra ia outou, ua manaˈo vau e e vahine faufaa ore roa vau, e no reira, aita ta ˈu e nehenehe e manaˈo e e farii mai Iehova i ta ˈu taviniraa ia ˈna.”

Ua parau te hoê vahine kerisetiano o tei ite e mea maitai aˈe e ia vaiiho oia i te taviniraa ma te taime taatoa e: “Aita vau i farii i te manaˈo e aita vau i faaî i ta ˈu hopoia e tavini ia Iehova ma te taime taatoa. Eita ta outou e nehenehe e taa i to ˈu inoino! E taˈi vau i teie nei ia haamanaˈo anaˈe vau.”

12. No te aha vetahi mau kerisetiano i faahapa ˈi ia ratou iho i te mea e aita ta ratou e nehenehe e rave hau atu â i roto i te taviniraa?

12 E tano iho â e ia hinaaro tatou e tavini ia Iehova i roto i te faito rahi roa ˈˈe. (Salamo 86:12) No te aha râ vetahi e faahapa ai ia ratou iho no te mea aita ta ratou e nehenehe e rave hau atu â? No te tahi pae, e au ra e ua taaihia te reira e te manaˈo haafaufaa ore ia ratou iho, peneiaˈe no te tahi ohipa au ore i farereihia e ratou i roto i te oraraa. I roto i te tahi atu tupuraa, no roto mai te faahaparaa tano ore ia ˈna i te tahi hiˈoraa papu ore no nia i te mea ta Iehova e tiai ra e ia rave tatou. “Ua manaˈo au e mai te peu e eita oe e rohirohi, aita ïa i navai te ohipa o ta oe e rave ra,” o ta te hoê vahine kerisetiano ïa i farii. Ei faahopearaa, ua haamau oia i te mau tapao teitei roa no ˈna iho—e i muri aˈe, e rahi atu to ˈna faahaparaa ia ˈna iho i te mea e aita taua mau tapao ra i naeahia e a ˈna.

13. Eaha ta Iehova e tiai ra e ia rave tatou?

13 Eaha ta Iehova e tiai ra e ia rave tatou? Haapoto noa, te tiai nei Iehova e ia tavini tatou ia ˈna ma te mafatu atoa, ma te raveraa i tei maraa ia tatou. (Kolosa 3:23) Te vai nei râ te hoê taa-ê-raa rahi i rotopu i te mea o ta tatou e hinaaro ra e rave e te mea e maraa mau ia tatou ia rave. Ua taotiahia paha tatou i te pae no te faito matahiti, te oraora-maitai-raa, te puai i te pae tino, aore ra te mau hopoia utuafare. Teie nei râ, ia rave tatou i tei maraa ia tatou, e nehenehe tatou e papu e te tavini ra tatou ia Iehova ma te mafatu atoa—aita i hau aˈe e aita i iti aˈe i ta te tahi taata e faatia to ˈna oraora-maitai-raa e to ˈna mau huru tupuraa ia ˈna ia tavini ma te taime taatoa.—Mataio 13:18-23.

14. Eaha ta outou e nehenehe e rave ia hinaaro outou i te tauturu no te haapapu e eaha mau na tei titauhia ia outou?

14 Nafea ïa outou ia faaoti eaha te tia ia outou ia rave ma te tano no outou iho? E hinaaro paha outou e tauaparau no nia i teie uiraa e te hoê hoa kerisetiano feruriraa paari o ta outou e tiaturi ra, peneiaˈe te hoê matahiapo aore ra te hoê tuahine aravihi, o tei ite eaha ta outou e nehenehe e rave, to outou mau otia, e ta outou mau hopoia utuafare. (Maseli 15:22) A haamanaˈo e i mua i te Atua, aita to outou faufaaraa ei taata e faitohia ia au i te tuhaa o ta outou e rave ra i roto i te taviniraa. E mea faufaa te mau tavini atoa a Iehova i mua ia ˈna. (Hagai 2:7; Malaki 3:16, 17) E hau atu paha aore ra e iti mai te tuhaa ta outou e rave i roto i te pororaa i ta vetahi ê, tera râ, mai te peu e tera te faito maitai aˈe ta outou e nehenehe e horoa, mea oaoa roa na Iehova, e aita e faufaa e ia faahapa outou ia outou iho.—Galatia 6:4.

Ia titau-rahi-anaˈe-hia ia tatou

15. I roto i teihea tuhaa e titau-rahi-hia ra i te mau matahiapo o te amuiraa?

15 “O tei tuuhia ˈtu i te mea rahi ra,” o ta Iesu i parau, “e mea rahi atoa te titauhia ˈtu.” (Luka 12:48) Papu maitai, ‘e mea rahi te titauhia ra’ i te feia e tavini nei ei mau matahiapo i roto i te amuiraa. Mai ia Paulo, te haa rahi nei ratou no te amuiraa. (Korinetia 2, 12:15) E tia ia ratou ia faaineine i te mau oreroraa parau, ia haere e farerei i te mau mamoe, ia haapao i te mau ohipa haavaraa—e te reira ma te haapao atoa i to ratou iho mau utuafare. (Timoteo 1, 3:4, 5) Te ohipa atoa ra vetahi mau matahiapo i te pae no te paturaa i te mau Piha no te Basileia, i roto i te mau Tomite tuatiraa e te fare maˈi, e e tuhaa atoa ta ratou i roto i te mau tairururaa. Nafea teie mau taata rave ohipa puai e te itoito ia ape i te rohirohiraa i raro aˈe i teie mau hopoia teimaha?

16. (a) Eaha te ravea ohie ta Ietero i faataa ˈtu ia Mose? (b) Eaha te huru maitai o te faatia i te hoê matahiapo ia opere i te mau hopoia e tano na vetahi ê?

16 I to Mose, e taata tei ite i to ˈna otia e te haehaa, faarohirohiraa ia ˈna no te haapao i te mau fifi o vetahi ê, ua horoa mai o Ietero, to ˈna metua tane hoovai, i te hoê ravea ohie roa: a opere i te hopoia na te tahi atu mau tane aravihi. (Exodo 18:17-26; Numera 12:3) “Tei te feia haehaa râ te paari,” o ta te Maseli 11:2 e parau ra. Oia hoi te auraa ia ite e ia farii i to outou mau otia. Eita te hoê taata tei ite i to ˈna mau otia e haamarirau i te tufa i te ohipa na vetahi ê, eita atoa oia e mǎtaˈu e ia erehia oia i te mana na roto i te opereraa i te mau hopoia e tano na te tahi atu mau tane aravihi.b (Numera 11:16, 17, 26-29) Maoti râ, e ineine oia i te tauturu ia ratou ia haere i mua.—Timoteo 1, 4:15.

17. (a) Nafea te mau melo o te amuiraa ia haamâmâ mai i te hopoia a te mau matahiapo? (b) Eaha te mau faatusiaraa ta te mau vahine a te mau matahiapo e rave nei, e nafea tatou ia faaite e te haafaufaa nei tatou i te reira?

17 E tuhaa atoa ta te mau melo o te amuiraa ia mâmâ mai te hopoia a te mau matahiapo. Ma te taa e e utuafare atoa to te mau matahiapo te tia ia ratou ia haapao, eita vetahi pae e titau ma te tano ore i te taime e te ara-maite-raa a te mau matahiapo. Eita atoa ratou e haafaufaa ore i te mau faatusiaraa ta te mau vahine a te mau matahiapo e farii nei i te rave na roto i te vaiihoraa ma te miimii ore i ta ratou tane ia rave i te taime no te amuiraa. Te faataa ra te hoê metua vahine e toru ta ˈna tamarii, e e matahiapo ta ˈna tane e: “Hoê mea o ta ˈu e ore e amuamu, o te tuhaa ohipa hau ïa o ta ˈu e rave nei i roto i te utuafare ia nehenehe ta ˈu tane e tavini ei matahiapo. Ua ite au e te haamaitai rahi nei Iehova i to matou utuafare no ta ˈna taviniraa, e aita vau e amuamu ra i te taime e te puai o ta ˈna e horoa ra. E tia râ ia parau e, e mea pinepine e mea rahi aˈe ta ˈu ohipa i roto i te aua e i te pae no te haapiiraa i ta mâua mau tamarii, no te mea e mea ohipa roa ta ˈu tane.” Ma te peapea râ, ua ite teie tuahine e, maoti hoi i te haamauruuru ia ˈna no te tuhaa hau o ta ˈna e rave ra, ua taora mai vetahi i te tahi mau parau rii aroha ore mai teie te huru, “No te aha e ere oe i te pionie?” (Maseli 12:18) Mea hau aˈe hoi ia haapopou ia vetahi ê no te ohipa o ta ratou e rave ra maoti i te faaino ia ratou no te ohipa o te ore e maraa ia ratou ia rave!—Maseli 16:24; 25:11.

No te mea e aitâ te hopea i tae mai atura

18, 19. (a) No te aha e ere teie te taime no te faaea i te horo i te hororaa no te ora mure ore? (b) Eaha te aˈoraa tano maitai ta te aposetolo Paulo i horoa i te mau kerisetiano no Ierusalema?

18 Ia ite te hoê taata horo e fatata roa oia i te tae i te hopea o te hoê hororaa roa, eita oia e faarue. Ua tae to ˈna tino i te otia hopea o te faaoromai—ua rohirohi, ua veavea roa, e ua erehia oia i te pape—tera râ ua piri roa oia i te hopea, e e ere i te taime no te faaea i te horo. Oia atoa, ei mau kerisetiano, tei roto tatou i te hororaa no te re o te ora, e tei pihai iho roa tatou i te reni faaotiraa. E ere ïa te taime ia faaea tatou i te horo!—A faaau e te Korinetia 1, 9:24; Philipi 2:16; 3:13, 14.

19 Ua faaruru te mau kerisetiano o te senekele matamua i te hoê â huru tupuraa. I te area o te matahiti 61 o to tatou nei tau, ua papai atu te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano no Ierusalema. Te poto ra te taime—fatata roa te “ui” iino, te faanahoraa o te mau mea ati Iuda apotata i te “mou.” E tia mau iho â e ia vai ara te mau kerisetiano no Ierusalema e ia haapao maitai; e tia ia ratou ia faarue i te oire ia ite anaˈe ratou e ua haaatihia e te nuu enemi. (Luka 21:20-24, 32) Ua faataehia te aˈoraa a Paulo i te taime tano mau: ‘Eiaha e toaruaru, ia ore ia taiâ to outou aau.’ (Hebera 12:3) Te faaohipa ra te aposetolo Paulo i ǒ nei e piti parau haapapu: “toaruaru” (kaʹmno) e “taiâ” (e·klyʹo·mai). Ia au i te hoê taata tuatapapa bibilia, “ua faaohipa o Aristote [i teie mau parau heleni] no te feia horo o te faafaaea e o te rohirohi roa ia mahemo ratou i te reni faaotiraa. Te horo noa râ te feia taio [i te rata a Paulo] i te hororaa. Eiaha ratou e faarue oioi noa. Eiaha ratou e matapouri e e paruparu roa i te rohirohi. I ǒ nei â, te titauhia ra te tamau-maiteraa i mua i te haafifiraa.”

20. No te aha e ua tano te aˈoraa a Paulo no tatou i teie mahana?

20 Auê hoi te aˈoraa a Paulo i te tano roa no tatou i teie mahana! I mua i te faateimaharaa o te maraa noa ra, e riro paha tatou i te tahi taime mai te taata horo tei rohirohi roa e fatata roa to ˈna nau avae i te paruparu. I te mea râ e ua piri roa tatou i te reni faaotiraa, eiaha tatou e faarue! (Paraleipomeno 2, 29:11) O te reira mau ta to tatou Enemi, te “liona uuru,” e hinaaro e ia rave tatou. Auaa râ, ua rave o Iehova i te mau faanahoraa no te horoa “i te itoito no [tei rohirohi ra].” (Isaia 40:29) E tuatapapa tatou i roto i te tumu parau i muri nei e eaha taua mau faanahoraa ra e nafea tatou ia fanaˈo i te reira.

[Nota i raro i te api]

a Ei hiˈoraa, te tutava nei paha vetahi i te haavî i te tahi huru tei aa hohonu roa, mai te riri vave noa, aore ra i te haapae i te peu faanavenaveraa e to ˈna melo taatiraa.—A hiˈo i te A ara mai na!, o te 22 no me 1988 (farani), mau api 19-21; te 8 no febuare 1982 (farani), mau api 16-20; e te buka ra Te uiui nei te mau taurearea—Mau pahonoraa ohie (farani), mau api 198-211, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

b A hiˈo i te tumu parau “E te mau matahiapo—A tufa i te hopoia!” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no atopa 1992, mau api 20-3.

Eaha ta outou pahonoraa?

◻ Nafea tatou ia ape i te faarue ia faahepohepo aore ra ia haamauiui vetahi ê ia tatou?

◻ Eaha te hiˈoraa aifaito no nia i te faahaparaa o te tauturu ia tatou ia ore e faarue?

◻ Eaha ta Iehova e tiai ra e ia rave tatou?

◻ Nafea te iteraa i to ˈna mau otia ia tauturu i te mau matahiapo o te amuiraa ia ore e rohirohi roa?

◻ No te aha e ua tano maitai te aˈoraa a Paulo i roto i te Hebera 12:3 no tatou i teie mahana?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono