E tinai anei outou i te hoê mori ama mohimohi?
UA FAAITE o Iesu Mesia i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua i te mau huru taata atoa. Ua haavîhia, ua paruparu te rahiraa o ratou. Tera râ, ua horoa ˈtu o Iesu i te hoê poroi faaitoito mau. Ua faaite oia i te aroha i te feia e mauiui ra.
Ua haamatara te taata papai Evanelia ra o Mataio i te aroha o Iesu ma te huti i te ara-maite-raa i nia i te hoê parau tohu i papaihia e Isaia. Ma te faahiti i te mau parau tei faatupuhia e te Mesia, ua papai o Mataio e: “Te aeho paruparu ra e ore oia e ofati; e te mori ama mohimohi ra e ore oia e tinai, e ia faatupu roa oia i ta ˈna ra mau ture.” (Mataio 12:20; Isaia 42:3) Eaha te auraa o taua mau parau ra, e mea nafea Iesu i te faatupuraa i teie parau tohu?
Hoê tuatapaparaa i te parau tohu
Mea pinepine e tupu te hoê aeho i nia i te hoê vahi haumi e e ere i te hoê raau paari e te aueue ore. Oia mau e tapetepete te hoê “aeho paruparu.” E au ra e te faahohoˈa ra te reira i te mau taata tei haavîhia aore ra o te mauiui ra mai te taata e te rima mǎrô o ta Iesu i faaora i te Sabati. (Mataio 12:10-14) Eaha râ no nia i te parau tohu o te hoê lamepa mohimohi?
Te hoê lamepa matauhia no te utuafare i te senekele matamua o to tatou nei tau o te hoê ïa farii hamanihia e te araea e te hoê tapearaa fefe. Mea pinepine e faaîhia te lamepa i te hinu olive. Na roto i te puai faatuatiraa, e haamaraa te uiti ama i te hinu i nia no te faaama i te mori. Papu maitai, e nehenehe te hoê “mori ama mohimohi” e pohe.
Ua faaite o Iesu i ta ˈna poroi tamahanahana i te mau taata e rave rahi o te faaauhia ra i te hoê aeho paruparu, tei piˈo e tei ofatihia. Ua faaau-atoa-hia teie mau taata i te hoê mori ama mohimohi no te mea ua fatata roa te pura auahi o to ratou oraraa i te tinaihia. Ua haavî-mau-hia ratou e ua paruparu ratou. Teie nei râ, aita Iesu i ofati i te aeho paruparu taipe aore ra i tinai i te mori ama mohimohi. Aita ta ˈna mau parau here, mǎrû, e te aroha i haaparuparu e i faatâia hau atu â i te mau taata e mauiui ra. Tera râ, ua faaitoito atu ta ˈna mau parau i to ˈna mau auraa e o ratou.—Mataio 11:28-30.
Oia atoa i teie nei mahana, te hinaaro nei e rave rahi i te aroha e te faaitoitoraa no te mea te faaruru nei ratou i te mau fifi o te haaparuparu. E ere atoa te mau tavini o Iehova i te mau pare etaeta noa. I te tahi taime e au vetahi i te mau mori ama mohimohi. E tia ïa i te mau kerisetiano ia faaitoito—mai te mea ra e te faaama ra ratou i te auahi—ia haapuaihia te tahi e te tahi.—Luka 22:32; Ohipa 11:23.
Ei mau kerisetiano e tia ia tatou ia faaitoito. Eita tatou e haaparuparu ma te hinaaro mau i te hoê taata e imi ra i te tauturu i te pae varua. Oia mau, e hinaaro tatou e pee i te hiˈoraa o Iesu no te haapuai ia vetahi ê. (Hebera 12:1-3; Petero 1, 2:21) I te mea e e nehenehe tatou ma te opua ore e haamauiui i te hoê taata o te hiˈo ra ia tatou no te faaitoito ia ˈna, e tumu maitai ïa te reira no te feruri maite no nia i to tatou mau auraa e o vetahi ê. Ma te papu maitai eita tatou e hinaaro e ‘tinai i te hoê mori ama mohimohi.’ Eaha te mau faaueraa a te mau Papai o te nehenehe e tauturu ia tatou no nia i taua tuhaa ra?
Te mau faahopearaa o te faahaparaa
Mai te peu e ‘e rave te hoê kerisetiano i te hoê hapa, e tia i te feia e aravihi to ratou i te pae varua ia tamata i te faaafaro i taua huru taata ra ma te aau mǎrû.’ (Galatia 6:1) Tera râ, mea tano anei ia hiˈo i te mau hapa o vetahi ê e ia imi i te mau taime atoa i te faatitiaifaro ia ratou? Aore ra mea tia anei ia turai atu ia ratou ia ohipa ma te maitai aˈe ma te hinaaro e parau e aita ta ratou mau tutavaraa i navai, peneiaˈe ma te rave e ia faatupu ratou i te mau manaˈo faahapa ia ratou iho? Aita e haapapuraa e ua na reira o Iesu. Noa ˈtu e te hinaaro ra tatou e tauturu ia vetahi ê ia haamaitai â, e nehenehe te feia o te faahapahia ma te au ore e paruparu maoti i te puai mai. E nehenehe atoa te faahaparaa ma te manaˈo e haere i mua e haaparuparu mai te peu e e faarahi-roa-hia te reira. Mai te peu e e tapae noa te mau tutavaraa maitai roa ˈˈe o te hoê kerisetiano ara maite i te mauruuru ore, e nehenehe atoa o ˈna e paruparu e e parau e, ‘No te aha hoi e tamata ˈi?’ Oia mau, e nehenehe o ˈna e paruparu roa.
Noa ˈtu e mea faufaa roa ia horoa i te aˈoraa a te mau Papai, e ere te reira i te huru feruriraa o te mau matahiapo nominohia aore ra vetahi atu i roto i te amuiraa. Aita te mau putuputuraa kerisetiano i haamau-matamua-hia no te horoa e no te fanaˈo i te aˈoraa. Te haaputuputu amui nei râ tatou ma te tamau no te turu e no te faaitoito i te tahi e te tahi ia nehenehe te taatoaraa e haafaufaa i to ratou auhoaraa e ta ratou taviniraa moˈa i te Atua. (Roma 1:11, 12; Hebera 10:24, 25) Auê ïa i te mea maitai e ia taa anaˈe tatou i te taa-ê-raa i rotopu i te hoê hape rahi e te hoê huru tia ore e mea paari e te here hoi ia faaore i te reira!—Koheleta 3:1, 7; Kolosa 3:13.
E pahono oioi aˈe te mau taata i te faaitoitoraa i te faahaparaa. Inaha, ia manaˈo anaˈe te mau taata e te faahapahia ra ratou ma te tano ore, e turu hau roa ˈtu ratou i te feia e faahapahia ra! Ia aˈohia râ ratou ma te tano, e itoito mai ratou, e e turaihia ratou ia haamaitai â. (Maseli 12:18) Mai ia Iesu, e faaitoito anaˈe e ia ore roa ˈtu tatou ‘e tinai i te mori ama mohimohi ra.’
Eaha ïa no nia i te faahitiraa i te mau faaauraa?
Mea faaitoito mau â ia faaroo i te mau tupuraa maitatai o vetahi mau kerisetiano. Ua oaoa o Iesu iho i to ˈna faarooraa i te manuïaraa o ta ˈna mau pǐpǐ i roto i te pororaa i te poroi o te Basileia. (Luka 10:17-21) Oia atoa, ia faaroo anaˈe tatou i te manuïaraa, te hiˈoraa maitai, aore ra te taiva ore o vetahi i roto i te faaroo, e faaitoitohia tatou e e hinaaro papu tatou e tapea i ta tatou hororaa kerisetiano.
Tera râ, eaha ïa mai te peu e e faatiahia te hoê aamu mai te huru ra e te parauhia ra e, ‘Aita oe i maitai aˈe i taua mau kerisetiano ra, e e tia ia oe ia rave hau atu â’? E faaô atoa anei te taata e faaroo ra i roto i te hoê porotarama puai no te haamaitai â ia ˈna? Eita e ore e e paruparu o ˈna e peneiaˈe e faarue o ˈna, mai te peu iho â râ e e rave-pinepine-hia te mau faaauraa aore ra e faahiti-noa-hia. E au te reira i te hoê metua o te na ô ra i ta ˈna tamarii e, ‘No te aha eita oe e rave atoa mai to oe taeae?’ E nehenehe teie huru faahitiraa e faatupu i te inoino e te paruparu, eita roa ˈtu te reira e faaitoito ia rave i te hoê haerea maitai aˈe. Hoê â faahopearaa to te mau faaauraa i nia i te mau taata paari, e e inoino atoa hoi ratou i te feia e faaauhia ra ratou.
Eita tatou e tiai e e rave te taatoaraa i te hoê â ohipa i roto i te taviniraa a te Atua. I roto i te hoê o te mau faahohoˈaraa a Iesu, ua horoa te hoê fatu na ta ˈna mau tavini hoê, e piti, aore ra e pae taleni. Ua horoahia te reira “i tei au atoa i taua na taata ra.” Ua haapopouhia na tavini e piti o tei faahotu ma te paari e o tei faarahi i ta raua mau taleni no te mea mea haapao maitai raua, noa ˈtu e mea taa ê te mau faahopearaa o ta raua ohipa.—Mataio 25:14-30.
Ua papai te aposetolo Paulo ma te tano e: “E hiˈopoa maite na râ te taata atoa i ta ˈna ihora ohipa, e riro tana oaoaraa ia ˈna iho i reira, eiaha ia vetahi ê.” (Galatia 6:4) Ia riro mau â tatou ei faaitoitoraa no vetahi ê, e tia ia tatou ia ape i te rave i te mau faaauraa tano ore.
Vetahi mau ravea no te faaitoito
Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te faaitoito i tei paruparu e eiaha ‘ia tinai i te hoê mori ama mohimohi’? Inaha, eita e titauhia no te horoa i te faaitoitoraa ia pee i te tahi huru tereraa taa ê. Teie râ, e faaitoito mau ta tatou mau parau ia vetahi ê mai te peu e e faaohipa tatou i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. Eaha vetahi o te reira?
A faatupu i te haehaa. I roto i te Philipi 2:3, ua faaue o Paulo ia tatou e ‘eiaha e rave i te tahi mea ma te mârô e te teoteo faufaa ore.’ E tia râ ia tatou ia paraparau e ia ohipa ma te haehaa. ‘E tia ia tatou ia faaite i te aau haehaa i te feia tei rahi aˈe ia tatou.’ Aita o Paulo i parau e eiaha tatou e manaˈo i te tahi aˈe ohipa no roto mai ia tatou iho. Tera râ, e taa tatou e mea rahi aˈe te mau taata atoa ia tatou ia au i te tahi auraa. Te faahiti ra te parau heleni tei hurihia na roto i te parau ‘rahi aˈe’ e “e fariu ê atu [te hoê taata] i to ˈna mata i nia i ta ˈna mau haamaitairaa taa ê, e e hiˈo maite o ˈna i te mau aravihi o te tahi atu taata i reira oia e rahi aˈe ai ia ˈna.” (New Testament Word Studies, a John Albert Bengel, Buka 2, api 432) Mai te peu e e na reira tatou e e faariro tatou ia vetahi ê e mea rahi aˈe ratou, e ohipa tatou e o ratou ma te haehaa.
A faaite i te tura. Ma te faaite i to tatou aau rotahi, e nehenehe tatou e haapapu e te tiaturi nei tatou i te mau hoa faaroo haapao maitai, ma te faariro ia ratou ei mau taata e hinaaro ra e faaoaoa i te Atua. Mai te peu râ e te hinaaro nei ratou i te tauturu i te pae varua. E pûpû anaˈe ïa i te tauturu ma te faatura e te tura. Ua faataa o Paulo i te reira mai teie e: “I te faaturaraa ˈtu te tahi i te tahi.”—Roma 12:10.
A faaroo maitai. E, no te faaitoito i te feia o te faaruru nei i te mau fifi, e tia ia tatou ia faaroo maitai, eiaha râ ia orero. Maoti i te horoa vave i te mau manaˈo tauturu na nia ê noa, e rave anaˈe i te taime titauhia no te horoa i te mau faaueraa a te mau Papai o te faatitiaifaro mau â i te mau hinaaro. Mai te peu e aita tatou e taa ra eaha te tia ia parau atu, e tauturu te maimiraa i te Bibilia ia tatou ia paraparau ma te mahanahana e ia haapuai ia vetahi ê.
A faaite i te here. E tia ia tatou ia faaite i te here i te feia o ta tatou e hinaaro ra e faaitoito. Mai te peu e e faaitoito tatou i te mau tavini o Iehova, ia hau aˈe to tatou here i te ohipa-noa-raa ia maitai roa ˈˈe ratou e tia ˈi. E tia ia faaite i te manaˈo hohonu mau. Mai te peu e te faatupu ra tatou i teie huru here i te nunaa atoa o Iehova, e riro mau â ta tatou mau parau ei faaitoitoraa no ratou. Noa ˈtu e te hinaaro nei tatou e horoa i te hoê manaˈo tauturu no te haamaitai â, mea papu maitai eita ta tatou parau e taa-ore-hia aore ra e faaino atu mai te peu e aita tatou e hinaaro noa ra e faataa i to tatou manaˈo, te horoa nei râ tatou i te tauturu here mau. Mai ta Paulo i parau ma te tano maitai, “area te aroha e faarahi ïa i te maitai.”—Korinetia 1, 8:1; Philipi 2:4; Petero 1, 1:22.
Ia riro noa ei taata faaitoito
I roto i teie ‘mau mahana hopea,’ te faaruru nei te nunaa o Iehova e rave rahi mau tamataraa. (Timoteo 2, 3:1-5) Eita e maerehia e te faaruru nei ratou i te tahi taime i te tahi mea e au ra e ua riro ei otia o to ratou faaoromai. Ei mau tavini o Iehova, papu maitai eita tatou e hinaaro e parau aore ra e rave i te tahi mau mea o te nehenehe e faariro i to tatou mau hoa haamori ei mau mori ama mohimohi o te fatata roa i te pohe.
Auê ïa i te mea faufaa e ia faaitoito tatou i te tahi e te tahi! E rave anaˈe na i te mau tutavaraa atoa no te faaitoito ma te faaite i te haehaa e te tura i te mau hoa haamori tei paruparu. E faaroo maite anaˈe na ia ratou ia haamahora anaˈe ratou i to ratou mafatu ia tatou e e imi noa anaˈe i te tauturu ia ratou na roto i te hutiraa i te ara-maite-raa i nia i te Parau a te Atua, te Bibilia. Hau atu â, e faaite anaˈe i te here, no te mea e tauturu teie hotu o te varua moˈa o Iehova ia tatou ia haapuai i te tahi e te tahi. Eiaha roa ˈtu tatou e paraparau aore ra e ohipa na roto i te tahi huru o te nehenehe e ‘tinai i te hoê mori ama mohimohi.’