TUMU PARAU HAAPIIRAA 46
HIMENE 17 “ E tia ia ˈu”
O Iesu to tatou Tahuˈa Rahi î i te aumihi
“E ere hoi to tatou i te hoê tahuˈa rahi o te ore e nehenehe e aumauiui i to tatou mau paruparu.”—HEB. 4:15.
MANAˈO FAUFAA
E ite mai tatou no te aha mea tano roa o Iesu te Tahuˈa Rahi, e e nafea o ˈna e tauturu ai ia tatou i teie mahana.
1-2. (1) No te aha Iehova i tono mai ai ia Iesu i te fenua? (2) Eaha ta tatou e hiˈo mai i roto i teie tumu parau? (Hebera 5:7-9)
PIRI i te 2 000 matahiti i teie nei, ua tono mai Iehova i ta ˈna Tamaiti here rahi i te fenua. No te faatiamâ ïa i te huitaata i te utua o te hara e te pohe, e maoti to ˈna tusia e faaorehia ˈi pauroa te fifi ta Satani i faatupu. (Ioa. 3:16; Ioa. 1, 3:8) Ua ite atoa Iehova e na to Iesu oraraa ei taata i te fenua e faaineine ia ˈna ia riro ei Tahuˈa Rahi î i te aumihi e te aumauiui no tatou. Ua haamata Iesu i te amo i taua hopoia ra i muri iho i to ˈna bapetizoraahia i te matahiti 29.a
2 I roto i teie tumu parau, e hiˈo mai tatou mea nafea to Iesu oraraa i te fenua nei i te faaineineraa ia ˈna ia riro ei Tahuˈa Rahi î i te aumihi. Mea faufaa ia taa ia tatou te reira, eita ïa tatou e taiâ i te pure ia Iehova e i te vai piri noa ia ˈna, noa ˈtu to tatou toaruaru no ta tatou mau hara e to tatou mau paruparu.—A taio i te Hebera 5:7-9.
TE HAERERAA MAI TE TAMAITI HERE A TE ATUA I TE FENUA
3-4. Eaha tei tupu i roto i to Iesu oraraa i te fenua nei?
3 Te mau tauiraa i roto i te oraraa, mea rahi ïa o tatou tei ite i te reira. I faarue na paha tatou i to tatou fenua, a vaiiho mai ai i te fetii e te hoa. E ere iho â mea ohie. Tera râ, te mau tauiraa tei tupu i roto i to Iesu oraraa, ua hau aˈe ïa i ta tatou. Inaha a ora ˈi i te raˈi, o ˈna te melahi matamua e te faufaa roa ˈˈe a Iehova. Mea here roa na Iehova ia ˈna, e mea oaoa noa o ˈna a ohipa ˈi i te “rima atau” o to ˈna Metua. (Sal. 16:11; Mas. 8:30) Noa ˈtu râ, ia au i te Philipi 2:7, ua “haapae oia ia ˈna iho,” oia hoi pauroa teie mau mea no te ora i rotopu i te mau taata hara.
4 A feruri atoa na i tei tupu i te mau matahiti matamua o to Iesu oraraa i te fenua. Ua fanauhia o ˈna i roto i te hoê utuafare riirii, ia hiˈohia te tusia haihai ta to ˈna na metua i pûpû i muri iho i to ˈna fanauraahia. (Lev. 12:8; Luka 2:24) I to ˈna faarooraa ua fanauhia mai Iesu, ua imi te arii ino ra o Heroda i te haapohe i taua tamarii ra. No reira Iosepha i rave ai ia Iesu e ia Maria e horo atura i Aiphiti. (Mat. 2:13, 15) Te ite ra ïa tatou e mea taa ê roa to Iesu oraraa i te fenua i ta ˈna i fanaˈo na i nia i te raˈi.
5. Eaha ta Iesu i ite i te fenua nei, e mea nafea te reira i te faaineineraa ia ˈna no ta ˈna hopoia Tahuˈa Rahi? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
5 A ora ˈi i te fenua nei, ua ite roa ˈtu Iesu i te mauiui o te taata, ei hiˈoraa ia pohe anaˈe tei herehia, mai to ˈna papa faaamu o Iosepha. I te roaraa o ta ˈna taviniraa, ua farerei o ˈna i te lepera, te matapo, te hapepa e te mau metua ua pohe ta ratou tamarii. Ua aroha roa o ˈna ia ratou. (Mat. 9:2, 6; 15:30; 20:34; Mar. 1:40, 41; Luka 7:13) Parau mau, mai te raˈi mai, ua ite o ˈna i te taata i roto i te mauiui. Teie râ, a ora ˈi i te fenua, ua taa ia ˈna to ratou mauiui. (Isa. 53:4) Ua tauturu to Iesu oraraa i te fenua nei ia ˈna ia taa i te mau huru aau, te toaruaru, te mauiui o te taata e te vai ra ˈtu â. Ua rohirohi atoa o ˈna, ua ahoaho e ua oto, mai te taata nei.
Mea tâuˈa roa Iesu i te huru aau o te feia e mauiui ra (A hiˈo i te paratarafa 5)
TO IESU AUMIHI I TE TAATA
6. Eaha ta tatou e haapii mai i ta Isaia i tohu no nia ia Iesu? (Isaia 42:3)
6 I te roaraa o ta ˈna taviniraa, ua faaite Iesu i te aumihi i te feia paruparu e tei rave-ino-hia. Ua faatupu ïa oia i ta Iehova i tohu na roto ia Isaia. Inaha, i roto i te mau Papai Hebera, i te tahi taime ua faaauhia te feia puai i te pae varua i te hoê ô faarari-maitai-hia aore ra i te mau tumu raau teitei ruperupe. (Sal. 92:12; Isa. 61:3; Ier. 31:12) Area te feia veve e tei ore i tâuˈahia, ua faaauhia ratou i te aeho perehu e te uiti mori e ama rii noa ra, te auraa aita hoê aˈe faufaa. (A taio i te Isaia 42:3; Mat. 12:20) Ua haapapai Iehova ia Isaia i teie na faaauraa no te tohu i ta Iesu e rave. Te faaiteraa ïa i te here e te aumihi i te feia atoa e hiˈohia ra ei mea faufaa ore.
7-8. Mea nafea te tupuraa ta Isaia i tohu no nia ia Iesu?
7 Ua faahiti te papai Evanelia ra o Mataio i ta Isaia i tohu no nia ia Iesu: “Eita oia e ofati i te aeho tei perehu, e eita oia e tupohe i te uiti e ama rii noa ra.” Mea rahi te semeio ta Iesu i faatupu no te feia aita i tâuˈahia, e au hoi ratou i te aeho tei perehu aore ra te uiti e ama rii ra a pohe atu ai. Hoê o ratou, te hoê ïa taata ua î i te lepera. Eita e ore ua manaˈo o ˈna eita to ˈna maˈi e ora, eiaha ïa o ˈna e tiaturi e amuimui faahou i to ˈna fetii e hoa. (Luka 5:12, 13) Te vai ra atoa te hoê taata tariˈa turi, mea fifi atoa no ˈna ia paraparau. Eaha râ paha o ˈna i te moˈemoˈe a ite ai ia vetahi ê e paraparau ra te tahi i te tahi. (Mar. 7:32, 33) E ere râ tera anaˈe.
8 I te tau o Iesu, mea rahi te ati Iuda tei parau e ua maˈihia vetahi no ta ratou iho mau hara aore ra ta to ratou mau metua. (Ioa. 9:2) No teie parau hape, manaˈo ihora ïa te feia i roto i te ati e mea faufaa ore ratou. Teie râ, mai ta Isaia i tohu, ua faaora Iesu i to ratou maˈi, a papu atu ai to ratou tiaturi i te Atua. Eaha ïa ta te reira e haapii mai ra?
9. E nafea te Hebera 4:15, 16 e haapapu ai mea aumauiui iho â Iesu i nia i te taata hara?
9 A taio i te Hebera 4:15, 16. Papu, e faaite noa mai iho â Iesu i te aumauiui. Eaha ïa te auraa? Te auraa o te taˈo Heleni tei hurihia ei “aumauiui,” o te otoraa ïa e te taˈiraa e te feia e mauiui ra. Oia mau, ia taio tatou i ta Iesu mau semeio i roto i te Bibilia, e ite roa tatou ua aroha roa o ˈna i te feia e mauiui ra. No reira hoi o ˈna i faaora ˈi i to ratou maˈi, e ere râ no te faatia ture noa. E ere, ua hinaaro iho â o ˈna e tauturu ia ratou no to ˈna haapeapea no ratou. Ei hiˈoraa, ua tapea roa ˈtu Iesu i te taata lepera no te faaora i to ˈna maˈi. E nehenehe hoi ta ˈna e faaora noa mai tera, ma te ore e tapea ia ˈna. Aita râ, ua hinaaro iho â Iesu. E peneiaˈe a tahi ra hoê taata a tapea ˈi ia ˈna. No te hoê tariˈa turi, ua aratai ïa Iesu ia ˈna i te hiti ia atea ˈtu raua i te nahoa no te faaora i to ˈna maˈi. I te tahi atu taime, ua haapopou Iesu i te hoê vahine tei faaite i te tatarahapa. No te aha? No to ˈna horoiraa i to Iesu avae i to ˈna roimata e tamǎrôraa ˈtu i to ˈna rouru. Area te hoê Pharisea, ua faaino ïa i taua vahine ra. (Mat. 8:3; Mar. 7:33; Luka 7:44) Oia mau, aita Iesu i ape noa ˈˈe i te feia maˈi aore ra tei rave na i te hara. Ua farii maitai noa râ o ˈna ia ratou e ua tamahanahana ˈtu. Mai tera atoa o ˈna i nia ia tatou. E parau mau teie.
E PEE ANAˈE I TE HIˈORAA O TO TATOU TAHUˈA RAHI
10. Eaha ta tatou e nehenehe e faaohipa no te tauturu i te tariˈa turi e te matapo? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
10 Te tutava nei tatou te mau pǐpǐ a Iesu i te faaite i te here, te aumauiui e te aumihi i nia ia vetahi ê, mai ia ˈna. (Pet. 1, 2:21; 3:8) Eita e ora ia tatou te tariˈa turi aore ra te matapo. Noa ˈtu râ, e nehenehe tatou e tauturu ia ratou i te pae varua. Inaha, ua piahia ta tatou mau tumu parau Bibilia na roto hau i te 100 reo apǎraa rima. Te vai atoa ra no te feia matapo aore ra ua mohimohi roa te mata, na roto ïa hau i te 60 reo. Ta tatou atoa mau video, e faaroohia te faataaraa o te mau mea e patahia mai ra, ua hau ïa i te 100 reo. Auaˈe ïa teie mau faanahoraa e nehenehe ai te tariˈa turi e te matapo e piri atu ai ia Iehova e ia Iesu.
Ua piahia ta tatou mau tumu parau Bibilia na roto hau i te 1 000 reo
Aui: Hau i te 100 reo apǎraa rima
Atau: Hau i te 60 reo no te matapo
(A hiˈo i te paratarafa 10)
11. E nafea te faanahonahoraa e faaite ai i te aumihi i te mau huru taata atoa mai ia Iesu? (Ohipa 2:5-7, 33) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
11 Te rohi nei ta Iehova faanahonahoraa no te tauturu i te mau huru taata atoa i te pae varua. A haamanaˈo e i to Iesu niniiraa mai i te varua moˈa i muri mai i to ˈna tia-faahou-raa, ua faaroo pauroa te taata tei ruru mai no te oroa Penetekose i te parau apî oaoa na roto i “to ratou iho reo.” (A taio i te Ohipa 2:5-7, 33.) I raro aˈe i ta Iesu aratairaa, te pia nei te faanahonahoraa i te mau tumu parau Bibilia na roto hau i te 1 000 reo. To roto atoa tera mau reo e ere mea paraparau-roa-hia, mai te tahi mau reo no Marite apatoa e apatoerau. Noa ˈtu râ, ua hurihia ta tatou mau tumu parau Bibilia na roto hau i te 160 reo no taua mau fenua ra. E nehenehe ïa to reira mau taata e faaroo i te parau apî oaoa. Te vai atoa ra na roto hau i te 20 reo Romani. E rave rahi tausani taata tera to ratou reo o tei farii i te parau mau.
Aui: Hau i te 160 reo Marite apatoa
Atau: Hau i te 20 reo Romani
(A hiˈo i te paratarafa 11)
12. Eaha ˈtu â ta te faanahonahoraa a Iehova e rave nei?
12 Te tauturu atoa ra te faanahonahoraa a Iehova i tei roohia i te ati natura. Inaha, e tausani taeae e tuahine te haere atu e tauturu i to ratou mau hoa Kerisetiano i roto i taua ati ra. Te turu atoa nei te faanahonahoraa i te hamaniraa i te mau vahi haamoriraa au noa, i reira te taata e putuputu ai no te haapii atu â no nia i to Iehova here ia ratou.
E NEHENEHE TO TATOU TAHUˈA RAHI E TAUTURU IA OE
13. E nafea Iesu e tauturu ai ia tatou?
13 Ei tiai mamoe maitai, te aupuru nei Iesu ia tatou tataitahi i te pae varua. (Ioa. 10:14; Eph. 4:7) Inaha, i te tahi taime, e au tatou i te aeho tei perehu aore ra te uiti e ama rii noa ra. Ua toaruaru roa paha tatou no te maˈi anei, ta tatou mau hapa aore ra ua peapea tatou e te hoê mero o te amuiraa. E to tatou feruriraa, to nia iho noa ïa i ta tatou e faaruru nei, eiaha râ i te oraraa maitai aˈe i mua nei. A haamanaˈo ïa, te ite mai ra Iesu i ta oe e faaruru ra, e te taa ra ia ˈna to oe mau huru aau. E no to ˈna aumihi ia oe, e tauturu o ˈna ia oe ma te faaohipa i te varua moˈa no te haapuai ia oe. (Ioa. 16:7; Tito 3:6) Ma te turai atoa i te mau matahiapo e te mau taeae e tuahine ia faaitoito ia oe.—Eph. 4:8.
14. Eaha te rave ia toaruaru tatou?
14 Mai te peu ua toaruaru oe, a feruriruri ïa i ta Iesu hopoia ei Tahuˈa Rahi. A haamanaˈo e ua tono mai Iehova ia ˈna i te fenua no te pohe no tatou, oia atoa râ no te tauturu ia ˈna ia taa maitai aˈe i te mau fifi o te mau taata hara. No reira, ia toaruaru tatou no ta tatou mau hara aore ra to tatou mau paruparu, ua ineine Iesu i te tauturu mai i te taime tano.—Heb. 4:15, 16.
15. Na te aha i tauturu i te hoê taeae ia hoˈi mai ia Iehova?
15 Te aratai atoa nei Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ no te tauturu i te mau mero tei faaatea ê mai ia ratou ia Iehova, ia hoˈi mai. (Mat. 18:12, 13) Teie te hiˈoraa o Stefano.b I muri aˈe 12 matahiti to ˈna tuuraahia i rapae i te amuiraa, ua faaoti o ˈna e haere i te hoê putuputuraa. E teie ta ˈna i parau: “Ua haama vau i te omuaraa. Noa ˈtu râ, ua hinaaro vau e tavini faahou ia Iehova na muri i to ˈu mau taeae e tuahine. Ua farii maitai mai te mau matahiapo tei haere mai e hiˈo ia ˈu. I te tahi taime, e puta mai te manaˈo tatarahapa e te hinaaro e taora i te tauera. Tera râ, ua haamanaˈo noa mai te mau taeae ia ˈu e te hinaaro ra Iehova raua Iesu ia tamau vau i ta ˈu mau tutavaraa. I to ˈu faahoˈiraahia mai, ua hamani maitai mai te amuiraa taatoa. Ua farii ta ˈu vahine e haapii i te Bibilia, e i teie mahana, te tavini nei mâua toopiti ia Iehova.” E oaoa roa to tatou Tahuˈa Rahi î i te here ia ite o ˈna i te amuiraa taatoa ia tauturu i tei tatarahapa ia hoˈi mai ia Iehova ra.
16. No te aha tatou e mauruuru ai e Tahuˈa Rahi î i te aumihi to tatou?
16 A ora ˈi i te fenua, ua tauturu Iesu e rave rahi roa taata i te taime tano. I teie mahana, e na reira atoa o ˈna no tatou. E i roto i te ao apî e piri mai ra, e tauturu o ˈna i te feia auraro ia tiamâ roa i te mau faahopearaa ino mau o te hara. Mauruuru roa tatou ia Iehova. Inaha, no to ˈna here rahi e aroha hamani maitai i horoa mai ai o ˈna i ta ˈna Tamaiti ei Tahuˈa Rahi î i te aumihi no tatou.
HIMENE 13 Te Mesia to tatou hiˈoraa
a No te ite atu â mea nafea Iesu te Tahuˈa Rahi i te monoraa i te tahua rahi ati Iuda, a hiˈo i te tumu parau “A poihere i ta oe haamaitairaa e haamori ia Iehova i roto i to ˈna hiero pae varua” o Te Pare Tiairaa no Atopa 2023 api 26, par. 7-9.
b Ua tauihia te iˈoa.