VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 15/7 api 25-27
  • Te tiavaruraa—Te hoê faanahoraa tufahia ma te here?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te tiavaruraa—Te hoê faanahoraa tufahia ma te here?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha e titauhia ˈi te paruru
  • Nafea te tiavaruraa e tufahia ˈi ma te here
  • Te faahopearaa i nia ia vetahi ê
  • Te tauturu here mau no te mau melo o te utuafare
  • A mauruuru i te faanahoraa a Iehova
  • A farii noa i te aˈo a Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
  • No te aha e faanahoraa here te tiavaruraa
    A ara mai na! 1996
  • No te aha e faanahoraa î i te here te tiavaruraa?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • Te aˈo e faatupu i te hoê hotu hau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 15/7 api 25-27

Te tiavaruraa—Te hoê faanahoraa tufahia ma te here?

‘E MOˈA, e moˈa, e moˈa, to te Atua Mana hope ra o Iehova.’ (Apokalupo 4:8) Ia au i teie faataaraa, o Iehova te Pu o te mau ture moˈa. Ua tuuhia te reira i roto i “te parau moˈa i papaihia ra,” e e tia i te mau kerisetiano ia pee i teie mau faaueraa. Oia mau, e tia ia ratou ia ape i te rave i te tahi mea viivii i mua i te aro o Iehova.—Timoteo 2, 3:15; Isaia 52:11.

Te faaue maitai ra te Bibilia e: “Mai ia ˈna hoi i parau mai ia outou e moˈa ra, ia moˈa atoa outou i ta outou mau parau atoa: ua oti hoi i te papaihia e, Ia maitai outou; te maitai nei hoi au.” (Petero 1, 1:15, 16) Mai te taime mai â a haamauhia ˈi te amuiraa kerisetiano e 19 senekele i teie nei, ua tia i te mau kerisetiano mau ia aro puai no te paruru atu i te reira i te viivii i te pae varua e morare.—Iuda 3.

No te aha e titauhia ˈi te paruru

Te faaruru nei te mau tavini atoa o te Atua i te tautooraa e ia vai mâ noa i te pae morare e varua. No te tapae atu, e tia ia patoihia e toru enemi puai mau—o Satani, ta ˈna ao, e to tatou mau hinaaro hara i te pae tino. (Roma 5:12; Korinetia 2, 2:11; Ioane 1, 5:19) E turai te ao a Satani ia outou ia pee i te peu tia ore i te pae morare, e faahema oia ia outou ia pee i to ˈna mau eˈa, e e pûpû oia na outou i te onaraa i te pae materia, te roo maitai, te tiaraa, te hanahana, e te puai. Te patoi nei râ te feia o tei papu roa e e pee noa ratou i te haamoriraa mau, i ta Satani e pûpû ra e te ara nei ratou “eiaha ia viivii i teie nei ao.” No te aha? No te mea te hinaaro nei ratou e faaea i raro aˈe i te faanahonahoraa viivii ore e paruru e te aupuru here mau a Iehova.—Iakobo 1:27; Ioane 1, 2:15-17.

Ua horoa Iehova i te tauturu no te mau melo atoa o te amuiraa kerisetiano o te topa nei i roto i te mau tamataraa a Satani no te paruparu hoi o te taata nei. Ua nominohia te mau matahiapo aravihi i te pae varua no te paruru i te amuiraa e no te tauturu ma te here i te feia o tei rave i te hara ia tatarahapa i ta ratou hara e ia rave i te mau tauiraa e titauhia no te hoˈi mai. E tia ia tauturuhia ma te faaoromai te mau kerisetiano atoa o tei hara no te tatarahapa e no te taui i to ratou mau haerea.—Galatia 6:1, 2; Iakobo 5:13-16.

Nafea te tiavaruraa e tufahia ˈi ma te here

E tia ia faarirohia te mau tavini bapetizohia a Iehova o te pee nei ma te hinaaro mau i te hoê haerea ino e o te patoi nei i te taui, ei feia tatarahapa ore e te tia ore i te auhoaraa kerisetiano. (A faaau e te Ioane 1, 2:19.) Eita e nehenehe e vaiiho noa i teie mau huru taata i roto i te amuiraa kerisetiano viivii ore e o te nehenehe e faaino i te reira. E tia ia tiavaruhia ratou.

E nehenehe e faahohoˈahia te tiavaruraa o te feia e rave nei i te mau ohipa ino e teie hiˈoraa: No te maraaraa o te mau aroraa e te mau taparahiraa uˈana i nia i te feia haere haapiiraa, ua faaohipa vetahi mau fare haapiiraa i te hoê faanahoraa o te “titau i te mau tiavaru-roa-raa o te feia haere haapiiraa e faaohipa nei aore ra e haamǎtaˈu nei na roto i ta ratou mau mauhaa taparahiraa taata,” ta The Globe and Mail, te hoê vea ïa no Toronto, Kanada, e faaite ra. Te ravehia nei te tiavaruraa no te paruru i te feia haere haapiiraa e hinaaro nei e fanaˈo i te porotarama haapiiraa ma te hamani-ino-ore-hia.

No te aha ua riro te tiavaruraa i rapae i te amuiraa i te hoê taata hara tatarahapa ore ei faanahoraa tufahia ma te here? Ua riro te na reiraraa ei faaiteraa i te here no Iehova e to ˈna mau eˈa. (Salamo 97:10) Te faaite ra taua faanahoraa ra i te here no te feia e pee nei i te hoê oraraa parau-tia no te mea te faaatea-ê-hia ra i rotopu ia ratou te hoê taata o te nehenehe e faaino ia ratou. E paruru atoa te reira i te viivii ore o te amuiraa. (Korinetia 1, 5:1-13) Mai te peu e e faatia-noa-hia te peu tia ore i te pae morare aore ra te viivii ore i te pae varua i roto i te amuiraa, e faainohia te reira e eita e nehenehe e pûpûhia te hoê taviniraa moˈa ia Iehova, o tei moˈa hoi. Hau atu, e tauturu te tiavaruraa i te taata rave hara ia ite i te ino mau o to ˈna haerea, ia tatarahapa, e ia rave i te mau tauiraa titauhia e ia fariihia ïa e ia hoˈi mai i roto i te amuiraa.

Te faahopearaa i nia ia vetahi ê

Ia rave te hoê melo o te amuiraa i te hoê hara ino mau, mai te faaturi, aita o ˈna e faaoaoa ra i te mafatu o Iehova. (Maseli 27:11) Papu maitai aita te hoê kerisetiano e topa ra i roto i te peu tia ore i te pae morare e manaˈo ra mai ia Iosepha i to te vahine a Potiphara turairaa ia ˈna ia rave i te mau taatiraa i te pae tino e o ˈna. Teie te haerea o Iosepha: “Eaha hoi au e tia ˈi ia rave i tena na ino rahi, a hara ˈi i te Atua?” (Genese 39:6-12) Ua faatura o Iosepha i te mau ture moˈa a Iehova e ua faaatea ê oia ia ˈna i te faahemaraa. I te tahi aˈe pae, e au ra e te erehia nei te hoê taata faaturi i te here no te Atua e navai no te haavî ia ˈna ia haamâha i to ˈna hinaaro rahi i te pae tino.—Galatia 5:19-21.

Aita te hoê taata bapetizohia o te ofati ra i te mau ture a te Atua e tapitapi ra no nia i te faainoraa e te mauiui ta ˈna e faatupu i nia i to ˈna mau fetii i roto i te faaroo. Ua hau atu te faahopearaa i te pae no te mau manaˈo hohonu i ta vetahi pae e nehenehe e amo. I muri aˈe i to ˈna iteraa e e taata faaturi ta ˈna tamaiti, ua autâ te hoê vahine kerisetiano e: “Mea iti roa te mau taeae e tuahine o te taa nei i te mauiui e te faainoraa ta matou e faaruru nei. . . . Ua haamauiui-roa-hia to matou mafatu.” E nehenehe te roo o te hoê utuafare taatoa e haafifihia. E hepohepo e e faahapa paha te mau melo haapao maitai o te utuafare ia ratou iho. Te faaoto nei ïa te haerea ino o te taata rave hara i te utuafare.

Te tauturu here mau no te mau melo o te utuafare

E tia i te mau fetii kerisetiano haapao maitai o te feia i tiavaruhia ia haamanaˈo e ua riro te tiavaruraa ei faanahoraa tufahia ma te here e o te paruru. E ravehia te mau tutavaraa atoa no te tauturu i te taata rave hara. Mai te peu râ e e haapapu mai o ˈna e e taata faaroo ore oia i te Atua e eita roa ˈtu e tatarahapa, e tia ia paruruhia te amuiraa e ia ore e ravehia te hoê ravea monoraa, ia ohipa râ mai ta te Parau a te Atua e faaue ra: “E faataa ê atu outou i taua taata parau ino i roto ia outou na.” (Korinetia 1, 5:13) Mai ta te hoê Ite i parau, “e aratai te taivaraa ia Iehova i te tiavaruraa.”

Ia tiavaruhia te hoê melo o te utuafare, e mauiui te mau fetii kerisetiano. E tia ïa i te mau matahiapo nominohia ia rave i te tutavaraa maitai roa ˈˈe no te tamǎrû ia ratou i te pae varua. (Tesalonia 1, 5:14) E nehenehe te mau matahiapo e pure no ratou e e apiti atu ia ratou. Mea pinepine e nehenehe e haere e farerei i teie mau kerisetiano haapao maitai no te aparau i nia i te mau manaˈo faaitoito o te mau Papai. E tia i te mau tiai mamoe o te nǎnǎ ia faaohipa i te mau taime atoa no te haapuai i teie nei mau melo herehia i te pae varua na mua ˈˈe e i muri aˈe i te mau putuputuraa kerisetiano. E nehenehe e horoa hau atu â i te faaitoitoraa na roto i te apitiraa ˈtu ia ratou i roto i te taviniraa. (Roma 1:11, 12) E tia i te mau tiai mamoe i te pae varua ia faaite i nia i teie mau tavini haapao maitai a Iehova i te here e te aupururaa titauhia e ratou.—Tesalonia 1, 2:7, 8.

No te haerea hape o te hoê taata e ere ïa te auraa e eiaha e tâuˈa ˈtu i to ˈna utuafare atoa o te taiva ore nei ia Iehova. Ua faaruehia te Arii ino no Iseraela ra o Saula e te Atua, aita râ o Davida i vaiiho e ia haafifi te reira i to ˈna iho here i te tamaiti a Saula ra o Ionatana. Inaha, ua puai roa te taairaa i rotopu ia Davida e ia Ionatana. (Samuela 1, 15:22, 23; 18:1-3; 20:41) No reira e tia i te mau melo atoa o te amuiraa ia turu e ia here i te mau kerisetiano o te mau fetii i hara ia Iehova.

Auê ïa i te mea here ore mau te tâuˈa-ore-raa aore ra te faaite-ore-raa i te maitai i taua feia haapao maitai ra! Te titau taa ê nei te mau melo taiva ore o te utuafare i te faaitoitoraa. Peneiaˈe te moemoe nei ratou e mea fifi to ratou huru tupuraa no ratou. E nehenehe paha outou e tufa ˈtu i te hoê poe i te pae varua aore ra te hoê tupuraa faaitoito e o ratou na roto i te niuniu paraparau. Mai te peu e e pahono mai te taata i tiavaruhia i te niuniu paraparau, a ani noa ˈtu e te hinaaro ra outou e paraparau i te fetii kerisetiano. E nehenehe outou e titau manihini i te mau melo haapao maitai i roto i teie huru utuafare no te tahi amuimuiraa aore ra te tahi tamaaraa i to outou fare. Mai te peu e e farerei outou ia ratou ia haere outou e hoohoo, e nehenehe outou e faaohipa i taua taime ra no te tahi auhoaraa faaitoito. A haamanaˈo, e melo noâ te mau kerisetiano taiva ore no te faanahonahoraa viivii ore a Iehova, e fetii to ratou o tei tiavaruhia. E moemoe e e haaparuparu ohie noa ratou. No reira, a ara i te faaite atu te hamani maitai e te here. A tamau noa i te rave i te mea maitai ‘i to outou fetii atoa i roto i te faaroo.’—Galatia 6:10.

A mauruuru i te faanahoraa a Iehova

Auê tatou i te mauruuru e te tapitapi nei te Atua ra o Iehova ma te mǎrû i te taata tataitahi i roto i te utuafare fetii na te ao nei o to ˈna mau taata haamori. Na roto i te arai o ta ˈna faanahonahoraa ua tufa oia ma te here i te hoê faanahoraa no te tauturu ia tatou ia haere i mua ia ˈna ma te parau-tia. Noa ˈtu e te rave ra te hoê melo o te utuafare ma te hinaaro mau i te hara e o te tia ia tiavaruhia i rapae i te amuiraa, e nehenehe oia e hoˈi mai mai te peu e e tatarahapa mau oia. Te faahohoˈahia ra te reira e teie hiˈoraa:

Ua tamata te mau matahiapo i te tauturu i te hoê taata o ta tatou e pii o Anna, ua fariu atu râ o ˈna i te puhipuhiraa i te avaava, te inuraa i te ava, e te raau taero. Aita oia i tatarahapa e aita ïa i faaea i roto i te amuiraa. I muri aˈe râ, ua haamata o Anna i te mihi i te auhoaraa here o te amuiraa viivii ore a Iehova e ua pure oia ia ˈna no te ani i te tauturu. Te faˈi ra o ˈna e aita o ˈna i taa i te aupururaa rahi a te mau matahiapo i te feia o te atea ê ra. Ua haamata ˈtura o Anna i te haere faahou i te mau putuputuraa, e ua aratai te reira i te tatarahaparaa. I muri iho, ua fariihia oia ia hoˈi mai i roto i te amuiraa here e te paruru mau. Te haapao faahou nei o Anna i te ture teitei a Iehova i te pae morare. Te mauruuru nei o ˈna i te here ta te mau matahiapo i faaite e te parau atoa nei oia e: “Eita outou e nehenehe e feruri i te tauturu rahi o te mau buka kerisetiano. Papu maitai te tapitapi mau ra Iehova i to tatou mau hinaaro.”

Oia mau, ua tufa te Atua i te hoê ravea no te feia o tei tiavaruhia i rapae i te amuiraa, o tei tatarahapa râ i muri iho. Ua ite tatou e ua riro atoa te tiavaruraa iho ei faanahoraa tufahia ma te here. Auê râ i te mea maitai aˈe ia ape i taua tupuraa oto ra na roto i te pee-maite-noa-raa i te mau eˈa parau-tia a to tatou Atua moˈa! Ia mauruuru noa ïa tatou i te haamaitairaa taa ê e arue ia Iehova mai te hoê melo o ta ˈna faanahonahoraa viivii ore, here, e te paruru.

[Hohoˈa i te api 26]

Te faaite ra anei outou i te here i te mau fetii haapao maitai o te feia i tiavaruhia i rapae i te amuiraa?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono