Te mau caraïtes—E ta ratou maimiraa i te parau mau
“A MAIMI maite i roto i te mau [Papai] e eiaha e turui mai i nia iho i to ˈu manaˈo.” Ua faahitihia teie mau parau e te hoê aratai caraïte [melo o te hoê pǔpǔ faaroo ati Iuda e patoi ra i te mana o te ture parau-vaha-hia (Talmud) e o te farii noa i te ture i papaihia] no te senekele vau o to tatou nei tau. O vai te mau caraïtes? E nehenehe anei tatou e huti mai i te tahi haapiiraa faufaa i roto i to ratou hiˈoraa? No te pahono i teie mau uiraa, e tia ia tatou ia hoˈi i muri i roto i te aamu no te tuatapapa i te hoê aimârôraa rahi o tei aratai i te pǔpǔ caraïte ra.
Mea nafea te aimârôraa i te haamataraa?
I roto i te mau senekele hopea hou to tatou nei tau, ua faatupuhia te hoê haapiiraa philosopho apî i roto i te faaroo ati Iuda. Oia hoi te tiaturiraa e ua horoa te Atua e piti Ture i nia i te Mouˈa Sinai, hoê o tei papaihia e te tahi atu o tei parau-noa-hia.a Mai te senekele matamua mai â o to tatou nei tau, ua tupu te mau aroraa uˈana i rotopu i te feia o tei turu i taua haapiiraa apî ra e te feia o tei patoi i te reira. O te mau Pharisea te feia turu, o te mau Sadukea e te mau Esséniens râ te feia patoi.
I te ropuraa o taua aimârôraa ra, ua fa mai o Iesu no Nazareta mai te Mesia i tǎpǔhia mai. (Daniela 9:24, 25; Mataio 2:1-6, 22, 23) Ua faaruru Iesu i te mau pǔpǔ patoi atoa a te mau ati Iuda. Na roto i te haaferuriraa ia ratou, ua faahapa oia ia ratou i te faaoreraa i te parau a te Atua no ta ratou tutuu. (Mataio 15:3-9) Ua haapii atoa o Iesu i te mau parau mau i te pae varua e o te Mesia anaˈe o te nehenehe e haapii atu. (Ioane 7:45, 46) Hau atu, o te mau pǐpǐ mau a Iesu anaˈe o tei haapapu e te turuhia ra ratou e te Atua. Ua matauhia ïa ratou ei mau kerisetiano.—Ohipa 11:26.
I te vavahiraahia te hiero o Ierusalema i te matahiti 70 o to tatou nei tau, o te mau Pharisea anaˈe te pǔpǔ faaroo amahamaha o tei ora mai. I teie nei i te mea e aita e autahuˈaraa, e tusia, e e hiero faahou, ua nehenehe te faaroo ati Iuda Pharisea e haamau i te mau mono no taua mau mea atoa ra, ma te faatia e ia mono te tutuu e te tatararaa i te Ture papaihia. Ua haamatara te reira i te uputa no te papai i te mau “buka moˈa” apî. Ua fa mai na mua roa te Mishna, e to ˈna mau anoiraa e te mau tatararaa o ta ratou ture parau-noa-hia. I muri iho, ua anoihia mai te tahi atu mau haapueraa papai e o tei piihia te Talmud. I te hoê â taime, ua haamata te mau kerisetiano apotata i te ofati i te mau haapiiraa a Iesu. Ua haamau na pǔpǔ toopiti i te mau faanahonahoraa puai mau i te pae faaroo—te mana faatere rabi i te hoê pae e te mana faatere ekalesia i te tahi aˈe pae.
No te mau aroraa ati Iuda e o Roma etene e i muri iho e o Roma “kerisetiano,” ua mono aˈera te pu o te faaroo ati Iuda ia Babulonia. I reira te mau papai o te Talmud i te nenei-taatoa-raahia. Noa ˈtu e ua parau te mau rabi e ua faaite hau atu â te Talmud i te hinaaro o te Atua, ua fafa e rave rahi ati Iuda i te mana puai o te maraa noa ˈtura o te mana faatere rabi e ua imi atura ratou i te parau a te Atua o tei horoahia ia ratou ra na roto i te arai o Mose e te mau peropheta.
I roto i te afaraa hopea o te senekele vau o to tatou nei tau, ua farii maitai te mau ati Iuda no Babulonia o tei patoi i te mana faatere e te tiaturiraa rabi i roto i ta ratou ture parau-noa-hia, i te hoê aratai haapiihia o Anan ben David. Ua faaite oia i te tiaraa o te ati Iuda tataitahi ia haapii ma te ore e hopearaa i te mau Papai Hebera mai te pu hoê roa o te haapaoraa mau, ma te ore e fariu atu i nia i te tatararaa rabi aore ra te Talmud. Ua haapii o Anan e: “A maimi maite i te Torah [te ture papaihia a te Atua] e eiaha e turui mai i nia iho i to ˈu manaˈo.” No taua haapapuraa no nia i te Papai, ua piihia ˈtura te mau pǐpǐ a Anan e Qa·ra·ʼim, te hoê iˈoa hebera oia hoi te auraa e “feia taio.”
Te mau caraïtes e te aroraa a te mau rabi
Eaha vetahi mau hiˈoraa o te mau haapiiraa caraïtes o tei haapeapea rahi i te mau pǔpǔ rabi? Ua opani te mau rabi ia amu amui i te iˈo e te û. Ua faataa ratou i te reira mai te tatararaa a te ture parau-noa-hia o te Exodo 23:19, e na ô ra e: “Eiaha oe e tunu i te pinia puaaniho i te û o te maiaa iho ra.” I te tahi aˈe pae, ua haapii te mau caraïtes e e ravehia te auraa o teie irava i roto i to ˈna auraa mau—mai tei papaihia. Ua parau ratou e ua haamauhia te mau opanipaniraa a te mau rabi e te taata.
Ia au i te tatararaa a te Deuteronomi 6:8, 9, ua turu te mau rabi e e tia i te mau tane ati Iuda ia pure ma te tuu i nia iho ia ratou te tefillin, aore ra te mau phylactères [farii i tuuhia te hoê otaro o te mau irava a te Torah ta te mau ati Iuda e tamau i nia ia ratou], e e tia ia tuuhia te hoê mezouza [otaro iti i tuuhia i roto i te hoê farii nainai] i nia i te mau opani tataitahi.b No te mau caraïtes e auraa faahohoˈahia e te taipe noa to taua mau irava ra e o tei patoi atu ïa i taua mau huru ture a te mau rabi ra.
I roto i te tahi atu mau tuhaa mea etaeta aˈe te mau caraïtes i te mau rabi. Ei hiˈoraa, a hiˈo na i to ratou manaˈo no nia i te Exodo 35:3, o te na ô ra e: “Eiaha roa outou e tahu i te auahi i te mahana sabati, i to outou mau fare atoa e ati noa ˈˈe.” Ua opani te mau caraïtes e ia vaiihohia te hoê mori aore ra te hoê auahi ia ama noa noa ˈtu e ua faaamahia te reira na mua ˈˈe i te sabati.
I muri aˈe iho â râ i te poheraa o Anan, ua patoi pinepine te mau aratai caraïtes i te faito e te huru o te tahi mau opanipaniraa, e e ere ta ratou poroi i te mea maramarama noa. Aita te mau caraïtes i tahoê no te mea aita ratou i farii i te hoê aratai otahi, ua haamau râ i ta ratou iho taioraa e tatararaa o te mau Papai, o tei taa ê roa i te mana faatere a te mau rabi. Noa ˈtu râ, ua tui te roo o te pǔpǔ caraïte e ua mana hau atu â i te pǔpǔ ati Iuda no Babulonia e ua parare na te pae Hitia o te râ no Ropu atoa. Ua haamau-atoa-hia te hoê pu caraïte rahi i Ierusalema.
I te roaraa o te mau senekele iva e ahuru o to tatou nei tau, ua mana puai te mau aivanaa caraïtes i roto i te hoê haapiiraa faaapîhia o te reo Hebera e ua fanaˈo ratou i te tahi huru tau auro. Ua faariro ratou i te Papai Hebera i papaihia, eiaha ei mau tutuu parau-noa-hia, ei papai moˈa râ. Ua riro vetahi mau caraïtes ei mau papai parau haapao maitai o te mau Papai Hebera. Inaha, na te tautooraa a te caraïte i faaitoito i te haapiiraa a te mau massorètes no nia i te mau Papai i rotopu i te mau ati Iuda atoa, o tei horoa mai i te hoê papai tano aˈe faahereherehia o te Bibilia i teie nei mahana.
I te roaraa o taua taime maraa-oioi-raa ra, ua haamatara ˈtura te faaroo ati Iuda caraïte i te ohipa mitionare i rotopu i te tahi atu mau ati Iuda. Ua haamǎtaˈu maitai te reira i te faaroo ati Iuda rabi.
Mea nafea te mau rabi i te pahonoraa?
Ua riro te aroraa a te mau rabi ei aroraa na roto i te mau parau, na roto i te faaauraa ma te ravea paari e te tauiraa i ta ratou haapiiraa. I te roaraa o te aroraa a Anan i te senekele i muri iho, ua pee te faaroo ati Iuda rabi e rave rahi huru raveraa a te mau caraïtes. Ua aravihi roa te mau rabi i te papai i te mau Papai, ma te faaô atu i te huru papairaa e te huru raveraa caraïte i roto i ta ratou huru aparauraa.
Te aratai fariihia o taua aroraa ra na roto i te mau parau e te mau caraïtes, o Saʽadia ben Joseph ïa, o tei riro ei upoo o te pǔpǔ ati Iuda i Babulonia i te afaraa matamua o te senekele ahuru o to tatou nei tau. Ua hurihia te rahiraa o te ohipa a Saʽadia, The Book of Beliefs and Opinions, na roto i te reo Beretane e Samuel Rosenblatt, o tei parau i roto i ta ˈna omuaraa e: “Noa ˈtu e . . . o o ˈna te upoo o to ˈna tau i nia i te Talmud, te faaohipa e te faaau iti ra o [Saʽadia] i taua pu ra o te tutuu ati Iuda, e au ra e no te mea ua hinaaro o ˈna e haapau na roto i ta ratou iho mau mauhaa i te mau caraïtes o tei farii noa i te Ture Papaihia mai te ture papu.”
Ma te pee i te mau taahiraa avae a Saʽadia, ua noaa i te faaroo ati Iuda te mana rahi. Ua faahope oia i te reira na roto i te faaauraa ˈtu no te rave i te haapapuraa puai i roto i te mau parau turu a te mau caraïtes. Ua ravehia te aroraa hopea e Moshe Maimonide, te aivanaa tuiroo o te Talmud no te senekele 12. Na roto i to ˈna haerea farii i nia i te mau caraïtes, ua faaea hoi o ˈna i pihai iho ia ratou i Aiphiti, tae noa ˈtu i to ˈna huru ite aivanaa o te faatiaturi, ua noaa ia ˈna to ratou anaanatae rahi e ua haaparuparu oia i te tiaraa o ta ratou iho aratairaa.
Te ore ra te mana a te pǔpǔ caraïte
I teie nei ma te tahoê ore e maoti te hoê ravea patoiraa faanaho-maitai-hia, ua erehia te pǔpǔ caraïte i te mana e te mau pǐpǐ. I te roaraa o te taime, ua taui te mau caraïtes i to ratou mau manaˈo e ta ratou mau faaueraa tumu. Te papai ra o Leon Nemoy, te hoê papai buka no nia i te pǔpǔ caraïte, e: “A opani-roa-hia ˈi te Talmud, ua faaô-omoe-hia te rahiraa o te ohipa a te Talmud i roto i te faaohiparaa i te ture e te peu tumu a te mau caraïtes.” Ei haapotoraa, ua erehia i te mau caraïtes ta ratou fa matamua e ua pee rahi ratou i te faaroo ati Iuda rabi.
Te vai noâ ra tau 25 000 caraïtes i Iseraela. Ua hau atu i te tausani i roto i te tahi atu mau pǔpǔ iti, te rahiraa i Rusia e i te mau Hau Amui no Marite. I te mea râ e te vai ra ta ratou iho mau tutuu parau-noa-hia, mea taa ê ratou i te mau caraïtes matamua.
Eaha te nehenehe e haapiihia i roto i te aamu o te mau caraïtes? Mea hape roa ia ‘faaore i te ture a te Atua na roto i te tutuu.’ (Mataio 15:6) No te tiamâ mai i te mau tutuu teimaha a te taata nei e titauhia te ite papu o te mau Papai. (Ioane 8:31, 32; Timoteo 2, 3:16, 17) Oia mau, eita te feia e imi nei i te ite e i te rave i te hinaaro o te Atua e turui atu i nia i te mau tutuu a te taata nei. Maoti râ, te imi nei ratou ma te haapao maitai i te Bibilia e te faaohipa nei i te haapiiraa maitai a te Parau i faauruahia mai e te Atua.
[Nota i raro i te api]
a No te hoê haamaramaramaraa no nia i te ture parau-noa-hia, a hiˈo i te mau api 8-11 o te vea iti ra Connaîtrons-nous un jour un monde sans guerre?, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
b Ua riro te tefillin e piti afata nainai roa e irava o te Papai tei tuuhia i roto. E tuuhia teie mau afata ia au i te tutuu i nia i te rima aui e i nia i te rae i te roaraa o te mau pure poipoi i te mahana o te hebedoma. Te mezouza o te hoê ïa otaro api parau tahito nainai, ua papaihia i roto te Deuteronomi 6:4-9 e 11:13-21, o tei tuuhia i roto i te hoê afata rii tamauhia i nia i te opani.
[Hohoˈa i te api 30]
Hoê pǔpǔ caraïte
[Faaiteraa i te tumu]
No roto mai i te buka The Jewish Encyclopedia, 1910