VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/9 api 30-31
  • No te aha e faanahoraa here te tiavaruraa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha e faanahoraa here te tiavaruraa
  • A ara mai na! 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te turu nei te reira i te iˈoa o te Atua
  • Te paruru nei te reira i te amuiraa
  • Te paruru ra te reira i te mau melo
  • Te hoˈiraa i te Atua ra
  • No te aha e faanahoraa î i te here te tiavaruraa?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • Te aˈo e faatupu i te hoê hotu hau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • A farii noa i te aˈo a Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
  • Te tiavaruraa—Te hoê faanahoraa tufahia ma te here?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
Ite hau atu â
A ara mai na! 1996
g96 8/9 api 30-31

Ia au i te Bibilia

No te aha e faanahoraa here te tiavaruraa

HURIRAA i rapae—te manaˈo ïa e faatupu ra i te mau manaˈo anoi i rotopu e rave rahi taata faaroo.a Te farii nei te rahiraa taata e te hinaaro ra te mau haapaoraa i te tahi huru aˈoraa. Te faariro nei râ e rave rahi i te huriraa i rapae mai te hoê peu no tahito mai—te hoê huru aˈoraa etaeta o te faahaamanaˈo ra ia ratou i te auauraa tahutahu e te mau tiribuna haava hairesi.

Te apitihia maira i te fifi te mana o te ao nei e aano ra. No reira te rahiraa o te mau haapaoraa a te Amuiraa faaroo kerisetiano i farii rahi ai i te manaˈo e faatia noa i te hara. E ere i te mea maere i parau ai te hoê tia epikopo e: “Te huriraa i rapae, o te hoê ïa tuhaa o ta matou tutuu, aita râ vau e manaˈo ra e te titauhia ra te reira i teie senekele.”

Teie râ, e rave rahi taata e maere nei paha i te iteraa e i rotopu i te mau Ite no Iehova, e ere te tiavaruraa (aore ra te huriraa i rapae) i te ohipa hauti. Oia mau, e ere i te ohipa ohie ia rave, e faanahoraa here râ teie. Mea nafea ïa?

Te turu nei te reira i te iˈoa o te Atua

E Atua moˈa o Iehova. Aita o ˈna e faatia ra ia rave te feia e haamori ra ia ˈna i te hara ma te opuahia. Teie ta te aposetolo Petero i papai i te mau Kerisetiano: “Ia moˈa atoa outou i ta outou mau parau atoa: ua oti hoi i te papaihia e, Ia [moˈa] outou; te [moˈa] nei hoi au.” (Petero 1, 1:15, 16; MN) No reira, te turu nei te tiavaruraa i te feia hara aita i tatarahapa, i te iˈoa moˈa o te Atua; te faaite nei te reira i te here no taua iˈoa ra.—A faaau e te Hebera 6:10.

Te auraa anei ïa e ia paruparu aore ra ia topa te hoê Kerisetiano i roto i te hara rahi, e tiavaru-oioi-hia oia i te amuiraa? E ere roa ˈtu! E ere Iehova i te hoê Atua faatere haavî mafatu etaeta. E Atua aroha oia e te taa i te huru o te taata. Te haamanaˈo ra o ˈna e e taata hara tatou. (Salamo 103:14) Te farii nei Iehova e “ua rave paatoa hoi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra.” (Roma 3:23) Ua faanaho te Atua i te hoê tauturu i te pae varua i roto i te amuiraa ia rave noa ˈtu te hoê Kerisetiano i te “hapa” aore ra te hoê hara rahi, e ‘faatitiaifarohia’ oia ma te here e te hoê feruriraa mǎrû. (Galatia 6:1, MN) Na roto i te fariiraa i te mau aˈoraa no roto mai i te Parau a te Atua e te faaiteraa i te mafatu peapea e te tatarahapa mau, e nehenehe te taata tei atea ê i te eˈa o te parau-tia e “faaorahia” i te pae varua.—Iakobo 5:13-16.

E nafea râ mai te peu e te rave ra te hoê Kerisetiano bapetizohia i te hara rahi e aita te mau tutavaraa atoa no te faatitiaifaro ia ˈna i manuïa? Oia hoi, e nafea ïa mai te peu e te patoi uˈana nei oia e faaafaro i to ˈna haerea hara?

Te paruru nei te reira i te amuiraa

Te faaue nei te Bibilia i te mau Kerisetiano e: “Eiaha outou e amui atu i te taata i parauhia e taeae ia riro ei taiata, e te nounou taoˈa, e te haamori idolo, e te faaino, e te taero ava, e te haru; e eiaha atoa e amu noa ˈtu i te maa i reira.”—Korinetia 1, 5:11.

E mea etaeta e e mea ino anei teie ture Bibilia? A rave na i teie hiˈoraa: Ia tapeahia te hoê taparahi taata haapaari i te fare auri no te ofatiraa i te ture, e mea etaeta aore ra e mea aroha ore anei te reira? Eita, no te mea e tiaraa to te huiraatira ia atuatu i te hau e te ino ore i roto i te oire. Oia mau, ua tiavaruhia te taparahi taata i te totaiete e auraro ra i te ture i te roaraa o to ˈna tapearaahia i te fare auri.

Oia atoa, te faatiahia ra te amuiraa kerisetiano ia tiahi i te feia rave hara aita i tatarahapa i rapae. No te aha? No te mea e tia i te amuiraa ia riro ei haapuraa, aita e feia tia ore i te pae morare e aita atoa e feia rave hara ma te opuahia to roto.

Ma te taa e te “taata ia rave i te hara ra e maitai rahi tei mou ia ˈna,” ua faaue te aposetolo Paulo i te mau hoa faaroo: “E faataa ê atu outou i taua taata parau ino i roto ia outou na.” (Koheleta 9:18; Korinetia 1, 5:13) Te paruru nei teie ohipa ia ore te taata hara ia haaparare i te viivii i roto i te amuiraa, e te paruru atoa ra i te roo maitai o te amuiraa.—A faaau e te Timoteo 1, 3:15.

Te paruru ra te reira i te mau melo

Te paruru atoa ra te tiavaruraa i te mau melo tataitahi o te amuiraa. E rave anaˈe na i te hoê faahiˈoraa: A feruri na e ua faaarahia outou e te taˈi maniania o te pu faaararaa o te hoê pereoo. E mea fifi ia ore e faaroo i te taˈi maniania; e faahitimahuta mau â te reira ia outou! Oia atoa, ia tiahihia te tahi taata i rapae i te amuiraa, te huti ra iho â te reira i te ara-maite-raa o te mau melo tataitahi o te nǎnǎ. Te haapeapea ra te reira ia ratou. Eita e nehenehe e huna. Nafea te reira e riro ai ei parururaa?

“I te taime matamua a faaroo ai au i te Piha no te Basileia e ua tiavaruhia te tahi taata, ua maere roa vau,” o ta te hoê ïa Ite e parau ra. “Ua faahaehaa te reira ia ˈu. Ua faataa mai te reira ia ˈu e e nehenehe atoa vau e topa.” Mai ta ta ˈna mau parau e faaite ra, e nehenehe te tiavaruraa e turai ia vetahi ê ia hiˈopoa i to ratou haerea.—Korinetia 1, 10:12.

Na roto i te uiuiraa i teie mau uiraa e ‘Te vai ra anei te mau tuhaa o to ˈu oraraa e mea paruparu vau i te pae varua?’ e tauturuhia tatou ia hiˈopoa i to tatou tiaraa i mua i te Atua. I te na reiraraa, e nehenehe tatou e tamau noa i te ‘rave faaoti hua i to tatou ora ma te mǎtaˈu e te rurutaina.’—Philipi 2:12.

Te hoˈiraa i te Atua ra

“Noa ˈtu e e mea fifi, e mea titauhia e e mea hinaaro-rahi-hia ˈtu â te aˈoraa, e ua riro ei mea faaora,” o ta te hoê ïa Kerisetiano tei tiavaruhia i te hoê taime i parau. Te haamaramarama ra te reira i te tahi atu tuhaa faufaa o te tiavaruraa. E nehenehe te reira e turai i te feia hara aita i tatarahapa ia rave na mua i te taahiraa matamua e hoˈi mai i te Atua ra.

Teie ta te aposetolo Paulo i parau: “O ta [Iehova] e here ra, o ta ˈna ïa e aˈo mai.” (Hebera 12:6) E noa ˈtu e e parau mau e “aita roa hoi e aˈo e riro ei mea oaoa i reira ra, e mea oto râ; area i muri aˈe, o te maitai ra ïa o te parau-tia te tupu i taua aˈo ra, i te feia i haamatarohia i te reira.”—Hebera 12:11.

O te mea ïa i farereihia e Richard. I muri aˈe i to ˈna tiavaruraahia fatata e piti matahiti te maoro, ua tatarahapa oia, e ua faaafaro oia i to ˈna haerea tei faaino i te roo o te Atua, e ua faahoˈihia mai oia i roto i te amuiraa kerisetiano. Ia hiˈo oia i muri, te parau nei oia no nia i te mea ta ˈna i farerei e: “Te taa ra ia ˈu e ua tia ia tiavaruhia vau e ua tano mau â te reira. E mea titauhia iho â e ua tauturu mai te reira ia ite au i te ino mau o to ˈu haerea e te faufaaraa ia ani ia Iehova ia faaore mai i te hapa.”

E ere i te mea ohie ia faaruru i te aˈoraa. Te titau ra te fariiraa i te reira i te haehaa, e te ooti nei râ te feia e huti ra i te haapiiraa mai reira mai e rave rahi hotu maitatai.

No reira, e faanahoraa here te tiavaruraa no te mea te turu ra te reira i te iˈoa moˈa o te Atua e te paruru ra i te amuiraa i te mana viivii o te hara. Oia atoa, te faaite ra te reira i te here no te taata rave hara na roto i te faaitoitoraa ia ˈna ia tatarahapa e ia “fariu mai, ia paraihia [ta ˈna] hara, ia itea mai te anotau haumǎrû no ǒ mai i te aro o [“Iehova,” MN] ra.”—Ohipa 3:19.

[Nota i raro i te api]

a Te huriraa i rapae, o te hoê ïa ohipa faatitiaifaroraa e tiahi i te tahi taata i rapae i te hoê haapaoraa.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 30]

The New Testament: A Pictorial Archive from Nineteenth-Century Sources, by Don Rice/Dover Publications, Inc.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono