E nehenehe outou e haamatara i taua mau haafifiraa ra!
E NEHENEHE te hoê manureva rahi e faauta tau tausani horopatete e tau tane tauihaa. Nafea teie huru manureva teiaha e nehenehe ai e maue? Maoti noa ïa i te puai turai.
Ia tere puai te manureva i nia i te tahua tauraa manureva, e tomo te mataˈi i nia ˈˈe e i raro aˈe i te mau pererau fefe. E faatupu te reira i te hoê puai e faahaere i nia piihia puai turai. Ia navai maitai te puai turai, e nehenehe te manureva e faarue i te tahua e e maue. Papu maitai, eita te hoê manureva teiaha roa e nehenehe e faatupu i te puai turai e navai no te maue.
E nehenehe atoa tatou e faateimaha-roa-hia. Tau senekele i teie nei, ua parau te Arii ra o Davida e ‘ua riro ta ˈna mau hara mai te hopoia teiaha ra te huru e ore e maraa ia ˈna.’ (Salamo 38:4) Ua faaara atoa o Iesu Mesia i te teimaha-roa-raa o te mau tapitapiraa o te oraraa. (Luka 21:34) E nehenehe te mau huru hiˈoraa e te mau manaˈo hohonu tano ore e faateimaha roa ia tatou tae roa ˈtu i te faito e e mea fifi roa ia “maue.” Te faateimahahia ra anei outou mai te reira te huru? Aore ra ua faaruru anei outou i te tahi haafifiraa i nia iho i ta outou haereraa i mua i te pae varua? Mai te peu e e, na te aha e tauturu mai?
Te fiu ra anei outou?
E nehenehe te fiu—te hoê autâraa i matauhia i teie nei mahana—e riro ei haafifiraa i te pae no te feruriraa, no vetahi atoa o te vai nei i roto i te nunaa o Iehova. Te haafaufaa ore nei te mau taurearea iho â râ i te tahi mau ohipa mai te mea e mea fiu roa. Te manaˈo atoa ra anei outou mai te reira no nia i te mau putuputuraa kerisetiano? Mai te peu e e, eaha ta outou e nehenehe e rave ia riro to outou taeraa ˈtu i te putuputuraa ei mea anaanatae?
Te faaôraa ˈtu i roto, o te taviri ïa. Ua papai o Paulo i te taata apî ra o Timoteo e: “E haamataro hua râ oe i te paieti. O te haamataro hoi i ta te tino nei, e faufaa iti haihai to te reira: area te paieti ra, e faufaa ïa to te reira i te mau mea atoa nei, e maitai tei faaitehia mai no te reira i teie nei ao e te ao a muri atu.” (Timoteo 1, 4:7, 8) E riro te hoê buka no nia i te haviti o te tino i te mea fiu e te faufaa ore mai te peu e eita tatou e haapao maite i te mau faaineineraa titauhia. Ua faanahohia te mau putuputuraa kerisetiano no te faaineine i to tatou feruriraa e e tapae iho â i taua fa ra mai te peu e e faaineine e e apiti atu tatou. E faatupu hau atu â te haereraa ˈtu i te mau putuputuraa i te mauruuru e te anaanatae.
No nia i te reira, ua parau te hoê vahine apî kerisetiano o Mara e: “Ia ore au e faaineine i te mau putuputuraa, eita vau e haafaufaa i te reira. Ia faaineine râ vau i te reira na mua ˈˈe, e rahi atu to ˈu feruriraa e to ˈu mafatu i te farii atu. E rahi atu te auraa o te mau putuputuraa, e e tutava vau i te horoa i te mau pahonoraa.”
E riro atoa te haapiiraa i te faaroo ei tauturu. Mea ohie roa ia faaroo i te upaupa navenave e e au-oioi-hia te reira. Eita râ te oaoa atoa e tupu oioi noa. E oaoa tatou i te porotarama o te putuputuraa ia faaroo maite anaˈe tatou i tei parauhia ra. Ua tapao te hoê kerisetiano o Rachel e: “Mai te peu e e ere te taata orero i te mea oraora maitai, e tia ia ˈu ia haamau rahi i to ˈu feruriraa. Te ravea no ˈu oia hoi, ‘Hau atu te oreroraa parau i te mea anaanatae ore, hau atu vau i te haamau i to ˈu feruriraa.’ . . . Te horoa nei au i te ara-maite-raa taa ê i te mau irava, ma te tamata i te huti mai i te faufaaraa atoa i roto.” E tia ia tatou ia aˈo ia tatou iho, mai ia Rachel, no te faaroo. Te parau ra te buka Maseli e: “E tau tamaiti, e haapao mai i to ˈu nei paari, e fariu mai i to tariˈa i ta ˈu nei aˈo.”—Maseli 5:1.
Mea na nia iho noa paha i te parauhia vetahi haamaramaramaraa e vauvauhia ra i te mau putuputuraa. Mea faufaa roa râ! Te titau nei te mau tavini atoa a te Atua i te mau faahaamanaˈoraa. No te tino hara, e to ˈna mau hinaaro feaa noa e te feruriraa hape, te titauhia ra te tauturu atoa. ‘Ua ineine’ te aposetolo Petero ‘i te faahaamanaˈo i te mau hoa faaroo i te tahi mau mea, noa ˈtu e ua ite ratou i te reira e ua mau papu ratou i roto i te parau mau.’ (Petero 2, 1:12) Ua faataa atoa o Iesu e “te mau papai parau atoa . . . e au ïa i te taata utuafare, o tei hopoi mai i te mea apî e te mea tahito no roto i ta ˈna ra pueraa.” (Mataio 13:52) No reira, ia horoa ta tatou mau putuputuraa i te mau manaˈo matau-maitai-hia o te mau Papai, aore ra ‘taoˈa tahito,’ te vai noa nei vetahi mau ‘taoˈa apî’ no te faaoaoa ia tatou.
E riro mau te manaˈo papu e huti ma te rahi roa ˈˈe i te mea maitai i roto i te mau putuputuraa ei puai turai mau i te pae varua. ‘E ao to tei ite i to ratou mau hinaaro i te pae varua [te feia taparu i te varua],’ ta Iesu ïa i parau. (Mataio 5:3, tatararaa beretane, nota i raro i te api) E tinai teie huru haerea no nia i te maa varua taatoa horoahia i te mau putuputuraa i te fiu.—Mataio 24:45-47.
Ua haaparuparuhia anei no te hoê hiˈoraa ino?
Ua huru ê anei outou i te haerea o te hoê taata i roto i ta outou amuiraa? Peneiaˈe ua aniani outou e, ‘Nafea te hoê taeae e nehenehe ai e na reira e e tapea noa i te hoê roo maitai?’ E nehenehe teie mau huru manaˈo e riro ei haafifiraa i te pae no te feruriraa, o te ore e faatia ia tatou ia ite i te faufaaraa o te auhoaraa maitai ta tatou e nehenehe e fanaˈo e te nunaa a te Atua.—Salamo 133:1.
Peneiaˈe ua faaruru vetahi mau melo o te amuiraa no Kolosa i teie huru fifi. Ua aˈo o Paulo ia ratou e: “E faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi.” (Kolosa 3:13) Ua faˈi o Paulo e e haerea ino to vetahi mau kerisetiano no Kolosa e ua turaihia ˈtura vetahi pae ia amuamu. Eiaha ïa tatou ia maere e ia erehia te hoê o to tatou mau taeae aore ra tuahine i te tahi taime i te hoê huru maitai kerisetiano. Ua horoa o Iesu i te aˈoraa papu no nia i te faatitiaifaroraa i te mau fifi rahi mau. (Mataio 5:23, 24; 18:15-17) I te rahiraa râ o te taime, e nehenehe noa tatou e faaau e te mau otia o te mau hoa faaroo e e faaore i ta ratou mau hapa. (Petero 1, 4:8) Inaha, e haamaitai teie huru hiˈoraa ia tatou e ia vetahi ê. No te aha?
“Na te haapao o te taata e ore e riri vave ai; o to ˈna ïa maitai te faaore i te hara ra,” ta te Maseli 19:11 ïa e parau ra. Auê hoi i te mea maitai aˈe ia faaore i te hapa i te vaiiho-noa-raa i te riri e te inoino ia uˈana! Ua parau o Salvador, te hoê matahiapo matauhia no to ˈna huru here mau e: “Ia faaite te hoê taeae i te hoê haerea ino aore ra ia parau oia i te tahi mea au ore, e aniani au ia ˈu iho e: ‘Nafea vau ia tauturu i to ˈu taeae? Nafea vau i te rave ia ore to ˈu mau taairaa faufaa roa e o ˈna ia mutu?’ Ua ite au e mea ohie roa ia parau i te hoê mea hape. Ia paraparau te hoê taata ma te feruri ore, te ravea maitai roa ˈˈe ta ˈna e rave oia hoi te haamoeraa i ta ˈna parau e te haamata-faahou-raa mai te omuaraa mai â. Eita râ te reira e tupu, no reira ua rave au i te haerea maitai roa ˈˈe e aita vau i tâuˈa i te parau. Ua hiˈo noa vau i te reira mai te hoê huru o te tino hara nei maoti i te huru mau o to ˈu taeae.”
Te manaˈo ra paha outou e mea ohie aˈe i te parau i te faaohipa. Tei to tatou noa râ huru aratairaa i to tatou manaˈo. “Te mau mea popouhia ra, . . . e haamanaˈo i taua mau mea ra,” ta Paulo ïa i aˈo. (Philipi 4:8) Te auraa mau o te parau ra “popouhia” oia hoi “turaihia e te aroha.” Te hinaaro nei Iehova e ia haapao tatou i te mea maitai e vai ra i roto i te mau taata, ia huti i to tatou ara-maite-raa i nia i te reira o te turai i te aroha maoti i te inoino. Te horoa maira oia i te hiˈoraa faahiahia roa ˈˈe i roto i taua tuhaa ra. Ua faahaamanaˈo te papai salamo i te reira ia tatou, i te parauraa e: “Ahiri oe, e Iehova, e tapao na i te mau hara nei, o vai, e Iehova, te taata e mau?”—Salamo 103:12; 130:3.
Parau mau, i te tahi taime e faainoino te haerea o te hoê taeae, ua riro râ te rahiraa o to tatou mau hoa haamori ei mau hiˈoraa nehenehe o te oraraa kerisetiano. Mai te peu e e haamanaˈo tatou i te reira, mai ia Davida e oaoa tatou ‘i te haamaitai rahi ia Iehova e i te arue ia ˈna i roto i te rahi atoa o te taata ra.’—Salamo 109:30.
Mea fifi roa anei te riroraa ei Ite?
Ma te peapea, no te tahi atu haafifiraa i te pae no te feruriraa, aitâ vetahi i haamata ˈtura i te arue ia Iehova. Te aupuru nei e rave rahi mau tane e ere i te Ite no Iehova i to ratou mau utuafare fetii e te turu atoa nei ratou i ta ratou mau vahine i roto i te taviniraa kerisetiano. Mea auhoa ratou e te anaanatae nei ratou i te amuiraa, te haamarirau nei râ ratou i te riroraa mai ei mau tavini pûpûhia no te Atua. Eaha te mea e faaotohe ra ia ratou?
Teie paha te hoê fifi oia hoi te tapao nei teie mau tane i te ohipa teotaratia rahi mau a ta ratou mau vahine e te manaˈo nei ratou e mea teimaha roa te riroraa mai ei Ite. Aore ra peneiaˈe te mǎtaˈu nei ratou e eita roa ˈtu ratou e nehenehe e faaô atu i roto i te ohipa pororaa na te mau fare. Ia au i to ratou manaˈo, e au ra e te haamoe ra te mau hopoia i te mau haamaitairaa. No te aha te vai ra te haafifiraa i te pae no te feruriraa? Te haapii mǎrû nei te rahiraa o te feia haapii bibilia e te faaohipa mǎrû nei ratou i te parau mau. Mea pinepine râ te mau tane aita to roto i te parau mau i te haapao rahi aˈe i te mau hopoia atoa a te hoê kerisetiano hou a patu ai i roto ia ratou i te puai turai no te farii i te reira.
Te faataa ra o Manuel, o tei faaruru i taua huru tupuraa ra e: “Tau ahuru matahiti te maoro, ua apiti au i ta ˈu vahine i te mau tairururaa e te mau putuputuraa. Ma te ore e huna, mea au aˈe na ˈu ia faahoa ˈtu i te mau Ite i te mau taata o teie nei ao, e te oaoa nei au i te tauturu ia ratou ia nehenehe anaˈe ta ˈu. Ua maere roa vau i te here e vai ra i rotopu ia ratou. Te manaˈo râ no te haere na te mau fare, ua riro ïa te reira ei haafifiraa rahi no ˈu, e ua mǎtaˈu vau e e haamaamaa mai to ˈu mau hoa rave ohipa ia ˈu.
“Mea faaoromai roa ta ˈu vahine ia ˈu e aita o ˈna i faahepo noa ˈˈe ia ˈu ia haapii i te Bibilia. Te ‘poro’ nei o ˈna e te mau tamarii na roto iho â râ i to ratou hiˈoraa maitai. Ua faaite o José, te hoê matahiapo o te amuiraa, i te hoê anaanatae taa ê ia ˈu. Te manaˈo nei au e na ta ˈna faaitoitoraa i turai ia ˈu i te pae hopea ia haamata i te haapii ma te haapao maitai. I muri aˈe i to ˈu bapetizoraahia, ua taa ia ˈu e tei roto noa te haafifiraa i to ˈu feruriraa. I te taime iho a faaoti ai au i te tavini ia Iehova, ua fanaˈo vau i ta ˈna tauturu no te haamatara i ta ˈu mau mǎtaˈuraa.”
Nafea te mau vahine e te mau matahiapo kerisetiano ia tauturu i te mau tane mai ia Manuel ia haamatara i ta ratou haafifiraa i te pae no te feruriraa? E faatupu te hoê haapiiraa bibilia i te mauruuru e te hoê hinaaro e rave i te hinaaro o te Atua. Oia mau, ua riro te ite no roto mai i te mau Papai ei niu no te faaohipa i te faaroo e no te tiaturi i te tiaturiraa i mua.—Roma 15:13.
Eaha te mea e faaitoito i taua mau tane ra ia farii i te hoê haapiiraa bibilia? Mea pinepine, e nehenehe te mau taairaa auhoa e te hoê taeae o te taa i te huru o te taata i roto i te amuiraa e turai i te tane ia rave i te hoê faaotiraa. E nehenehe paha te hoê matahiapo aore ra te hoê taeae aravihi e rave i te tutavaraa ia haamatau i te tane. I te taime iho a haamauhia ˈi te mau taairaa auhoa maitatai, ta ˈna e titau ra oia hoi ia faaau mai te hoê taata no te haapii e o ˈna. (Korinetia 1, 9:19-23) I te hoê â taime, e nehenehe te vahine kerisetiano ma te haapao maitai e tufa ˈtu i te mau tuhaa iti i te pae varua na ta ˈna tane aita to roto i te parau mau, ma te taa e eita oia e pahono i te faaheporaa.—Maseli 19:14.
Mai ta Manuel i faaruru, ia noaa i te hoê taata te puai i te pae varua, e riro te mau mouˈa mai te mau haapueraa repo rii. Te haapuai nei Iehova i te feia e hinaaro ra e tavini ia ˈna. (Isaia 40:29-31) Maoti te puai a te Atua e te turu a te mau Ite feruriraa paari, e nehenehe te mau haafifiraa e tatarahia. E riro ïa te ohipa na te mau fare i te mea haama ore aˈe e eita te mau hoa rave ohipa e faahaama mai, e e rahi atu â te taviniraa ma te nephe taatoa i te anaanatae.—Isaia 51:12; Roma 10:10.
Te tamau-noa-raa i te tutava
E nehenehe e haamatara i te mau haafifiraa mai te mau haafifiraa e toru ta tatou i tuatapapa mai. Ia maue te hoê manureva, e titauhia te puai hopea o te matini e te ara-maite-raa taatoa o te feia rave ohipa o te manureva. E amu rahi aˈe te mau matini i te mori i te maueraa i te tahi atu taime o te tereraa. Oia atoa, no te matara mai i rapae i te mau huru hiˈoraa e te mau manaˈo hohonu tano ore, e titauhia te tutavaraa e te ara-maite-raa rahi roa ˈˈe. O te haamataraa te tuhaa fifi roa ˈˈe, e riro te haereraa i mua i te ohie aˈe ia ravehia te tutavaraa.—A faaau e te Petero 2, 1:10.
E rave tamau-noa-hia te haereraa i mua na roto i te haapao-maite-raa i te faaitoitoraa a te mau Papai. (Salamo 119:60) E nehenehe tatou e tiaturi papu e e tauturu mai te amuiraa. (Galatia 6:2) Te mea faufau roa ˈˈe râ, o te tauturu ïa o te Atua ra o Iehova. Mai ta Davida i parau, “ia haamaitaihia Iehova, o tei tauturu mai ia tatou i tera mahana.” (Salamo 68:19) Ia faaite tatou i to tatou mau manaˈo hohonu na roto i te pure, e riro ta tatou hopoia i te mama mai.
I te tahi taime, e maue te hoê manureva ia ûa anaˈe e ia tapoˈipoˈi anaˈe te raˈi, e tere oia na roto i te mau ata meumeu, e e maue oia i roto i te hoê raˈi o tei hitihia e te mahana. E nehenehe atoa tatou e vaiiho i te mau manaˈo tano ore i muri mai ia tatou. Maoti te tauturu a te Atua, e nehenehe tatou e na nia ˈtu i te mau ata meumeu, ei auraa parau, e e haamahanahana ia tatou i roto i te ao maramarama e te oaoa o te utuafare o te feia haamori ia Iehova na te ao nei.
[Hohoˈa i te api 23]
Maoti te tauturu a Iehova, e nehenehe tatou e haamatara i te mau haafifiraa i te pae no te feruriraa