Te tamahanahanaraa no ǒ mai i ‘te Atua o te mau tamahanahanaraa atoa’
“Ia haamaitaihia te Atua, te Metua o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, te tumu o te aroha e o te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana; o tei haamahanahana mai ia matou i to matou mau pohe atoa nei.”—KORINETIA 2, 1:3, 4.
1, 2. Eaha te huru tamahanahanaraa e titauhia ra e te feia e oto ra?
TE TITAU nei te feia e oto ra i te tamahanahanaraa mau—eiaha râ i te mau parau faufaa ore e te mau parau i tamau-aau-hia. Ua faaroo aˈena tatou i te parau ra e ‘na te tau e faaore i te mauiui,’ tera râ i te omuaraa o te taime otoraa, o vai ïa taata e faaruru ra i te mauiui o te tamahanahanahia e taua manaˈo nei? Ua ite te mau kerisetiano e ua tǎpǔ mai te Atua i te hoê tia-faahou-raa, eita râ hoi te reira e faaore roa i te peapea rahi e te hepohepo hohonu mau e tupu ia pohe taue te hoê taata. E papu maitai, mai te peu ua pohe ta outou te hoê tamarii, eita te mau tamarii e ora ra e mono i te taua tamarii faufaa mau ra.
2 Ia pohe te hoê o tei herehia e tatou, na te hoê tamahanahanaraa mau e tauturu rahi mai ia tatou, te hoê tamahanahanaraa e niu paari to ˈna i roto i te mau parau tǎpǔ a te Atua. E hinaaro atoa hoi tatou e ia ite mai vetahi ê eaha mau na ta tatou e faaruru ra. Papu maitai, mai te reira atoa no te mau taata e ora ra i Rwanda, e no te mau hanere utuafare fetii Ite no Iehova iho â râ e ora nei i reira, e ua erehia hoi ratou i tei herehia e ratou, i roto i taua taparahiraa taata hairiiri mau ra e tupu na i rotopu ia ratou iho. Ihea roa te feia e oto ra e nehenehe ai e huti i te tamahanahanaraa?
Iehova—Te Atua o te tamahanahanaraa
3. Mea nafea Iehova i te vaiihoraa mai i te hiˈoraa na roto i te tamahanahanaraa?
3 Ua vaiiho mai o Iehova i te hiˈoraa na roto i te horoaraa mai na tatou paatoa i te tamahanahanaraa. Ua tono mai oia i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, o Iesu Mesia, i nia i te fenua nei no te tamahanahana ia tatou e a muri noa ˈtu e ia noaa ia tatou i te tiaturiraa mure ore. Ua haapii mai o Iesu e: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” (Ioane 3:16) Ua parau atoa oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Ia horoa te taata i to ˈna iho ora no to ˈna ra mau taua, aita roa e taata aroha ê atu i tei reira.” (Ioane 15:13) I te tahi atu taime, ua parau oia e: “Aita atoa hoi te Tamaiti a te taata nei i haere mai ia tavinihia to ˈna, ei tavini râ, e ia horoa i to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi.” (Mataio 20:28) E ua faahiti o Paulo e: “Ua faarahi râ te Atua i to ˈna aroha ia tatou nei, i te mea te vai taata hara noa nei â tatou, i pohe ai te Mesia no tatou nei.” (Roma 5:8) Na roto i teie e te tahi atu mau irava, te ite nei tatou i te here o te Atua e o Iesu Mesia.
4. No te aha e utua taa ê ta te aposetolo Paulo i mua ia Iehova?
4 Ua taa maitai i te aposetolo Paulo i te aroha faito ore o Iehova. Ua tiamâ mai oia i te hoê huru pohe i te pae varua, oia hoi mai te riroraa mai oia ei taata hamani ino uˈana i te mau pǐpǐ a te Mesia, ei kerisetiano hamani-ino-atoa-hia. (Ephesia 2:1-5) Te faataa ra oia i tei farereihia e ana: “E iti hoi au i te mau aposetolo atoa ra, e ore hoi au e au ia parauhia e, e aposetolo, no te mea i hamani ino vau i te ekalesia o te Atua. To ˈu nei râ huru e vai nei, no te here ïa o te Atua; e te maitai na ˈna i horoahia mai ia ˈu nei, aore ïa i riro ei mea faufaa ore: e ohipa rahi hoi ta ˈu i rave i ta ratou atoa ra: e ere râ vau, o te maitai râ a te Atua ia ˈu nei ra.”—Korinetia 1, 15:9, 10.
5. Eaha ta Paulo i papai no nia i te tamahanahanaraa no ǒ mai i te Atua ra?
5 Ma te tano hoi, ua papai aˈera o Paulo e: “Ia haamaitaihia te Atua, te Metua o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, te tumu o te aroha e o te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana; o tei haamahanahana mai ia matou i to matou mau pohe atoa nei, ia tia ia matou ia haamahanahana i te feia i roohia i te pohe ra, i te mahanahana a te Atua i mahanahana ˈi matou iho nei. Mai to matou hoi pohe i te Mesia e rahi nei, te rahi atoa nei to matou mahanahana i te Mesia. E ia pohe matou nei, ei mahanahana ïa e ei ora no outou, o tei tupu i te faaoromai-maite-raa i taua mau pohe i pohe atoa ˈi matou nei; e ia haamahanahanahia ˈi mai matou, ei mahanahana ïa e ei ora no outou. E te papu nei to matou nei manaˈo ia outou, ua ite matou e rave atoa outou i te mahanahana o outou i rave atoa i te pohe nei.”—Korinetia 2, 1:3-7.
6. Eaha to roto i te parau Heleni i hurihia na roto i te parau ra “mahanahana”?
6 Auê hoi mau parau faaitoito mau e! Te parau Heleni i ǒ nei i hurihia na roto i te parau ra “mahanahana” e tano ïa no “te hoê titauraa e tia ˈtu i mua i te aro o te hoê taata.” No reira, “o te tiaraa i pihai iho i te hoê taata no te faaitoito ia ˈna ia faaruru anaˈe oia i te tamataraa ino mau.” (A Linguistic Key to the Greek New Testament) Ua papai te hoê taata tuatapapa i te Bibilia e: “E pinepine, e auraa hau atu â to te parau . . . i te faaite-noa-raa i te huru auhoa o te tamǎrû. . . . E faatupu te tamahanahanaraa kerisetiano i te faaitoitoraa, i te tamahanahanaraa e faatia i te hoê taata ia faaruru ma te manuïa i te mau fifi atoa o te oraraa nei.” Te vai atoa ra te mau parau tamahanahanaraa o tei niuhia i nia i te hoê parau tǎpǔ e te hoê tiaturiraa papu—oia hoi o te tia-faahou-raa o te feia pohe.
Iesu e o Paulo—E mau taata tamahanahana aroha mau
7. Mea nafea to Paulo tamahanahanaraahia e to ˈna mau taeae kerisetiano?
7 E hiˈoraa faahiahia mau â o Paulo i te pae no te horoaraa i te tamahanahanaraa! Ua nehenehe oia e papai i te mau taeae no Tesalonia e: “I mǎrû noa ra matou i roto ia outou, mai te Mesia i poihere i ta ˈna ra tamarii; oia atoa matou no te rahi o to matou aroha ia outou, ua tia roa ia matou te horoa ˈtu i te evanelia a te Atua ia outou na, e eiaha hoi te reira anaˈe ra, o matou atoa iho ïa, no te mea ua riro outou ei here no matou. Ua ite hoi outou i ta matou haamahanahanaraa ˈtu, e te aˈoraa ˈtu, e te poroiraa ˈtu ia outou atoa na, mai te metua e aˈo i ta ˈna ra tamarii.” Mai te mau metua here e te aupuru, e nehenehe tatou paatoa e faaite i to tatou mahanahana e to tatou anaanatae i te tahi pae i te taime ratou e hinaaro ai.—Tesalonia 1, 2:7, 8, 11.
8. No te aha te haapiiraa a Iesu i tamahanahana ˈi te feia e oto ra?
8 Ia ˈna i faaite i taua huru aupuru e taua huru maitai ra, ua apee noa ïa o Paulo i to ˈna Hiˈoraa rahi roa ˈˈe, oia hoi o Iesu. A haamanaˈo na i te titauraa aroha mau ta Iesu i faatae i te taatoaraa, mai tei faahitihia i roto i te Mataio 11:28-30: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora. A rave mai i ta ˈu zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora i to outou varua. Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.” Oia mau, e tamǎrû te haapiiraa a Iesu no te mea te horoa mai nei te reira i te tiaturiraa e te parau tǎpǔ—te parau tǎpǔ no nia i te tia-faahou-raa. O taua tiaturiraa e o taua parau tǎpǔ nei ta tatou e pûpû atu na te taata, ei hiˈoraa, ia vaiiho atu tatou i te vea iti ra Ia pohe tei herehia e outou na. E nehenehe teie tiaturiraa e tauturu ia tatou paatoa, noa ˈtu e mea maoro to tatou hevaraa.
Nafea ia tamahanahana i te feia e oto ra
9. No te aha eita e tia e ia ru noa tatou i te feia e heva ra?
9 Aita te oto i taotiahia no te hoê noa area taime taa maitai i muri noa ˈˈe i te poheraa o te hoê taata tei herehia e tatou. Te amo nei vetahi mau taata i te hopoia teimaha o to ratou oto i te oraraa taatoa, no te feia iho â râ ua pohe ta ratou mau tamarii. I te matahiti 1963 ra, ua erehia te tahi nau taata faaipoipo kerisetiano haapao maitai no Paniora i ta raua tamaiti iti 11 matahiti, tei tairihia e te ira tuiroro. Tae roa mai i teie nei mahana, e taˈi raua ia faahitihia te parau no Paquito. E faahoˈi faahou mai hoi te mau oroa haamanaˈoraa, te mau hohoˈa, te mau taime faahiahia i mau mai i roto i te feruriraa, i te mau manaˈo mauiui mau. No reira, eiaha roa ˈtu e ru noa e e manaˈo e ia maitai oioi mai vetahi pae i to ratou hevaraa e tia ˈi. Teie ta te hoê taata aravihi i te pae no te rapaauraa e faˈi ra: “E nehenehe te manaˈo taiâ e te mau manaˈo hohonu e tauiui noa, e vai mai e rave rahi matahiti te maoro.” No reira, a haamanaˈo e o te mau rifa anaˈe i nia i te tino o te vai mai i nia ia tatou i te roaraa o te oraraa, mai te reira atoa hoi no te mau rifa o te mau manaˈo e horuhoru ai ra.
10. Eaha te tia ia tatou ia rave no te tauturu i te feia e oto ra?
10 Eaha vetahi mau ohipa ohie roa ta tatou e nehenehe e rave no te tamahanahana i te feia e oto ra i roto i te amuiraa kerisetiano? Ma te aau rotahi, e parau paha tatou i te hoê taeae aore ra i te hoê tuahine e hinaaro ra i te tamahanahanaraa e, “Mai te peu e te vai ra te tahi ohipa ta ˈu e nehenehe e rave no te tauturu ia oe, a parau noa mai.” Tera râ, ehia taime to te hoê taata e oto ra piiraa mai ia tatou no te parau mai e, “Ua manaˈo vau e te vai ra te hoê ohipa o ta oe e nehenehe e rave no te tauturu mai ia ˈu”? Papu maitai, e tia ia tatou ia rave i te faaotiraa tano mai te peu e tamahanahana tatou i te feia e oto ra. No reira, eaha ta tatou e nehenehe e rave e faufaahia ˈi? Teie te tahi mau manaˈo ohie roa.
11. Mea nafea ta tatou huru faarooraa ˈtu ia riro ei tamahanahanaraa no vetahi pae?
11 A faaroo atu: Te hoê o te mau ohipa o te tauturu hau atu â o ta outou e nehenehe e rave, o te apitiraa ˈtu ïa outou i te mauiui o te taata e heva ra, ma te faaroo atu ia ˈna. E nehenehe outou e ani atu e, “E hinaaro anei oe ia paraparau tâua?” A vaiiho i te taata ia faaoti. Te haamanaˈo ra te hoê kerisetiano i te poheraa o to ˈna metua tane: “Ua tauturu-mau-hia vau i to vetahi pae aniraa mai ia ˈu eaha te ohipa i tupu e i muri iho, ia faaroo maite mai ratou.” Mai ta Iakobo e aˈo ra, ia ru na outou i te faaroo atu. (Iakobo 1:19) A faaroo atu ma te faaoromai e ma te huru auhoa. “A oto atoa hoi e te feia e oto ra,” ta te Bibilia ïa e faaue maira i roto i te Roma 12:15. A haamanaˈo na e ua oto o Iesu i pihai iho ia Mareta e o Maria.—Ioane 11:35.
12. Eaha te huru ravea e ia tiaturi ratou ta tatou e nehenehe e pûpû no te feia e heva ra?
12 A rave e ia tiaturi ratou: Ia tapea na outou i roto i to outou feruriraa e na mua roa ˈˈe, te manaˈo ra te taata e oto ra e na ˈna te hape, i te manaˈoraa paha e ua tia ia ˈna ia rave hau atu â i ta ˈna e nehenehe e rave. A haapapu atu i te taata e ua ravehia i te mau mea atoa te tia ia ravehia (aore ra i te tahi atu mau mea ta outou i ite e parau mau e mea tano). A tamǎrû atu ia ˈna i te na ôraa ˈtu e ta ˈna e faruru ra ta te taatoaraa ïa e farerei ra. A faaite atu ia ˈna i te hiˈoraa o vetahi mau taata ta outou i matau tei faaruru hoê â ati e tei maitai mai. Ei haapoto-noa-raa, ia ite na outou i te manaˈo o vetahi ê e ei huru auhoa to outou e tia ˈi. E nehenehe hoi ta tatou tauturu hamani maitai e riro ei tauturu rahi mau! Ua papai o Solomona e: “Mai te lemoni auro i roto i te vairaa ario ra, o te parau ia parauhia i te taime mau ra.”—Maseli 16:24; 25:11; Tesalonia 1, 5:11, 14.
13. Mai te peu e e pûpû tatou ia tatou, nafea te reira ia tauturu?
13 A pûpû ia outou iho: Ia vata na outou eiaha noa i te mau mahana matamua tei reira anaˈe te mau hoa e te mau fetii, i te mau avae atoa râ i muri aˈe, mai te peu e titauhia, ia hoˈi atu vetahi i nia i te mau mea matauhia e ratou i te mau mahana atoa. E ere hoê â huru te roaraa tau otoraa, tei te huru o te taata. E nehenehe hoi to tatou anaanatae kerisetiano e to tatou huru auhoa e riro ei mau mea faufaa roa i te mau taime atoa e titauhia. Te parau nei te Bibilia e “ati maitai mai â vetahi taua i to te taeae.” No reira, ua riro atura ïa te parau paari ra, “E itehia te hoa mau i te taime e titauhia ˈi te tauturu,” ei parau te tia mau ia tatou ia faaohipa.—Maseli 18:24; a faaau e te Ohipa 28:15.
14. Eaha ta tatou e nehenehe e faahiti no te tamahanahana i te feia e oto ra?
14 A paraparau atu no nia i te mau huru maitai o te taata i pohe: E tauturu rahi atoa hoi te reira ia pûpûhia i te taime mau ra. A faahiti i te mau taime maitai o ta outou e haamanaˈo ra no nia i taua taata ra. Eiaha e mǎtaˈu i te faahiti i te iˈoa o te taata i pohe. Eiaha e haa mai te mea ra ïa aita taua taata ra i ora aˈenei aore ra aita to ˈna e parau faahou. Ua riro mau â ei tamahanahanaraa ia ite tatou e eaha ta te hoê buka no te Haapiiraa i te pae Rapaauraa no Harvard e parau ra: “E hope te hoê huru otoraa ia nehenehe te taata e oto ra e haamanaˈo i te taata i pohe ma te ore e peapea rahi faahou . . . Ia fariihia i te ohipa mau e tupu ra e ia ô te reira i roto i te feruriraa, tei roto ïa te peapea mauiui mau i te mau manaˈo i faahereherehia.” “Te manaˈo i faahereherehia”—auê ïa mau taime mahanahana mau ia haamanaˈo faahou i te mau taime faufaa roa i orahia i pihai iho i te taata herehia ra e! Ua parau te hoê Ite tei pohe hoi to ˈna metua tane tau matahiti i teie nei e: “Te hoê mea ta ˈu e haamanaˈo taa ê ra, o te taioraa ïa i te Bibilia e o Papa i muri noa ˈˈe i to ˈna haamataraa i te haapii i te parau mau. E te haamanaˈo taa ê nei au i te taime mâua e taravarava ˈi i te hiti anavai e e aparau ai no nia i te tahi o to ˈu mau fifi. E farerei noa ˈtu na hoi vau ia ˈna i te mau toru aore ra i te mau maha matahiti atoa, ua riro râ taua mau taime ra ei mau taime faufaa roa.”
15. Nafea te hoê taata e nehenehe ai e rave i te faaotiraa ma te ore e parauhia ˈtu no te tauturu?
15 A rave i te faaotiraa i te taime tano: Mea ohie aˈe no vetahi i te maitai mai i te tahi atu. No reira, ia au i te mau huru tupuraa, a rave i te mau taahiraa avae ohie no te tauturu. Te haamanaˈo ra te hoê vahine kerisetiano tei oto e: “Ua parau mai e rave rahi i roto i te amuiraa e, ‘Mai te peu e te vai ra te hoê ohipa o ta ˈu e nehenehe e rave, a parau noa mai.’ Aita râ hoi te hoê tuahine kerisetiano i ani noa mai. Ua haere roa ˈtu oia i roto i te piha taotoraa, e ua tatara i te tapoi roˈi, e ua rave i te tapoi roˈi e ua puˈa. E ua rave te tahi i te hoê farii, te pape, e ua tamâ i te mau tauihaa e te mau taoˈa no te tamâ i te fare ua ǔi i te tapoˈi tahua i reira ta ˈu tane i te pihaeraa. Ua riro ratou ei mau hoa mau, e eita ratou e moe ia ˈu.” I te vahi e titauhia i te tauturu, a haa—peneiaˈe na roto i te faaineineraa i te maa, i te tautururaa i te pae no te tamâraa, aore ra te raveraa i te tahi atu mau ohipa no te tauturu. Papu maitai, e tia ia tatou ia haapao maitai eiaha e faaô atu ia tatou i roto i to ˈna oraraa ia hinaaro te taata e oto ra e faaea o ˈna anaˈe. No reira, e tia ia tatou ia haafaufaa i te mau parau a Paulo: “E tena na, e faaau aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi, mai te feia moˈa e te herehia i maitihia e te Atua ra.” Eita roa ˈtu te hamani maitai, te faaoromai e te here e mou.—Kolosa 3:12; Korinetia 1, 13:4-8.
16. No te aha te hoê rata aore ra te hoê parau iti e nehenehe ai e horoa i te tamahanahanaraa?
16 A papai i te hoê rata aore ra a hapono atu i te hoê parau iti faatau aroha: Ua ite-pinepine-hia i te faufaaraa o te hoê rata faatau aroha aore ra o te hoê parau iti haviti mau. Eaha to ˈna faufaa? E nehenehe hoi e na nia iho noa i te taio. Eiaha ia roa roa taua huru rata ra, ia faaite râ te reira i to outou aroha. E tia atoa e ia itehia i te hoê manaˈo i te pae varua eiaha râ ia riro ei oreroraa parau. E nehenehe noa te poroi tumu ra “Ua ineine matou i te turu ia oe” e riro ei tamahanahanaraa.
17. Nafea te pure e nehenehe ai e tamahanahana?
17 A pure e o ratou: Eiaha e haafaufaa ore i te puai o ta outou mau pure e faahiti e to outou mau hoa kerisetiano e oto ra e no ratou. Te parau nei te Bibilia i roto i te Iakobo 5:16: “Te pure faauˈana a te taata parau-tia ra, e mea tia-rahi-hia mai ïa.” Ei hiˈoraa, ia faaroo mai te mau taata e oto ra ia tatou ia pure no ratou, e tauturu te reira ia ratou ia faatitiaifaro i te hoê manaˈo tano ore mai te manaˈo faahapa ia ratou iho. I roto i to tatou mau taime paruparu aore ra hepohepo, e tamata o Satani i te tairi ia tatou na roto i ta ˈna mau “opuaraa iino,” aore ra te mau “ohipa haavarevare.” E taua taime ra tatou e hinaaro ai i te tamahanahanaraa e te turu a te pure, mai ta Paulo i parau e: ‘Ma te pure tuutuu ore i te mau pure atoa ra, e te ani a te [v]arua ra, e ma te ara-maite-raa i te reira, e te aniraa ˈtu hoi i te maitai no te feia moˈa atoa ra.’—Ephesia 6:11, 18, a faaau e te Iakobo 5:13-15.
Eaha te ape
18, 19. Nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te aravihi i roto i ta tatou mau aparauraa?
18 Ia oto te hoê taata, te vai atoa ra te tahi mau mea o te ore roa e tia ia rave aore ra ia parau. Te aˈo mai nei te Maseli 12:18 e: “Te taata vavi noa ra, e au ïa i te ˈoˈe patiatia ra; o te arero râ o te taata paari ra, mai te raau rapaau maˈi ra ïa.” I te tahi taime, ma te ore roa e feruri, e erehia tatou i te aravihi i te parau. Ei hiˈoraa, e parau paha tatou e, “Te taa ra ia ˈu i to oe manaˈo.” O te reira mau anei? Ua mauiui mau anei outou i taua huru ereraa ra? Mea taa ê atoa te huru o te taata i mua i te hoê tupuraa. E ere hoê â to outou huru e to te taata e oto ra. Mea maitai aˈe paha ia parau atu e, “Te mauiui nei au no oe no te mea ua farerei atoa vau i te hoê â huru ereraa a pohe ai to ˈu . . . aita i maoro aˈenei.”
19 E tia atoa ia faaite e te taa ra ia tatou i to ˈna manaˈo ma te ape i te parau e e faatiahia anei te taata i pohe aore ra eita. Ua inoino roa vetahi mau taeae e mau tuahine no te tahi mau manaˈo haava no nia i te ohipa e tupu a muri aˈe i nia i te hoa faaipoipo aita i roto i te parau mau e o tei pohe. E ere na tatou e haava e o vai te faatiahia mai aore ra eita. E nehenehe tatou e tiaturi e o Iehova, o tei ite i te mafatu, e hau atu oia i te maitai ia faaauhia i te rahiraa o tatou nei.—Salamo 86:15; Luka 6:35-37.
Te mau irava bibilia o te tamahanahana
20, 21. Eaha vetahi mau irava o te nehenehe e tamahanahana te feia e oto ra?
20 Te hoê o te mau pu o te tamahanahanaraa rahi roa ˈˈe, e pûpûhia i te taime tano mau, o te hiˈopoaraa ïa i te parau tǎpǔ a Iehova no te feia i pohe. Mea faufaa taua mau manaˈo bibilia ra mai te peu e ua riro aˈena te taata e oto ra ei Ite aore ra e taata ta tatou i farerei i roto i te taviniraa. Eaha vetahi o taua mau irava ra? Ua ite tatou e Atua o Iehova no te mau tamahanahanaraa atoa, no reira oia i parau ai e: “O vau, o vau nei â, tei haamahanahana ia outou.” Ua parau atoa oia e: “Mai tei haamauruuruhia e to ˈna ra metua vahine; o to ˈu ïa haamauruuru ia outou.”—Isaia 51:12; 66:13.
21 Ua papai te taata papai salamo e: “O to ˈu teie mahanahana ia pohe au ra: na ta oe parau i faaanaanaea mai ia ˈu. Te manaˈo nei au i ta oe ra faaauraa parau tahito, e Iehova, e ua haamahanahana vau ia ˈu iho. E teie nei, ia riro to oe aroha ei haamahanahana ia ˈu, i ta oe hoi i parau mai i to tavini nei.” A tapao na e ua faaohipa-pinepine-hia i te parau ra “haamahanahana” i roto i teie nei mau irava. Oia mau, e nehenehe tatou e ite i te tamahanahanaraa mau no tatou iho e no te tahi pae ma te huri tia ˈtu i nia i te Parau a Iehova i roto i to tatou mau taime mauiui. Ia amuihia i te here e te hamani maitai o te mau taeae, e nehenehe te reira e tauturu ia tatou ia faaruru ma te manuïa i to tatou mauiui e ia faaî faahou i to tatou oraraa i te ohipa oaoa i roto i te taviniraa kerisetiano.—Salamo 119:50, 52, 76.
22. Eaha te tiaturiraa e vai nei i mua ia tatou?
22 E nehenehe atoa tatou e na nia aˈe i to tatou mauiui i te hoê otia na roto i te horoaraa i te taime no te tauturu ia vetahi pae i roto i to ratou hepohepo. Ia fariu tia ˈtu tatou i nia ia vetahi ê e titau ra i te tamahanahanaraa, e noaa atoa ia tatou i te oaoa mau i te horoaraa ia au i to ˈna auraa i te pae varua. (Ohipa 20:35) Ia horoa atoa tatou no ratou i te hohoˈa o te mahana o te tia-faahou-raa ia farii popou anaˈe te feia o te mau nunaa tahito atoa, to tera ui e tera ui, i tei herehia e ratou ia ora faahou mai ratou i roto i te ao apî. Auê hoi tiaturiraa e! E mau roimata o te oaoa te tahe mai ia feruri tatou e o Iehova mau â te Atua “o te haamahanahana i te feia haehaa ra”!—Korinetia 2, 7:6.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Mea nafea Iehova i te riroraa ei ‘Atua o te mau tamahanahanaraa atoa’?
◻ Mea nafea to Iesu e to Paulo tamahanahanaraa i te feia e oto ra?
◻ Eaha vetahi mau ohipa ta tatou e nehenehe e rave no te tamahanahana i te feia e oto ra?
◻ Eaha ta tatou e ape ia haapao anaˈe tatou i te feia e oto ra?
◻ Eaha vetahi mau irava ta outou e au roa no te tamahanahana i te taime ati?
[Hohoˈa i te api 15]
Ma te aravihi, a rave i te faaotiraa e tauturu i te feia e oto ra