VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w03 1/5 api 27-31
  • A tamahanahana i te feia e oto ra

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A tamahanahana i te feia e oto ra
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ma te tamahanahanaraa ta te Atua e horoa ra
  • Ia fifihia te oraraa o te taata i te haavîraa uˈana aore ra i te pae faaravairaa faufaa
  • Ia û te taata i te vero e te aueueraa fenua
  • Ia pohe te hoê melo utuafare
  • Te tamahanahanaraa no ǒ mai i ‘te Atua o te mau tamahanahanaraa atoa’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • “A taˈi e te feia e taˈi ra”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
  • ‘A tamahanahana i te feia e mihi ra’
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
  • Ta te Atua mau ravea no te tamahanahana
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2016
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
w03 1/5 api 27-31

A tamahanahana i te feia e oto ra

‘Ua faatahinu mai Iehova ia ˈu . . . no te haamahanahana i te feia e mihi ra.’—ISAIA 61:1, 2.

1, 2. E mea tia ia tamahanahana tatou ia vai ma, e no te aha?

TE HAAPII maira o Iehova, te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana, ia tapitapi no te feia e û ra i te ati. Te haapii maira oia ia “haamahanahana ˈtu i te aau taiâ” e te feia atoa e mihi ra. (Tesalonia 1, 5:14) Ia hinaarohia taua tauturu ra, e horoa ˈtu tatou na to tatou mau hoa haamoriraa. E here atoa tatou i te feia i rapaeau i te amuiraa, tae noa ˈtu te feia aita i here mai ia tatou i mutaa ihora.—Mataio 5:43-48; Galatia 6:10.

2 Ua taio e ua faaau o Iesu Mesia ia ˈna iho i te poroi tohu e: ‘Tei nia ia ˈu te varua o te Fatu ra o Iehova, no te mea ua faatahinu mai Iehova ia ˈu; ua tono mai oia ia ˈu ei faaite i te parau oaoa i te aau mǎrû ra: ei faaora i te feia aau oto; . . . ia haamahanahana i te feia e mihi ra.’ (Isaia 61:1, 2; Luka 4:16-19) Ua farii maoro te mau Kerisetiano faatavaihia no teie tau e e au atoa ia ratou teie poroi, e ma te oaoa, te apiti atu ra te mau “mamoe ê atu” ia ratou i roto i taua ohipa ra.—Ioane 10:16.

3. Ia ui te taata, “No te aha te Atua e faatia ˈi i tera mau ati?” e nafea tatou e tauturu ai ia ratou?

3 Ia tupu te ati e ia oto te aau o te taata, e ui pinepine ratou, “No te aha te Atua e faatia ˈi i tera mau ati?” Te pahono maitai ra te Bibilia i tera uiraa. E titauhia râ te taime ia taa maitai i te hoê taata aita e haapii ra i te Bibilia, te pahonoraa. Te vai ra te tauturu i roto i te mau papai a te mau Ite no Iehova.a Ei haamataraa râ, e tamahanahanahia te tahi mau taata ia ite ratou i roto i te Bibilia i te hoê irava mai te Isaia 61:1, 2, i te mea e te faaite ra tera irava i te hinaaro o te Atua ia fanaˈo te taata i te tamahanahanaraa.

4. Mea nafea to te hoê Ite no Poronia tautururaa i te hoê potii aau taiâ e e nafea tera aamu e tauturu ai ia outou ia tamahanahana ia vetahi ê?

4 E hinaaro te feia apî, e te feia paari atoa, i te tamahanahanaraa. Ua ani te hoê potii aau taiâ no Poronia i te tahi aˈoraa i te hoê hoa. Ma te uiui mǎrû atu ia ˈna, ite aˈera te hoa Ite no Iehova e mea rahi ta te potii ra uiraa e feaaraa: “No te aha e rahi ai te ino? No te aha te taata e mauiui ai? No te aha to ˈu tuahine hapepa e mauiui ai? No te aha to ˈu mafatu e ere ai i te mea maitai? Te parau ra te Ekalesia e o te hinaaro ïa o te Atua. Mai te peu e tera iho â, eita vau e tiaturi faahou ia ˈna!” Ua pure mamû atura te Ite ia Iehova e na ô atura e: “Te oaoa nei au i to oe uiraa mai i tera uiraa. E tamata vau i te tauturu ia oe.” Ua faatia ˈtura te hoa Ite e i feaa na oia i to ˈna tamarii-rii-raa ra e na te mau Ite no Iehova i tauturu ia ˈna. Ua faataa oia e: “Ua haapii au e eita te Atua e haamauiui i te taata. E mea here na ˈna ia ratou, e hinaaro oia ia maitai ratou, e e fatata oia i te rave i te mau tauiraa rarahi i te fenua nei. E ore roa te maˈi, te mau fifi o te matahiti rahi, e te pohe, e e ora te feia auraro e a muri noa ˈtu—i nia i teie paraneta.” Ua faaite atura oia i te potii i te Apokalupo 21:3, 4; Ioba 33:25; Isaia 35:5-7 e 65:21-25. I muri aˈe i te hoê aparauraa roa, ua parau te potii ma te tamǎrû e: “Ua ite au i teie nei i te tumu o to ˈu oraraa. E nehenehe anei ta ˈu e haere faahou mai e hiˈo ia oe?” Ua haamata te hoê haapiiraa bibilia e o ˈna e piti taime i te hebedoma.

Ma te tamahanahanaraa ta te Atua e horoa ra

5. Ia faaite tatou i te aumauiui, eaha te horoa i te tamahanahanaraa mau?

5 Ia tamata tatou i te tamahanahana ia vetahi ê, e tano mau â te mau parau aumauiui. Na roto i te parau e te toparaa reo, e tutava tatou i te faaite i te taata e oto ra e te haapeapea roa ra tatou no ˈna. Eita te reira e tupu na roto i te mau parau haavarevare. Te parau maira te Bibilia e e “noaa to tatou tiairaa, i te faaoromai e te mahanahana o te parau i papaihia ra.” (Roma 15:4) Ia au i teie irava e i te hoê taime tano, e nehenehe tatou e faataa eaha te Basileia o te Atua e e faaite na roto i te Bibilia e nafea tera Basileia e faaafaro ai i te mau fifi no teie tau. Ia oti, e nehenehe tatou e haaferuri no te aha e tiairaa papu roa ˈi teie. E mea na reira tatou e horoa ˈi i te tamahanahanaraa.

6. Ia faufaa-roa-hia te taata i te tamahanahanaraa o te mau Papai, e tauturu tatou ia ratou ia taa i te aha?

6 Ia faufaa-roa-hia te taata i te tamahanahanaraa i pûpûhia ˈtu, e mea titauhia ia ite oia i te Atua mau, i to ˈna huru, e e mea papu roa ta ˈna mau parau fafau. Ia imi tatou i te tauturu i te hoê taata aitâ e haamori ra ia Iehova, e mea maitai ia faataa i te mau manaˈo i muri nei. (1) No ǒ mai te tamahanahanaraa o te Bibilia ia Iehova ra, te Atua mau. (2) O Iehova te Mana hope, te Atua Poiete i te raˈi e te fenua. E Atua aroha oia tei î i te aau aroha e te parau mau. (3) E nehenehe tatou e itoitohia no te faaoromai i te mau huru tupuraa ia haafatata ˈtu tatou i te Atua ma te titau i te ite mau i roto i ta ˈna Parau. (4) E mau irava to roto i te Bibilia no nia i te mau fifi taa maitai ta te mau taata rau e faaruru ra.

7. (a) Eaha te tupu ia haamahitihitihia e “te rahi atoa nei” te tamahanahanaraa ta te Atua e horoa ra “i te Mesia”? (b) E nafea outou e tamahanahana ˈi i te hoê taata e taa ra e e haerea ino to ˈna?

7 Ua horoa te tahi pae i te faaitoitoraa pae varua na te feia e oto ra, tei haamatau i te Bibilia ma te taio i te Korinetia 2, 1:3-7. Ua haamahitihiti ratou i te parau ra “te rahi atoa nei to matou mahanahana i te Mesia.” E nehenehe teie irava e tauturu i te hoê taata ia taa e e tumu te Bibilia no te tamahanahanaraa e mea tia ia haapao maite atu. E riro atoa te reira ei niu no te tahi atu â aparauraa, i te tahi atu paha taime. Ia manaˈo te hoê taata e no ta ˈna mau ohipa iino e peapea ˈi oia, e nehenehe tatou e parau ma te ore e haava ˈtu e e tamahanahanahia oia e te Ioane 1, 2:1, 2 e te Salamo 103:11-14. E mea na reira tatou e tamahanahana mau ai ia vetahi ê ma te tamahanahanaraa ta te Atua e horoa ra.

Ia fifihia te oraraa o te taata i te haavîraa uˈana aore ra i te pae faaravairaa faufaa

8, 9. E nafea e tamahanahana ˈi ma te au i te feia e faaruru ra i te haavîraa uˈana?

8 Te fifihia ra te oraraa o te taata e rave rahi roa i te haavîraa uˈana—te mau ohipa ino haavî i roto i te tuhaa oire aore ra te haavîraa uˈana o te tamaˈi. E nafea tatou e tamahanahana ˈi ia ratou?

9 Na roto i te parau e te ohipa, te ape maite nei te mau Kerisetiano mau i te turu i te hoê pǔpǔ aore ra i te tahi atu i roto i te mau aroraa a te ao. (Ioane 17:16) Te faaohipa maite nei râ ratou i te Bibilia no te faaite e eita te mau huru tupuraa aroha ore e tamau noa. E nehenehe e taio i te Salamo 11:5 no te faaite eaha to Iehova manaˈo no nia i te feia mea au na ratou te haavîraa uˈana aore ra te Salamo 37:1-4 no te faaite i te faaitoitoraa a te Atua eiaha e tahoo, e tiaturi râ ia ˈNa. Te faaite ra te Salamo 72:12-14 eaha te manaˈo o te Solomona Rahi, o Iesu Me-sia, e faatere nei ei Arii i te raˈi, no nia i te feia hapa ore e faaruru ra i te haavîraa uˈana.

10. Mai te peu e ua ora outou i te mau matahiti tamaˈi, e nafea te mau irava i faahitihia e tamahanahana ˈi ia outou?

10 Ua faaruru te tahi mau taata i te mau aroraa e rave rahi a mârô ai te mau pǔpǔ i te haru i te mana faatere. Te farii ra ratou e e tuhaa te tamaˈi e to ˈna mau faahopearaa no te oraraa. Te tiaturiraa hoê roa ta ratou e ite ra e maitai mai ai te mau mea no ratou, o te neheneheraa ïa e horo i te fenua ê. Aita roa ˈtu râ i noaa i te rahiraa o ratou ia na reira, e ua pohe te tahi pae i roto i ta ratou tamataraa. E te feia i manuïa i te taui i te fenua, te ite pinepine ra ïa e mau fifi ê atu ta ratou e farerei ra. E nehenehe e taio i te Salamo 146:3-6 no te tauturu i tera mau taata ia tiai i te hoê mea papu aˈe i te tauiraa i te fenua. E nehenehe te parau tohu o te Mataio 24:3, 7, 14 aore ra o te Timoteo 2, 3:1-5 e tauturu ia ratou ia taa maitai atu â i te fifi e te auraa o te mau huru tupuraa ta ratou e farerei ra, oia hoi te ora nei tatou i te hopea o te faanahoraa tahito o te mau mea. E nehenehe te mau irava mai te Salamo 46:1-3, 8, 9 e te Isaia 2:2-4 e tauturu ia ratou ia taa e te vai mau ra te tiaturiraa o te hoê oraraa hau no a muri aˈe.

11. Eaha te mau irava o tei tamahanahana i te hoê vahine no Afirika Tooa o te râ, e no te aha?

11 I te hoê tau tamaˈi tamau i Afirika Tooa o te râ, ua faarue te hoê vahine i to ˈna fare na roto i te mau ofai pupuhi e rave rahi. Ua î to ˈna oraraa i te mǎtaˈu, te peapea, e te inoino ahoaho. I muri aˈe, a ora ˈi te utuafare i te tahi atu fenua, ua faaoti aˈera ta ˈna tane i te tutui i ta raua parau faaipoiporaa i te auahi, i te tiahi i ta ˈna vahine hapû e ta raua tamaiti 10 matahiti, e i te riro ei perepitero. I te taioraahia ˈtu te Philipi 4:6, 7 e te Salamo 55:22, e te mau tumu parau atoa o Te Pare Tiairaa e te Réveillez-vous!, ua itea ˈtura ia ˈna te tamahanahanaraa e te tumu o te oraraa.

12. (a) Eaha te tamǎrûraa ta te mau Papai e pûpû ra na te feia e nenei-hua-hia ra i te pae faaravairaa faufaa? (b) Mea nafea to te hoê Ite no Asia tautururaa i te hoê vahine hoani?

12 Te faaino roa ra te fifi i te pae faaravairaa faufaa i te oraraa o te taata e rave rahi. I te tahi taime, o te tamaˈi e to ˈna mau faahopearaa atoa te tumu. I te tahi atu taime, ua hoê te poritita a te hau faatere e te nounou e te haerea tia ore o te feia mana no te haapau i te moni faaherehere atoa a te taata e ua faahepo i te taata ia haapae i ta ratou mau taoˈa. Aita roa ˈtu te tahi atu i fanaˈo i te mau taoˈa e rave rahi a teie nei ao. E tamahanahanahia ratou paatoa ia ite ratou i te haapapuraa a te Atua e e faaora oia i te feia e tiaturi ia ˈna e e haamau oia i te hoê ao parau-tia e oaoa ˈi te taata i te ohipa a to ratou rima. (Salamo 146:6, 7; Isaia 65:17, 21-23; Petero 2, 3:13) I to te hoê Ite no te hoê fenua Asia faarooraa i te hoê vahine hoani parauraa i to ˈna ahoaho no te fifi i te pae faaravairaa faufaa i reira, ua faataa oia e te mea e tupu ra, o te hoê noa ïa tuhaa o te mau ohipa e tupu ra e ati aˈe te ao nei. I muri aˈe i te aparauraa i nia i te Mataio 24:3-14 e te Salamo 37:9-11, ua tupu tamau te haapiiraa bibilia.

13. (a) Ia inoino te taata no te mau parau fafau haavare, e nafea tatou e faaohipa ˈi i te Bibilia no te tauturu ia ratou? (b) Ia manaˈo te taata e te haapapu ra te mau huru tupuraa iino e aita e Atua, e nafea outou e tutava ˈi i te haaferuri ia ratou?

13 Ia mauiui te taata e rave rahi matahiti i te maoro aore ra ia inoino no te mau parau fafau haavare, e nehenehe ratou e riro mai te mau Iseraela i Aiphiti tei ore i faaroo ‘no te taiâ o te aau.’ (Exodo 6:9) I roto i tera mau tupuraa, e mea maitai ia haamahitihiti i te mau ravea e tauturu ai te Bibilia ia ratou ia faaruru maite i te mau fifi no teie tau e ia ape i te mau marei o te faaino faufaa ore i te oraraa o te taata. (Timoteo 1, 4:8b) Te hiˈo ra paha te tahi pae i te mau huru tupuraa iino ta ratou e farerei ra ei haapapuraa e aita e Atua aore ra aita oia e tapitapi ra ia ratou. E nehenehe outou e haaferuri i nia i te mau irava e tano no te tauturu ia ratou ia taa e ua pûpû te Atua i te tauturu e mea rahi râ aita i farii atu.—Isaia 48:17, 18.

Ia û te taata i te vero e te aueueraa fenua

14, 15. I te hitimaueraa te taata e rave rahi i te hoê ati, mea nafea to te mau Ite no Iehova faaiteraa i to ratou tapitapi?

14 E nehenehe te ati e tupu mai no te hoê vero, te hoê aueueraa fenua, aore ra te hoê paainaraa. E nehenehe te oto rahi e tupu mai. Eaha te rave no te tamahanahana i te feia e ora mai?

15 E hinaaro te taata i te ite e te haapeapeahia ra no ratou. I muri aˈe i te hoê aroraa totoa i te hoê fenua, e mea rahi te taata i hitimaue. E mea rahi o ratou ua pohe te tahi mau melo utuafare, te mau melo na ratou e faatamaa i te utuafare, e te mau hoa. Ua ere te tahi atu i ta ratou ohipa, e mea rahi tei ere i te panaˈonaˈo ore ta ratou i manaˈo e i fanaˈo na ratou. Ua tauturu te mau Ite no Iehova i te feia o to ratou tuhaa oire, ma te faaite i te aumauiui no ta ratou i ere rahi e ma te pûpû atu i te tahi parau tamahanahana o te Bibilia. E mea rahi tei mauruuru roa.

16. I te tupuraa te hoê ati i te hoê tuhaa fenua i Salvador, no te aha te taviniraa a te mau Ite no reira i manuïa roa ˈi?

16 I Salvador, i muri aˈe i te hoê aueueraa fenua uˈana i te matahiti 2001, ua horo te vari pue o tei haapohe i te taata e rave rahi. Ua pohe te tamaiti e 25 matahiti a te hoê vahine Ite e e piti tuahine o te vahine momoˈa a te tamaiti. Ua ohipa oioi aˈera te metua vahine e te vahine momoˈa a te tamaiti i roto i te taviniraa. E mea rahi tei parau ia raua e na te Atua i rave i te feia i pohe aore ra o te hinaaro ïa o te Atua. Ua faahiti nau Ite i te Maseli 10:22 no te faaite e aita te Atua e hinaaro ra ia oto tatou. Ua taio raua i te Roma 5:12 no te faaite e no te hara a te taata i tae mai ai te pohe, e ere no te hinaaro o te Atua. Ua faahiti atoa raua i te poroi tamahanahana o te Salamo 34:18, Salamo 37:29, Isaia 25:8, e te Apokalupo 21:3, 4. Ua faaroo maitai te taata, i te mea iho â râ e ua pohe te tahi mau melo utuafare o na vahine toopiti i roto i te ati, e e mea rahi te haapiiraa bibilia i haamata.

17. Ia tupu te ati, teihea huru tauturu ta tatou e nehenehe e horoa ˈtu?

17 Ia tupu te ati, e farerei paha outou i te tahi taata e hinaaro ra i te tauturu ru i te pae tino. Mai te taniuniuraa i te taote, te afairaa i te hoê taata i te fare maˈi, aore ra te raveraa i te mau mea atoa e nehenehe no te horoa ˈtu i te maa e te tamaru. I te matahiti 1998, i roto i te hoê ati i tupu i Italia, ua tapao te hoê papai vea e “te haa ra” te mau Ite no Iehova “ma te au, ma te tauturu i te feia e mauiui ra noa ˈtu eaha ta ratou haapaoraa.” I te tahi mau fenua, te tupu nei te mauiui rahi no te mau ohipa i tohuhia no te anotau hopea. I taua mau fenua ra, te faaite ra te mau Ite no Iehova i te mau parau tohu o te Bibilia, e te tamahanahana ra i te taata maoti te haapapuraa bibilia e na te Basileia o te Atua e hopoi mai i te panaˈonaˈo ore mau no te huitaata.—Maseli 1:33; Mika 4:4.

Ia pohe te hoê melo utuafare

18-20. Ia pohe te hoê melo o te hoê utuafare, eaha ta outou e parau aore ra e rave no te tamahanahana ˈtu?

18 I te mau mahana atoa, mea rahi te taata e oto nei no te mea ua pohe tei herehia. E farerei paha outou i te feia e mihi ra a rave ai outou i te taviniraa Kerisetiano aore ra a haapao ai i te mau ohipa o te oraraa o te mau mahana atoa. Eaha ta outou e parau aore ra e rave no te tamahanahana ˈtu?

19 Te oto ra anei te aau o te taata? E mea rahi anei te fetii e oto ra? E mea rahi paha te mea ta outou e hinaaro i te parau, e mea faufaa râ te haroaroaraa. (Koheleta 3:1, 7) Peneiaˈe e mea tano ia faaite atu i te tapao aroha, ia vaiiho atu i te hoê papai bibilia e tano (te hoê buka rairai, te hoê vea, aore ra te hoê api parau), e ia hoˈi atu tau mahana i muri aˈe no te hiˈo e e nehenehe anei e tauturu faahou atu. I te hoê taime tano, a pûpû atu i te tahi mau manaˈo faaitoito o te Bibilia. E nehenehe te reira e tamǎrû e e faaora ˈtu. (Maseli 16:24; 25:11) Eita ta outou e nehenehe e faatia mai i tei pohe, mai ia Iesu. E nehenehe râ ta outou e faaite atu i ta te Bibilia e parau ra no nia i te huru o tei pohe, noa ˈtu e e ere paha i te taime no te tamata i te patoi i te mau manaˈo hape. (Salamo 146:4; Koheleta 9:5, 10; Ezekiela 18:4) E nehenehe outou paatoa e taio i te mau parau fafau o te Bibilia no nia i te tia-faahou-raa. (Ioane 5:28, 29; Ohipa 24:15) E nehenehe outou e tauaparau no nia i te auraa o te reira, ma te faaohipa i te faatiaraa bibilia o te hoê tia-faahou-raa. (Luka 8:49-56; Ioane 11:39-44) A huti atoa i te ara-maite-raa i nia i te mau huru maitatai o te Atua î i te here o te horoa ra i tera tiaturiraa. (Ioba 14:14, 15; Ioane 3:16) A faataa mea nafea outou i faufaahia ˈi i teie mau haapiiraa e no te aha outou e tiaturi atu ai.

20 E nehenehe te titau-manihini-raa i te Piha a te Basileia e tauturu i te hoê taata e oto ra ia matau i te feia e here mau ra i to ratou taata-tupu e tei ite e nafea ia faaitoito te tahi i te tahi. Ua itea i te hoê vahine no Tuete e tera ta ˈna i imi noa na i roto i to ˈna oraraa taatoa.—Ioane 13:35; Tesalonia 1, 5:11.

21, 22. (a) Eaha te titauhia ia rave tatou no te tamahanahana i te taata? (b) E nafea outou e tamahanahana ˈi i te hoê taata tei ite maitai ê na i te mau Papai?

21 Ia ite outou e te oto ra te hoê taata, i roto anei i te amuiraa Kerisetiano aore ra i rapaeau, e feaa anei outou i te tahi taime i ta outou e parau aore ra e rave? Te auraa mau o te taˈo Heleni tei huri-pinepine-hia ei “tamahanahanaraa,” oia ïa “te hoê parauraa ia haere mai i pihai iho.” Ei tamahanahana mau, e mea tia ia vata outou no te feia e oto ra.—Maseli 17:17.

22 E mai te peu e ua ite ê na te taata ta outou e hinaaro i te tamahanahana, i ta te Bibilia e parau ra no nia i te pohe, te hoo, e te tia-faahou-raa? E nehenehe te vairaa mai o te hoê hoa e paturu ra i te hoê â mau tiaturiraa, e tamahanahana ˈtu. Mai te peu e e hinaaro oia i te paraparau, a faaroo maitai atu. Eiaha e manaˈo e e mea titauhia ia horoa outou i te hoê oreroraa parau. Ia taiohia te mau irava, a faariro i te reira ei parau a te Atua o te faaitoito i to orua toopiti aau. A faataa maite e ua papu ia orua toopiti te mea ta te mau irava e fafau ra. Ma te faaite i te aumihi o te Atua e te pue parau mau faufaa roa i roto i te Parau a te Atua, e nehenehe atoa outou e tauturu i te feia e oto ra ia fanaˈo i te tamahanahanaraa e te puai no ǒ mai i “te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana,” o Iehova.—Korinetia 2, 1:3.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te mau buka Te ite e aratai i te ora mure ore, pene 8; Haaferuriraa i nia i te mau papai, api 227-34, 197-201; Y a-t-il un Créateur qui se soucie de vous?, pene 10; e te buka rairai Te haapao mau ra anei te Atua ia tatou?

Eaha ta outou e pahono?

• O vai ta te taata e rave rahi e faahapa ia tupu te ati, e e nafea tatou e tauturu ai ia ratou?

• Eaha ta tatou e rave no te tauturu ia vetahi ê ia faufaa-roa-hia i te tamahanahanaraa ta te Bibilia e pûpû ra?

• Eaha te mau huru tupuraa e oto ai te taata e rave rahi i to outou tuhaa fenua, e e nafea outou e tamahanahana ˈi ia ratou?

[Hohoˈa i te api 30]

E faaite anaˈe i te poroi o te tamahanahanaraa mau i te anotau ahoaho

[Faaiteraa i te tumu]

Puhapa feia i horo ê: UN PHOTO 186811/J. Isaac

[Hohoˈa i te api 31]

E tamahanahanaraa te vairaa mai o te hoê hoa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono