Eaha te huru o te mau kerisetiano ia faahapahia ratou i mua i te taata
EAHA to outou huru ia faahapa te hoê taata ia outou aore ra ia haaparare oia i te mau parau haavare no nia ia outou? I te rahiraa o te taime e mauiui roa outou. Tera atoa te huru o te mau Ite no Iehova ia horoahia no nia ia ratou i te tahi parau hape aore ra tano ore na roto i te mau ravea haaparareraa parau. Tera râ mai ta Iesu i parau i roto i te Mataio 5:11, 12, te vai nei â ia ratou te hoê tumu no te oaoa.
Ei hiˈoraa, ua parau te hoê buka katolika i Helemani e “e tia i te Ite tataitahi ia horoa i rotopu 17 e 28 i nia i te hanere o ta ˈna moni avaˈe na te pu rahi o te pǔpǔ faaroo amahamaha.” E ere râ te mau Ite no Iehova i te hoê pǔpǔ faaroo amahamaha, e i te pae moni, te turu-taatoa-hia ra ta ratou ohipa e te mau ô. E rave rahi feia o tei vare i teie parau hape, o ta te mau Ite no Iehova ïa e peapea nei. Eaha râ te huru te tia i te mau kerisetiano mau ia faatupu i mua i te faahaparaa na roto i te mau ravea haaparareraa parau?
Te hoê hiˈoraa no te mau kerisetiano te tia ia peehia
Te faataa ra te Mataio pene 23 ma te oraora maitai e mea nafea to Iesu faaite-tahaa-raa i te haavarevare e te haavare o te feia faaroo i patoi ia ˈna. Te horoa ra anei te reira i te hoê hiˈoraa no te mau kerisetiano i teie nei mahana no nia i te huru e faaite i mua i te mau faahaparaa? Aita roa. Ua faaite tahaa te Tamaiti a te Atua i te feia faaroo i patoi ia ˈna i nia i te niu o te mana faatere e te maramarama otahi i vai ia ˈna, ua na reira oia no te maitai o te mau nahoa e faaroo ra.
Te faahiti ra te Mataio 15:1-11 e ua faahapahia Iesu no te mea ua parauhia e ua na nia ˈtu ta ˈna mau pǐpǐ i te tutuu ati Iuda. Ua nafea o Iesu? Aita oia i faaherehere. I te tahi taime, ua aro tahaa Iesu i teie mau faahaparaa, ma te patoi i to ratou mau manaˈo hape. I te rahiraa o te taime, aita te mau kerisetiano i teie nei mahana i hape i te tamataraa i te faatitiaifaro i te mau faataaraa hape no nia i ta ratou ohipa aore ra ta ratou mau haapiiraa, ma te hinaaro rahi e haamaramarama i te ohipa ma te tano e te afaro maitai. Te na reira ra ratou no te tauturu i te mau taata aau haavare ore ia farii e e mea tano ore e no te faaino hoi te faahaparaa i te mau Ite no Iehova.
A tapao na râ eaha ta Iesu i rave i te hoê area taime poto i muri aˈe i to te mau pǐpǐ parauraa e: “Te ite atura oe e ua riri te mau Pharisea i te faarooraa i taua parau nei?” Ua “riri” taua mau Pharisea ra—aita noa ratou i riri ua riro atoa râ ratou ei feia patoi tatarahapa ore ta Iesu i patoi roa ˈtu. No reira ua pahono oia e: “E vaiiho noa ˈtu, e matapo aratai matapo ïa.” E mea faufaa ore te tauaparau-hau-atu-raa e teie mau taata patoi etaeta mau, aore roa taata e faufaahia, e e aratai noa te reira i te hoê parau turu faufaa ore. (Mataio 7:6; 15:12-14; a faaau e te 27:11-14.) Te faaite ra te mau pahonoraa ta Iesu i horoa e “e taime to te mamû noa, e taime to te parau.”—Koheleta 3:7.
Aita te mau Ite no Iehova e tiai ra e ia paraparau te mau taata atoa no nia ia ratou ma te maitai. Te tapea nei ratou i roto i te feruriraa i te mau parau a Iesu e: “E ati to outou ia haamaitai mai te taata atoa ia outou! i na reira hoi to ratou hui tupuna i te mau peropheta haavare ra.” (Luka 6:26) I te hoê taime ua anihia ˈtu ia C. T. Russell, peretiteni matamua o te Taiete Watch Tower, e no te aha aita oia i paruru ia ˈna iho i mua i te faahaparaa. Ua pahono oia e: “Mai te peu e e faaea outou no te tue i te mau uri atoa e aoa ra ia outou, eita roa ˈtu outou e haere atea.”
No reira eita e tia ia tatou ia vaiiho i te mau parau rii a te feia patoi uˈana ia haafifi ia tatou i roto i ta tatou taviniraa i te Atua. (Salamo 119:69) E tapea tatou i to tatou feruriraa i nia i te ohipa a te mau kerisetiano mau, oia hoi te pororaa i te evanelia. Ei faahopearaa mau, e itea mai ia tatou te mau taime tano no te pahono atu i te mau uiraa e no te faataa ˈtu i te tumu o ta tatou ohipa, ei haafaufaaraa i te hoê taata i te pae morare e te haapiiraa ˈtu ia ˈna na roto i te Parau a te Atua.—Mataio 24:14; 28:19, 20.
E tia anei ia pahono i te faahaparaa?
Ua parau Iesu no nia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E ere outou i to teie nei ao . . . e riri mai ai teie nei ao ia outou.” (Ioane 15:19) Te faatia ra e rave rahi mau ravea haaparareraa parau e ua riro te faahaparaa rahi no nia i te mau Ite no Iehova ei faaiteraa o teie riri, e eita e tia ia haapao i te reira. Teie râ, e nehenehe te mau ravea haaparareraa parau i te tahi taime e horoa i te tahi haamaramaramaraa o te faaite ra e te erehia ra ratou i te ite no nia i te mau Ite aore ra o te taviri ra e te horoa ra i te manaˈo hape no nia i te tahi mau tupuraa. E nehenehe te mau papai vea e huti mai i te tahi haamaramaramaraa i roto i te mau tumu faahapa. No te parau e eita anei tatou e tâuˈa i te parau hape na roto i te mau ravea haaparareraa parau aore ra e paruru tatou i te parau mau na roto i te mau ravea e tano tei te mau huru tupuraa noa ïa, tei te tumu o te faahaparaa, e to ˈna tapao.
I te tahi taime e nehenehe te mau tupuraa e faatitiaifarohia e te hoê rata papaihia i te taata papai vea mai te peu e e piahia te rata taatoa. E nehenehe râ teie huru rata e taa ê roa i te mea i opuahia. Nafea ïa? E nehenehe te parau haavare matamua e faarahihia ˈtu â, aore ra e ravea te reira no te feia patoi no te faarahi atu â i te haavare e te faaino na roto i te mau papai. I roto i te rahiraa o te mau tupuraa e mea maitai aˈe ia vaiiho i te mau matahiapo ia faaoti e mai te peu e e papai anei i te hoê rata i te taata papai vea. Mai te peu e e faatupu te hoê papai piahia ma te manaˈo ino i te au-ore-raa, e nehenehe te amaa o te Taiete Watch Tower e faaara ˈtu i te mau amuiraa o taua fenua nei no nia i te mau tupuraa, ia nehenehe te feia poro atoa e horoa i te hoê faataaraa e au i te feia e uiui mai.
E titau anei outou iho e faaô atu ia outou i roto i teie mau faahaparaa taviri? Te tano maitai ra te aˈoraa a Iesu e “e vaiiho noa ˈtu,” ia ore e tâuˈa ia ratou, i teie pǔpǔ enemi. E tumu bibilia to te mau kerisetiano taiva ore no te fariu ê i te mau apotata e i to ratou mau manaˈo. (Korinetia 1, 5:11-13; Tito 3:10, 11; Ioane 1, 2:19; Ioane 2, 10, 11) Mai te peu e te anaanatae mau ra te hoê taata i te ite e e parau mau anei aore ra mea hape anei te faahaparaa i faahapahia i nia i te mau Ite, e navai roa to outou ite niu-maitai-hia no te horoa ˈtu i te hoê pahonoraa.—A hiˈo Te Pare Tiairaa 15 no mati 1986 (farani), mau api 13 e 14.
Mai te peu noa ˈtu e e ite outou i te tahi parau taviri na roto i te mau ravea haaparareraa parau, a haapao maite i te aˈoraa a te Maseli 14:15 e: “Te faaroo ra te ite ore i te mau parau atoa ra; te hiˈo maitai ra râ te taata haapao ra i to ˈna taahiraa.” I Helevetia e rave rahi taata o tei riri i te piaraahia te hoê papai o tei faatupu i te horuhoru o te faataa e ua pohe te hoê tamahine apî e Ite oia no te mea aita to ˈna mau fetii i farii e ia pâmu te feia no te toroa rapaauraa i te toto i roto ia ˈna. Te reira mau anei te tupuraa? Aita. Ua patoi te taata maˈi i te pâmuraa toto no te tahi mau tumu faaroo, ua farii râ oia i te hoê ravea rapaauraa monoraa aore e toto. Ua tia hoi e ia haamata i te reira ma te ore e tataˈu faahou e o te faaora hoi i to ˈna ora. Teie râ, ua rapaau ˈtu te fare maˈi ma te faufaa ore, inaha hoi ua taere roa. Aita te mau ravea haaparareraa parau i faahiti i teie mau tupuraa.
No reira, a faito maitai i te parau mau e vai ra i roto i teie mau papai. E nehenehe tatou e faataa i te feia e uiui mai e te haapao maitai ra te mau matahiapo no te reira vahi i teie mau huru tupuraa ma te here e ia au i te mau faaueraa a te Bibilia. E paruru te tapea-maite-raa i te mau faaueraa tumu ia pahono anaˈe ia ore tatou ia huti oioi i te mau faaotiraa.—Maseli 18:13.
Na mua roa mea faufaa roa te haamaramaramaraa
I te senekele matamua, ua haaparare te mau taata i te mau parau haavare no nia ia Iesu Mesia no te faaino i to ˈna roo, ua haere roa vetahi i te faaite ia ˈna ei taata taiva. (Luka 7:34; 23:2; a faaau e te Mataio 22:21.) I muri aˈe, ua faaruru te amuiraa kerisetiano apî i te patoiraa o tei parare no roto mai i te mau tuhaa o te faaroo e o teie nei ao. I te mea e ‘ua maiti te Atua i te mau mea maamaa o te ao nei,’ ua hiˈo ino mai e rave rahi i ta ˈna mau tavini. (Korinetia 1, 1:22-29) E tia i te mau kerisetiano mau ia haapao i te faahaparaa, o te hoê hoi huru hamani-ino-raa.—Ioane 15:20.
Te haafaufaa nei te mau Ite no Iehova i te reira, tera râ, ia ore te taata ta ratou e tauaparau ra e maiti i te huru o te taata e ia faatupu oia i te hoê â haerea e to vetahi mau ratere ta Paulo i farerei i Roma, o tei parau e: “Te hinaaro atu nei râ matou ia ite matou ia oe i to oe manaˈo: i tena na pǔpǔ, ua faainohia ïa e aita vahi toe, ua ite matou.”—Ohipa 28:22.
A horoa ˈtu i te mau taata aita i haamaramarama-maitai-hia i te hoê faataaraa, ia na reira na roto i te mǎrû. (Roma 12:14; a faaau e te Timoteo 2, 2:25.) A titau manihini ia ratou ia noaa na mua roa ia ratou te haamaramaramaraa no nia i te mau Ite no Iehova, ia ore ratou ia vare i te mau pariraa hape. E nehenehe atoa outou e faaohipa i te mau tatararaa neneihia e te Taiete Watch Tower o te horoa ra i te mau haamaramaramaraa hau atu â no nia i te faanahonahoraa, to ˈna aamu, e ta ˈna mau haapiiraa.a I te hoê taime ua pahono noa o Philipa ia Natanaela mai teie e: “A haere mai, a hiˈo.” (Ioane 1:46) E nehenehe atoa tatou e na reira. Te titau-manihini-hia ra te taata atoa e hinaaro ra ia mataitai i te Piha no te Basileia no te reira vahi ia ite oia iho eaha te huru taata o te mau Ite no Iehova e eaha ta ratou e tiaturi ra.
Eiaha e mǎtaˈu i te feia patoi
Auê ïa faaitoitoraa ia ite e eita te faahaparaa e haafaaea i te mau taata ia riro mai ei mau Ite! I te roaraa o te hoê porotarama afata teata i Helemani, ua vauvau te mau apotata e rave rahi mau parau haavare no nia i te mau Ite. Ua taa i te hoê taata mataitai e e mau parau apotata haavare teie e ua turai te reira ia ˈna ia rave faahou i ta ˈna haapiiraa bibilia e te mau Ite. Oia mau, e aratai te faahaparaa i mua i te taata i te tahi taime i te mau faahopearaa maitatai!—A faaau e te Philipi 1:12, 13.
Ua ite te aposetolo Paulo e e horoa rahi aˈe vetahi i te tariˈa faaroo i te mau “fabula” maoti i te parau mau. Ua papai ïa oia e: “E faaitoito râ oe i te mau mea atoa na, e faaoromai â i te ino, e rave i te ohipa a te haapii evanelia, e rave faahope roa i to toroa na.” (Timoteo 2, 4:3-5) Eiaha ïa e vaiiho ia outou iho ia haafariu-ê-hia, e “eiaha roa e mǎtaˈu” i te feia e patoi ia outou. (Philipi 1:28) A faaea hau noa e te aifaito e a poro i te parau apî maitai ma te oaoa, e e pahono papu ïa outou i te faahaparaa i mua i te taata. Oia mau, a haamanaˈo i te parau tǎpǔ a Iesu: “E ao to outou ia faaino mai, e ia hamani ino mai, e ia pari haavare noa mai te taata ia outou i te mau ino atoa nei, no ˈu. A oaoa, e ia ouˈauˈa noa i te oaoa; e utua rahi hoi ta outou i te ao ra: i na reira hoi ratou i te hamani ino i te mau peropheta ra, o mua ïa ia outou.”—Mataio 5:11, 12.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo Te mau Ite no Iehova—Tahoêhia no te faatupu i te hinaaro o te Atua i nia i te fenua taatoa nei, Les Témoins de Jéhovah du XXè siècle, e Les Témoins de Jéhovah: Prédicateurs du Royaume de Dieu.
[Parau iti faaôhia i te api 27]
I to ˈna faarururaa i te feia patoi, ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E vaiiho noa ˈtu.” Eaha ta ˈna i hinaaro e parau?
[Parau iti faaôhia i te api 29]
“E ao to outou ia faaino mai, e ia hamani ino mai, e ia pari haavare noa mai te taata ia outou i te mau ino atoa nei, no ˈu.”—Mataio 5:11