VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 1/12 api 13-18
  • Te faatiaraa i to tatou faaroo

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te faatiaraa i to tatou faaroo
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “Ia itea to outou mǎrû e te taata atoa ra”
  • Afea e mamû noa ˈi, afea e parau ai
  • Eaha ïa no nia i te mau pari haavareraa?
  • Te faatiaraa i te parau apî maitai na roto i te ture
  • Eaha te huru o te mau kerisetiano ia faahapahia ratou i mua i te taata
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Ririhia no to ratou faaroo
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Ite no Iehova
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • No te aha eita te mau Ite no Iehova e pahono ai i te mau pariraa haavare atoa no nia ia ratou?
    Uiraa a te taata no nia i te mau Ite no Iehova
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 1/12 api 13-18

Te faatiaraa i to tatou faaroo

“E faateitei . . . outou i te Fatu ra i te Mesia i roto i to outou [mafatu]: e ia vai ineine â outou [i te faatia ia outou iho i mua] i te taata atoa ia ui mai ia outou i te [tumu o te tiaturiraa] i roto ia outou na.”—PETERO 1, 3:15; MN.

1, 2. No te aha te mau Ite no Iehova e ore ai e maere i te patoiraa, eaha râ ta ratou e hinaaro ra?

I ROTO i te rahiraa o te mau fenua, e farii-rahi-hia e e mau taata parau-tia e e feia oraraa morare mâ te mau Ite no Iehova. E rave rahi teie e hiˈo nei ia ratou mai te mau taata tapiri maitai o te ore e faatupu i te peapea. Teie râ, ma te huru ê mau, ua farerei teie mau Kerisetiano o te au hoi i te hau, i te hamani-ino-raa tia-ore—i te tau tamaˈi e i te tau hau. Eita ratou e maere i teie patoiraa. Oia mau, te tiai ra ratou i te reira. Inaha hoi, ua ite ratou e, i te senekele matamua, ua “ririhia” te mau Kerisetiano haapao maitai, no te aha ïa ratou o te tutava nei i te riro ei mau pǐpǐ mau a te Mesia i teie mahana e manaˈo ai e e hiˈo-ê-hia ratou? (Mataio 10:22) Hau atu â, te parau ra te Bibilia e: “Te feia atoa e opua e haapao i te paieti ei roto â i te Mesia ra ia Iesu, e hamani-ino-atoa-hia ïa.”—Timoteo 2, 3:12.

2 Eita te mau Ite no Iehova e imi i te hamani-ino-raa, eita atoa ratou e oaoa i te mau haamauiuiraa—te mau utua moni, te tapearaa i te fare tapearaa, aore ra te haavîraa—ta te reira e hopoi mai. Te hinaaro nei ratou e ‘parahi hauti ore noa ma te hau’ ia nehenehe ratou ia poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua ma te fifi ore. (Timoteo 1, 2:1, 2) Mea au na ratou te tiamâraa pae faaroo ta ratou e fanaˈo nei i roto i te rahiraa o te mau fenua no te haapao i ta ratou haamoriraa, e te rave nei ratou i tei maraa ia ratou no te “parahi hau noa . . . i roto i te taata atoa nei,” tae noa ˈtu i te feia faatere o te mau faatereraa taata. (Roma 12:18; 13:1-7) No te aha ïa ratou e ‘ririhia ˈi’?

3. Eaha te hoê tumu i ririhia ˈi te mau Ite no Iehova ma te tia ore?

3 Ua ririhia te mau Ite no Iehova ma te tia ore no te mau tumu iho â i hamani-ino-hia ˈi te mau Kerisetiano matamua. A tahi, te ohipa nei te mau Ite no Iehova ia au i to ratou mau tiaturiraa faaroo i ore ai ratou e auhia e vetahi pae. Ei hiˈoraa, e poro ratou ma te itoito i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua, mea pinepine râ te taata i te ore e taa i to ratou itoito, a hiˈo ai i ta ratou pororaa ei “haaparareraa faaroo onoono.” (A faaau e te Ohipa 4:19,20.) Eita atoa ratou e amui atu i roto i te mau ohipa politita e tamaˈi a te mau nunaa, e i te tahi taime, ua manaˈo-hape-hia e e feia huiraatira haapao ore te mau Ite.—Mika 4:3, 4.

4, 5. (a) Nafea to te mau Ite no Iehova raveraahia e pari haavare? (b) Mea pinepine o vai ma te tumu rahi no te hamani-ino-raa i te mau tavini a Iehova?

4 A piti, ua ravehia te mau Ite no Iehova e pari haavare—na roto i te mau haavare-hua-raa e te taviriraa i to ratou mau tiaturiraa. Ei faahopearaa, ua arohia ratou ma te tia ore i roto i te tahi mau fenua. Hau atu â, no te mea e imi ratou i te rapaauraa o te ore e faaohipa i te toto, ia au i to ratou hinaaro e auraro i te faaueraa a te Bibilia ‘eiaha e amu i te toto,’ ua parau-hape-hia ratou e mau “taparahi tamarii” e e “haamoriraa haapohe ia ˈna iho.” (Ohipa 15:29) Te parau mau râ, oia hoi e haafaufaa rahi te mau Ite no Iehova i te ora e e imi ratou i te rapaauraa maitai roa ˈˈe e vai ra no ratou iho e no to ratou mau tamarii. E ere roa ˈtu te pariraa e e rave rahi roa mau tamarii a te mau Ite no Iehova e pohe nei i te mau matahiti atoa no to ratou patoiraa i te mau pâmuraa toto, i te parau mau. Hau atu â, no te mea e ere hoê â ohiparaa te parau mau a te Bibilia i nia i te utuafare taatoa, ua pari-atoa-hia te mau Ite e ua amaha te mau utuafare ia ratou. Ua ite râ te feia i matau maitai i te mau Ite no Iehova e e haafaufaa rahi ratou i te oraraa utuafare e e tutava ratou i te pee i te mau faaueraa a te Bibilia ia here e ia faatura te hoê tane e ta ˈna vahine te tahi i te tahi e ia auraro te mau tamarii i to ratou mau metua e mau Kerisetiano anei ratou aore ra eita.—Ephesia 5:21–6:3.

5 I roto i te mau tupuraa e rave rahi, te itehia ra e te feia o ratou te tumu rahi o te hamani-ino-raa i te mau tavini a Iehova, o te feia faaroo patoi ïa o tei faaohipa i to ratou mana i nia i te mau mana toroa politita e te mau vea no te tamata i te tapea i te mau ohipa a te mau Ite. Nafea tatou, te mau Ite no Iehova, i mua i teie patoiraa—ei faahopearaa anei no to tatou mau tiaturiraa e ta tatou mau haapaoraa aore ra no te mau pari-haavare-raa?

“Ia itea to outou mǎrû e te taata atoa ra”

6. No te aha e mea faufaa ia faito noa to tatou huru hiˈoraa i te feia no rapaeau i te amuiraa Kerisetiano?

6 Na mua, e tia ia tano to tatou huru hiˈoraa i te feia aore i farii i to tatou mau tiaturiraa faaroo—ia au i te huru hiˈoraa o Iehova. Eita anaˈe, peneiaˈe e turai faufaa ore noa tatou ia vetahi ê ia riri e ia faahapa mai ia tatou. “Ia itea to outou mǎrû e te taata atoa ra,” ta te aposetolo Paulo ïa i papai. (Philipi 4:5) No reira, te faaitoito mai nei te Bibilia ia faito noa to tatou huru hiˈoraa i te feia i rapaeau i te amuiraa Kerisetiano.

7. Eaha te titauhia “eiaha [tatou] ia viivii i teie nei ao”?

7 I te hoê pae, te aˈo maramarama maira te mau Papai “eiaha [tatou] ia viivii i teie nei ao.” (Iakobo 1:27; 4:4) E au te parau ra “ao” i ǒ nei, oia atoa i te mau vahi e rave rahi i roto i te Bibilia, i te huitaata taa ê i te mau Kerisetiano mau. Te ora nei tatou i rotopu i teie totaiete taata; e farerei tatou ia ratou i te vahi raveraa ohipa, i te fare haapiiraa, i pihai iho i to tatou fare. (Ioane 17:11, 15; Korinetia 1, 5:9, 10) Teie râ, e ara tatou eiaha ia viiviihia i teie nei ao na roto i te aperaa i te mau huru feruriraa, te mau huru paraparau e te haerea e ore e au i te mau eˈa parau-tia o te Atua. Mea faufaa atoa ia faˈi tatou e mea atâta te amuimuiraa fatata e to teie nei ao, e te feia iho â râ e hiˈo ino roa i te mau ture a Iehova.—Maseli 13:20.

8. No te aha te aˈoraa eiaha ia viivii i teie nei ao e ore ai e horoa mai i te hoê noa ˈˈe tumu ia hiˈo ino tatou ia vetahi ê?

8 Aita râ te aˈoraa eiaha ia viivii i teie nei ao e horoa maira i te hoê noa ˈˈe tumu ia faaino roa ˈtu tatou i te feia e ere i te mau Ite no Iehova. (Maseli 8:13) A haamanaˈo na i te hiˈoraa o te feia aratai haapaoraa ati Iuda, i tauaparauhia i roto i te tumu parau na mua ˈtu. Aita te huru haamoriraa ta ratou i haamau i fanaˈo i te maitai o Iehova; aita atoa te reira i faatupu i te mau taairaa maitai e te feia e ere i te mau ati Iuda. (Mataio 21:43, 45) No to ratou faateitei rahi ia ratou iho, ua hiˈo ino teie mau taata paieti ino i te mau Etene. Eita tatou e pee i teie huru feruriraa aoaoa, a hiˈo ino ai i te feia e ere i te mau Ite. Mai te aposetolo Paulo, e hinaaro tatou ia fanaˈo te mau taata atoa e faaroo mai i te poroi o te Bibilia i te maitai o te Atua.—Ohipa 26:29; Timoteo 1, 2:3, 4.

9. Eaha te huru faito noa e tei au i te mau Papai e paraparau ai tatou no nia i te feia aore i farii i to tatou mau tiaturiraa?

9 E tia ia faito noa te huru e paraparau ai tatou no nia i te feia e ere i te mau Ite e ia au noa i te mau Papai. Ua faaue Paulo ia Tito ia faahaamanaˈo i te mau Kerisetiano no te motu o Kereta “eiaha roa e parau ino i te taata atoa ra, eiaha ei marǒrô, ia mǎrû râ, e te mamahu i te taata atoa ra.” (Tito 3:2) A tapao na e eiaha roa te mau Kerisetiano ia faaino “i te taata atoa ra”—tae noa ˈtu i te feia no Kereta e ere i te Kerisetiano, mea matauhia hoi te tahi pae no to ratou huru haavare, arapoa rahi e te faatau. (Tito 1:12) Eita ïa e au i te mau Papai ia parau tatou i te mau parau haafaufaa ore ia faahiti tatou i te feia aore i farii i to tatou mau tiaturiraa. Eita te hoê haerea faateitei e faatupu i te anaanatae o vetahi ê no te haamoriraa a Iehova. Area râ, ia hiˈo e ia manaˈo tatou ia vetahi ê ia au i te mau faaueraa tano noa a te Parau a Iehova, te ‘faanehenehe ra’ ïa tatou ‘i te [“haapiiraa,” MN]’ a te Atua.—Tito 2:10.

Afea e mamû noa ˈi, afea e parau ai

10, 11. Nafea to Iesu faaiteraa e ua ite oia eaha (a) ‘te taime no te mamû noa’? (b) ‘te taime no te parau’?

10 E “taime to te mamû noa, e taime to te parau,” ta te Koheleta 3:7 ïa e parau ra. Teie ïa te fifi: te faaotiraa afea e ore ai e tâuˈa ˈtu i te feia patoi e afea e parau ai no te faatia i to tatou faaroo. E nehenehe tatou e haapii rahi mai na roto i te hiˈoraa o te taata i tia roa i te pae no te tapearaa i te parau—o Iesu. (Petero 1, 2:21) Ua ite oia eaha ‘te taime [e tia ˈi] ia mamû noa.’ Ei hiˈoraa, i to te mau tahuˈa rarahi e te feia paari pariraa ia ˈna i mua ia Pilato, “aita roa” Iesu “i parau noa ˈtu i taua mau parau atoa ra.” (Mataio 27:11-14) Aita oia i hinaaro e parau i te hoê parau o te nehenehe e faahuru ê i te hinaaro o te Atua no ˈna. Ua maiti râ oia e vaiiho noa na to ˈna roo i mua i te taata e faatia ia ˈna. Ua ite oia e eita atoa te parau mau e taui i to ratou feruriraa e to ratou mafatu teoteo. No reira oia i ore ai e tâuˈa i ta ratou pariraa, ma te opua maite e mamû noa.—Isaia 53:7.

11 Teie râ, ua ite atoa Iesu eaha ‘te taime [e tia ˈi] ia parau.’ I te hoê taime, ua patoi tahaa noa ˈtu oia i te feia e faaino ra ia ˈna, a pahono ai oia i ta ratou mau pari-haavare-raa. Ei hiˈoraa, i to te mau papai parau e mau Pharisea tamataraa i te faaino ia ˈna i mua i te hoê nahoa taata na roto i te pariraa e te tatai ra oia i te mau demoni maoti te mana o Belezebuba, ua maiti Iesu eiaha e vaiiho i te mau pari-haavare-raa. Ma te hoê haaferuriraa e aueue roa ˈˈe te taata e te hoê faahohoˈaraa puai mau, ua faatahuri oia i te haavare. (Mareko 3:20-30; a hiˈo atoa i te Mataio 15:1-11; 22:17-21; Ioane 18:37) Oia atoa, i to Iesu hopoiraahia i mua i te Sunederi i muri aˈe i to ˈna haavareraahia e to ˈna haruraahia, ua ani te tahuˈa rahi ra o Kaiapha ma te ite i te haavarevare e: “Te faatǎpǔ atu nei au ia oe i te Atua ora ra, e faaite mai oe ia matou, e o oe anei te Mesia, te Tamaiti a te Atua?” Teie atoa ‘te hoê taime no te parau,’ no te mea e nehenehe te mamûraa e faarirohia mai te hoê patoiraa i to ˈna tiaraa Mesia. No reira Iesu i pahono ai e: “O vau ïa.”—Mataio 26:63, 64; Mareko 14:61, 62.

12. Eaha te mau huru tupuraa i turai ia Paulo e ia Baranaba ia parau ma te itoito i Ikonio?

12 A hiˈo atoa na ia Paulo e ia Baranaba. Te parau ra te Ohipa 14:1, 2 e: “Haere atoa ˈtura raua i roto i te sunago a te ati Iuda i Ikonio ra, e ua parau atura, e feia rahi hoi to te ati Iuda e te Heleni i faaroo. To te ati Iuda râ aore i faaroo ra, tiarepu atura ïa i te aau o te Etene, e faaî atura hoi i to ratou aau i te riri i te mau taeae ra.” Te parau ra te tahi atu Bibilia (The New English Bible) e: “Ua tiarepu atura râ to te ati Iuda aore i farii, i te mau Etene e ua faataero ihora i to ratou feruriraa ia patoi ratou i te mau Kerisetiano.” Aita ratou i mauruuru i te patoi-noa-raa i te poroi, ua opua roa atoa te mau ati Iuda patoi i te hoê ohipa faainoraa, na roto i te tamataraa i te turai i te mau Etene ia faaino i te mau Kerisetiano.a Eaha râ te puai o to ratou riri i te Kerisetianoraa! (A faaau e te Ohipa 10:28.) Te manaˈo ra o Paulo e o Baranaba e ‘e taime [maitai teie] no te parau,’ eita anaˈe e tarapape te aau o te mau pǐpǐ apî no te mau faahaparaa a te taata. “E parahiraa maoro to raua [to Paulo raua o Baranaba] i reira i te parauraa i te parau . . . ma te mǎtaˈu ore, [“ma te mana o Iehova,” MN],” o tei faatia ia raua na roto i te horoaraa na raua i te mana no te rave i te mau tapao semeio. Ua faatupu te reira i teie faahopearaa, oia hoi “no te ati Iuda e tahi pae no te aposetolo e tahi pae.”—Ohipa 14:3, 4.

13. Ia farerei tatou i te faahaparaa, eaha ‘te taime [maitai] no te mamû noa’?

13 Nafea ïa tatou e pahono ai ia faahapahia mai tatou? Tei te mau huru tupuraa ïa. E titau te tahi mau huru tupuraa ia faaohipa tatou i te manaˈo tumu ra “e taime to te mamû noa.” Ia na reira iho â tatou ia tamata te feia patoi mau i te aratai ia tatou i nia i te mau tumu parau faufaa ore. Eiaha ia moehia ia tatou e eita te tahi mau taata e hinaaro e ite i te parau mau. (Tesalonia 2, 2:9-12) E haamâuˈaraa taime te tamataraa i te haaferuri i te feia aita to ratou mafatu teoteo e hinaaro ra e tiaturi. Hau atu â, ia faaô atu tatou i roto i te mau mârôraa e te feia pari haavare atoa e faahapa maira ia tatou, e nehenehe tatou e erehia i te hoê ohipa faufaa e te hoona roa ˈtu â—te tautururaa ïa i te feia mafatu haavare ore e hinaaro mau e haapii i te parau mau o te Bibilia. No reira, ia farerei tatou i te feia patoi e hinaaro mau ra e haaparare i te haavare no nia ia tatou, teie te manaˈo paari i faauruahia: “E fariu ê atu outou ia ratou.”—Roma 16:17, 18; Mataio 7:6.

14. Nafea tatou e faatia ˈi i to tatou faaroo i mua ia vetahi ê?

14 E ere ïa te auraa e eita tatou e faatia i to tatou faaroo. Inaha hoi, e “taime [atoa] to te parau.” Ua tano tatou i te haapeapearaa no te feia aau rotahi i faaroo i te mau parau faaino no nia ia tatou. E hinaaro tatou e haamaramarama ia vetahi ê no nia i to tatou mau tiaturiraa papu farii-aau-hia; oia mau, e oaoa tatou i taua taime maitai ra. Ua papai Petero e: “E faateitei . . . outou i te Fatu ra i te Mesia i roto i to outou [mafatu]: e ia vai ineine â outou [i te faatia ia outou iho i mua] i te taata atoa ia ui mai ia outou i te [tumu o te tiaturiraa] i roto ia outou na, ma te mǎrû e te auraro maite atu.” (Petero 1, 3:15) Ia ani mai te feia anaanatae mau i te haapapuraa o te mau tiaturiraa e auhia e tatou, ia uiui ratou no nia i te mau pari-haavare-raa i faahitihia e te feia patoi, e hopoia na tatou te faatiaraa i to tatou faaroo, a horoa ˈi i te mau pahonoraa Bibilia tano. Hau atu â, e riro to tatou haerea maitai ei faaiteraa rahi. A tapao ai te feia feruriraa aano e te tamata mau nei tatou i te ora ia au i te mau ture parau-tia a te Atua, e nehenehe ratou e ite oioi e mea hape te mau pariraa i faahitihia no nia ia tatou.—Petero 1, 2:12-15.

Eaha ïa no nia i te mau pari haavareraa?

15. Eaha te hoê hiˈoraa nafea to te mau vea taviriraa i te faaiteraa no nia i te mau Ite no Iehova?

15 I te tahi taime, ua taviri te mau vea i te faaiteraa no nia i te mau Ite no Iehova. Ei hiˈoraa, i te 1 no Atete 1997, ua nenei te hoê vea Rusia i te hoê tumu parau faaino e parau ra, taa ê noa ˈtu i te tahi atu mau mea, e e titau te mau Ite i ta ratou mau melo ia ‘faarue i ta ratou mau vahine, mau tane, e to ratou mau metua ia ore ratou ia taa e ia farii i to ratou faaroo.’ Ua ite te mau taata atoa i matau mau i te mau Ite no Iehova e mea haavare taua pariraa ra. Te faaite ra te Bibilia e e tia i te mau Kerisetiano ia here e ia faatura i te mau fetii e ere i te Kerisetiano, e te tutava nei te mau Ite i te pee i te reira. (Korinetia 1, 7:12-16; Petero 1, 3:1-4) Noa ˈtu râ, ua neneihia te tumu parau, e rave rahi ïa feia taio tei haamaramarama-hape-hia. Nafea tatou e faatia ˈi i to tatou faaroo ia faahapahia tatou?

16, 17, e tumu parau tarenihia i te api 16. (a) Eaha ta Te Pare Tiairaa i parau aˈena no nia i te pahonoraa i te mau faaiteraa hape i roto i te mau vea? (b) I roto i teihea mau huru tupuraa e pahono ai paha te mau Ite no Iehova i te mau faatiaraa manaˈo ino i roto i te mau vea?

16 I ǒ nei â, e “taime to te mamû noa, e taime to te parau.” Ua faataa aˈena Te Pare Tiairaa i te reira mai teie: “Eita anei tatou e tâuˈa ˈtu i te faaiteraa hape i roto i te mau vea aore ra e faatia anei tatou i te parau mau na roto i te mau ravea tano, tei te mau huru tupuraa ïa, te taata o o ˈna te tumu no te faaino, e ta ˈna tapao.” I te tahi taime, mea maitai roa ˈˈe eiaha e tâuˈa ˈtu i te mau faatiaraa manaˈo ino, aita ïa tatou e haaparare rahi atu â ra i te mau haavare.

17 I te tahi atu mau taime, peneiaˈe ‘e taime ïa no te parau.’ Peneiaˈe ua haamaramarama-hape-hia te hoê papai vea haapao maitai no nia i te mau Ite no Iehova e e farii maitai oia i te faaiteraa mau no nia ia tatou. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Faatitiaifaroraa i te hoê faaiteraa hape.”) Ia faatupu te mau faataaraa hape i roto i te mau vea i te roo ino o te faataupupu i te ohipa pororaa, peneiaˈe e rave te mau tia o te amaa a te Taiete Watch Tower e faatia i te parau mau na roto i te tahi mau ravea tano.b Ei hiˈoraa, e nehenehe te tahi mau matahiapo aravihi e faataahia no te faaite i te mau parau, mai i roto i te hoê porotarama afata teata, inaha hoi, ia ore anaˈe to tatou e tae atu, e nehenehe ïa e parauhia e aita ta te mau Ite no Iehova e pahonoraa. E auraro te mau Ite taitahi ma te paari i te aratairaa a te Taiete Watch Tower e i ta ˈna mau tia i roto i teie mau tumu parau.—Hebera 13:17.

Te faatiaraa i te parau apî maitai na roto i te ture

18. (a) No te aha aita e faufaa na tatou te parau faatia a te mau faatereraa taata no te poro? (b) Nafea tatou ia ore tatou e faatiahia e poro?

18 No te raˈi mai ta tatou parau faatia e poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. Ua pûpûhia “te mana atoa i te raˈi e te ao nei” na Iesu o tei faaue mai ia tatou e rave i teie ohipa. (Mataio 28:18-20; Philipi 2:9-11) No reira, aita e faufaa na tatou te parau faatia a te mau faatereraa taata no te poro. Noa ˈtu râ, te faˈi nei tatou e mea maitai te fanaˈoraa i te tiamâraa pae faaroo no te haaparare i te poroi o te Basileia. I roto i te mau fenua e tiamâraa to tatou no te haapao i ta tatou haamoriraa, e faaohipa tatou i te ture no te paruru i te reira. I te mau vahi aita i horoahia mai teie tiamâraa, e tamata tatou, na roto i te ture, e ia noaa te reira. E ere ta tatou fa te faatupuraa i te mau tauiraa totiale, “te faatiaraa” râ “e te haapapuraa i te parau apî maitai i mua i te ture.”c—Philipi 1:7, MN.

19. (a) Eaha paha te faahopearaa ia ‘hopoi tatou i ta te Atua i te Atua ra’? (b) Eaha ta tatou e faaoti maite i te rave?

19 Ei Ite no Iehova, te farii nei tatou ia Iehova mai te Arii o te Ao taatoa. O ta ˈna te ture rahi roa ˈˈe. E auraro maite tatou i te mau faatereraa taata, a ‘hopoi ai i ta Kaisara ia Kaisara ra.’ Eita râ tatou e vaiiho i te hoê noa ˈˈe mea e haafifi i to tatou haapaoraa i te hoê hopoia hau roa ˈtu â i te faufaa—‘te hopoiraa i ta te Atua i te Atua ra.’ (Mataio 22:21) Te taa maitai ra ia tatou e e “ririhia” tatou e to te mau nunaa ia haapao tatou i te reira, e farii râ tatou i te reira mai te hoê pae o te mau haamâuˈaraa no te riro ei pǐpǐ. Ua riro te aamu o te mau Ite no Iehova no te senekele 20 i te pae o te ture ei faaiteraa no to tatou hinaaro mau e faatia i to tatou faaroo. Maoti te tauturu a Iehova, e tamau tatou “ma te ore e tuutuu i te haapii e te parau haere i te parau apî maitai.”—Ohipa 5:42, MN.

[Nota i raro i te api]

a Te faataa nei te hoê buka (Matthew Henry’s Commentary on the Whole Bible) e “e opua roa” te feia patoi ati Iuda “e haere e farerei i teie mau [Etene] mai te huru ra e ua matau maitai ratou ia ratou, e e parau atu ratou i te mau mea atoa ta to ratou feruriraa aore ra manaˈo ino e nehenehe e hamani, no te turai ia ratou eiaha noa ia hiˈo ino atu, ia manaˈo ino atoa râ i te Kerisetianoraa.”

b I muri aˈe i te neneiraahia te tumu parau faaino i roto i te vea Rusia (faahitihia i roto i te paratarapha 15), ua titau te mau Ite no Iehova i te Piha Haavaraa a te Peretiteni no te mau Mârôraa i te pae o te mau Vea a te Hau amui Rusia, ia hiˈopoa faahou i te mau pari-haavare-raa i roto i te tumu parau ra. Aita i maoro aˈenei, ua rave te tiribuna i te hoê faaotiraa o te faautua i te vea no to ratou neneiraa i te tumu parau faaino.—A hiˈo i te A ara mai na! o te 8 no Titema 1998, mau api 26-27.

c A hiˈo i te tumu parau “Te parururaa i te parau apî maitai i mua i te ture,” i te mau api 19-22.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ No te aha te mau Ite no Iehova i ‘ririhia ˈi’?

◻ Nafea tatou e hiˈo ai i te feia aore i farii i to tatou mau tiaturiraa faaroo?

◻ Ia farerei oia i te feia patoi, eaha te hiˈoraa faito noa ta Iesu i horoa mai?

◻ Ia faahapahia tatou, nafea tatou e faaohipa ˈi i te manaˈo tumu ra “e taime to te mamû noa, e taime to te parau”?

[Tumu parau tarenihia i te api 16]

Faatitiaifaroraa i te hoê faaiteraa hape

“I Yacuiba, i Bolivia, ua faanaho te hoê pǔpǔ evanelia no taua vahi ra e ia faaite te hoê pu afata teata i te hoê hohoˈa i tavirihia ma te papu maitai e te mau apotata. Ma te feruri i te mau faahopearaa ino o taua hohoˈa ra, ua faaoti te mau matahiapo e haere i na pu afata teata e piti e e aufau ia ratou ia faaite ratou i te taata i na video Te mau Ite no Iehova—Te hoê iˈoa, te hoê faanahonahoraa e Te Bibilia—Te hoê buka parau mau e parau tohu (Farani). I muri aˈe i to ˈna mataitairaa i te mau video a te Taiete, ua riri roa te fatu o te pu radio i te mau faaiteraa hape i roto i te hohoˈa a te mau apotata e ua pûpû oia i te mau faaararaa tamoni ore no te tairururaa mataeinaa a te mau Ite no Iehova e fatata maira. Mea rahi roa te taata i tae mai, e ere ïa mai tei matau-noa-hia, e e rave rahi feia aau rotahi tei haamata i te ui i te mau uiraa haavare ore ia haere atu te mau Ite no Iehova e farerei ia ratou i roto i ta ratou taviniraa.”—Buka matahiti a te mau Ite no Iehova 1997, mau api 61-62 (Farani).

[Hohoˈa i te api 17]

I te tahi taime, ua patoi tahaa noa ˈtu Iesu i te mau pari-haavare-raa a te feia i faaino ia ˈna

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono