Te hoê huru oraraa i opuahia
FAATIAHIA E MELVA A. WIELAND
I te avaˈe mati 1940, tau avaˈe i muri aˈe i to ˈu bapetizoraahia, ua haere mai to ˈu tuahine o Phyllis ia ˈu ra e ua ui mai oia e: “No te aha eita oe e rave i te taviniraa pionie?” “Te taviniraa pionie?” ta ˈu i ui atu. “Te pororaa ma te taime taatoa, fatata i te mau mahana atoa?”
‘NAFEA vau e nehenehe ai e riro ei pionie,’ ta ˈu i manaˈo, ‘na roto i to ˈu ite iti o te Bibilia e hau atu na roto i te iti o te moni haaputuhia i te fare moni?’ Noa ˈtu râ, ua haamata ihora te uiraa a Phyllis i te haaferuri ia ˈu. Ua pure rahi atoa vau no nia i te reira.
I te pae hopea ua feruri maite au, ‘No te aha eita vau e tiaturi i te Atua ia tǎpǔ mai oia ra e e haapao oia ia tatou mai te peu e e imi tatou i to ˈna Basileia na mua?’ (Mataio 6:33) No reira i te avaˈe tiunu 1940, ua faaara vau e e faarue au i ta ˈu ohipa nira ahu. E ua papai au i te amaa a te Taiete Watch Tower i Auteralia, no te ani i te hoê parau titauraa i te taviniraa pionie.
To ˈu oraraa e ta ˈu tuhaa taviniraa
E piti hebedoma i muri aˈe, ua tae mai te pahonoraa, tei faaite mai e e horoahia ta ˈu parau taviniraa i muri aˈe a putuputu ai au i te tairururaa o te horoahia i nia i te tahua o te pu rahi a te mau Ite no Iehova no Strathfield, te hoê mataeinaa no Sydney, te oire rahi roa ˈˈe o Auteralia. I te poipoi aˈe i muri aˈe i te tairururaa, ua haere au i te amaa no te rave i ta ˈu parau taviniraa.
Ua faataa mai te taata i te piha toroa e: “Mea ohipa roa ta matou i te vahi puˈaraa i teie nei taime. E nehenehe anei oe e faaea mai e e tauturu maa hebedoma iti?” Ua tupu te reira i te avaˈe atete 1940—e te ohipa noâ ra vau i te vahi puˈaraa ahu! I taua anotau ra e 35 anaˈe melo i roto i te fetii o te pu rahi; e 276 feia i teie nei.
E maere paha outou e no te aha vau i faaau ai i ta ˈu ohipa i te vahi puˈaraa ahu ei “huru oraraa i opuahia,” no te mea iho â râ e tera ta ˈu ohipa hau atu i te 50 matahiti i teie nei. Hou vau e faataa ˈtu ai, e faatia ˈtu vau i ta ˈu mau tutavaraa matamua.
Ua riro te hautiraa taaro ei huru oraraa
Ua fanauhia vau i Melbourne i te 1 no tenuare 1914, o vau te matahiapo o na tamarii e pae. Mea here to matou nau metua ia matou, tei ora na ia au i te mau faaueraa maitatai e e aˈo raua mai te peu e e titauhia na. Ua haapii-atoa-hia matou i te pae faaroo, e ere râ i te mea tamau, inaha e ere to matou nau metua i te feia i faaohipa i te haapaoraa. Tera râ, ua mârô raua e ia haere matou, te mau tamarii, i te haapiiraa Sabati i te Fare pure no Beretane.
I to ˈu faarueraa i te fare haapiiraa i te matahiti 1928 e i to ˈu haamataraa i te ohipa ei nira ahu, ua opua ihora vau e e hauti i te ohipa taaro i te rahiraa o te taime e vata ˈi au, ma te tiaturi e e tauturu paha te reira ia faaore i to ˈu mamahu. Ua faaô vau i roto i te hoê pǔpǔ tairi popo e ua hauti vau i te matahiti taatoa. I te tau hiona ua hauti atoa vau i te taoraraa i te popo i roto i te ete e te pairaa popo, e i te tau auhune ua hauti au i roto i te pǔpǔ cricket a te mau vahine. Ua riro te cricket ei hautiraa au roa na ˈu, e ua tamata vau i te tutava no te faarahi atu â i to ˈu aravihi mai te hoê taata taora poro ia maitihia vau no te mau hautiraa i rotopu i te mau pǔpǔ no te tahi mai mau hau.
Te hoê opuaraa taa ê atu i te mau hautiraa taaro
I to ˈu vai-apî-raa ua hepohepo vau i te haapiiraa e te vai ra ta te Atua hoê vahi piihia po auahi i reira te feia i rave i te ohipa ino e haamauiui-noa-hia ˈi e a muri noa ˈtu. Ia hiˈo vau aita roa ˈtu to te reira e auraa. No reira ua oaoa roa vau i to ˈu haapiiraa ma te manaˈo-ore-hia i roto i te Bibilia i te auraa mau o te “po auahi.” Ua tupu mai teie te huru:
Mea au roa na to ˈu tuahine o Phyllis, mea apî aˈe oia ia ˈu e pae matahiti, te hautiraa taaro, e tei roto mâua hoê â pǔpǔ cricket a te mau vahine. I te matahiti 1936, ua faafarerei te hoê hoa hauti ia Phyllis e te hoê taata apî piihia Jim, ua itehia e e taata faaroo roa oia. I muri aˈe, ua haamata o Jim i te paraparau ia Phyllis no nia i te mau haapiiraa a te Bibilia. Ua maere oia. “Mea tano mau e mea feruri-maitai-hia,” ta ˈna i hinaaro e parau mai.
I muri aˈe, ua noho vau e o Phyllis i roto i te hoê piha i te fare, e ua tamata oia i te huti i to ˈu ara-maite-raa i nia i te mea ta Jim i parau ia ˈna no nia i te Basileia a te Atua. “E faatupu oia i te mea i ore i manuïa i te mau faatereraa a te taata,” ta ˈna i parau mai ma te anaanatae. Teie râ, ua tauaparau vau e o ˈna, ma te parau e o te tahi noa haapaoraa teie no te haapouri ia tatou e aita e taata i ite mau e eaha râ to mua mai. Tera râ, mea mǎrô o Phyllis e ua vaiiho oia i te buka na roto i te piha, ma te tiaturi e e taio paha vau.
Ua hinaaro vau e ite e no te aha o Phyllis i anaanatae ai i teie tiaturiraa apî, no reira i te hoê mahana ua rave au i te hoê buka iti. Te vai ra teie upoo parau maere I muri aˈe (beretane). Ua ‘faatupu te reira i to ˈu ara-maite-raa’ i to ˈu huriraa i to ˈna mau api e i to ˈu iteraa i te parau ra “po auahi.” Ma te hitimahuta, ua haapii au e e faahiti te Bibilia i te parau ra “po auahi” no te faaite e e menema ïa no te taata e e haere te feia maitai e te feia iino i reira. Ua haapii atoa vau e e ere te po auahi i te hoê vahi haamauiuiraa; ua moe te hiroˈa o te feia pohe e ua mou to ratou mau manaˈo hohonu.—Koheleta 9:5, 10; Salamo 146:3, 4.
Ua ite au i te auraa, ia faataa iho â râ te buka iti e ua tǎpǔ te hoê Atua here e te puai e e faahoˈi mai oia i te feia pohe na roto i te hoê semeio piihia te tia-faahou-raa. (Ioane 5:28, 29) I teie nei, te hinaaro nei au e ite hau atu â i te mau mea ta Jim i parau ia Phyllis. Ua iteahia mai te buka iti King James Version ta to ˈu metua tane i horoa mai na ˈu i to ˈu vai-tamarii-raa e ua imi au i te mau irava i tapaohia i roto i te buka iti. Ua haapapu mai te reira e eaha tei parauhia no nia i te po auahi e te huru o te feia pohe.
Te tahi atu ohipa faahiahia tei haamaere ia ˈu, i to ˈu ïa haapiiraa e e iˈoa to te Atua, o Iehova. (Salamo 83:18) Ua nehenehe atoa vau e hiˈo e e opuaraa ta te Atua, aore ra e tumu, no te mau mea atoa ta ˈna i rave aore ra i faatia ia tupu. Ua uiui vau ia ˈu iho e, ‘Eaha mau ta ˈu opuaraa i roto i te oraraa?’ Mai reira mai, ua haamata ihora vau i te maere e mea faufaa roa ˈˈe anei te ohipa taaroraa—fatata te tahi mau ohipa atoa i te haapaehia.
Te haaraa ia au i te mau faaotiraa
Aita o Jim e o Phyllis i ite noa ˈˈe e ua taui to ˈu huru oraraa, tera râ ua ite raua a titau-manihini-hia ˈi to mâua fetii i te hoê oroa a te mau hoa. Ia tupu anaˈe taua mau oroa ra, e tia te feia atoa i haere mai, e e inu ratou no te faahanahana i te Arii no Beretane, e e afai ratou paatoa i ta ratou hapaina i nia no te inu ma te faahanahana i te arii. Teie râ, ua opua vau e faaea parahi noa i pihai iho ia Jim e ia Phyllis. Ua hitimahuta roa raua i to raua iteraa mai e te parahi noa ra vau! Parau mau, e ere ïa te auraa e ua faaite matou i te faatura ore, na roto râ i to matou tiaraa kerisetiano, ua taa ia matou e e tia ia matou ia faaite i te tiaraa amui ore ma te apiti ore atu i roto i teie mau huru oroa here aiˈa.—Ioane 17:16.
Tera râ, ua inoino roa to ˈu nau metua e te toea o te fetii. Ua parau mai ratou e e feia taiva matou, aore ra e feia maamaa—aore ra e piti atoa ra! I muri aˈe, a haere ai mâua o Phyllis i te oroa matahiti o te opereraa re no te pǔpǔ cricket a te mau vahine, hoê â ohipa tei tupu i te hoê oroa here aiˈa. Te faahopearaa, ua faarue mâua i te pǔpǔ hauti. E ere i te mea teimaha mai ta ˈu i manaˈo, inaha ua ite au e e faatae au i to ˈu taiva ore e to ˈu haapao maitai ia Iesu Mesia ra, te Arii o te Basileia a te Atua i nia i te raˈi.
I teie nei, te faataa maira o Phyllis e e tia ia ˈu ia haere tamau i te mau putuputuraa a te mau Ite no Iehova no te haapaari i to ˈu faaroo na roto i te ite hau atu o te Bibilia. I taua tau ra, hoê anaˈe amuiraa e vai ra i Melbourne, no reira ua haamata vau e haere i te mau putuputuraa i te mau sabati avatea atoa. I muri aˈe, ua papu ihora ia ˈu e tera te faanahonahoraa mau a te Atua i nia i te fenua nei.
Aita i maoro roa, ua titauhia vau no te apiti i roto i te ohipa pororaa a te amuiraa i tera e tera fare. I te haamataraa, ua taiâ rii vau, i te hoê râ sabati poipoi ua opua vau e apee no te hiˈo noa e mai teihea râ te huru. Ua au vau i to ˈu maitiraahia no te apee i te hoê Ite aravihi tei paraparau ma te papu i te uputa matamua e tei pahonohia mai e te fatu fare na roto i te hoê pahonoraa au. Ua manaˈo vau i roto ia ˈu iho e, ‘E ere i te mea ohipa rahi roa, e tia râ ia ˈu ia haamatau rahi na mua ˈˈe vau e nehenehe ai e parau mai tera.’ No reira a manaˈo na i to ˈu hitimahuta, i muri aˈe i te uputa matamua, i to te Ite parauraa mai ia ˈu e, “E nehenehe ta oe e poro o oe anaˈe i teie nei.”
“O vau anaˈe?” ta ˈu i ui, ma te maere rahi! “E ere tena i te parau hauti! Eaha ta ˈu e parau ia ui mai te hoê taata i te hoê uiraa e aita vau i ite i te pahono?” Tera râ, ua mârô to ˈu hoa. No reira, ma te ruru, ua haere vau o vau anaˈe, area ia ˈna ra, te poro ra oia i te feia i te tahi aˈe pae o te purumu. Noa ˈtu râ ua ora mai au i taua poipoi matamua ra.
Mai reira mai, ua haamata vau i te apiti i roto i te ohipa pororaa i te mau sabati poipoi atoa. Ia ui mai te tahi i mua i te mau uputa i te hoê uiraa e eita vau e nehenehe e pahono, e hinaaro vau e parau e, “E imi au i te tumu parau e e hoˈi mai au e hiˈo ia oe.” Auaa hoi, ua horoa tamau mai o Iehova i te puai e te itoito ia ˈu no te rave tamau i ta ˈu huru oraraa apî i opuahia. Ua pûpû vau i to ˈu ora no ˈna, e i te avaˈe atopa 1939, ua bapetizohia vau i roto i te apoo pape hopu o te oire no Melbourne. Aita i maoro roa i muri aˈe, ua ui mai o Phyllis, tei faaipoipohia ia Jim, e no te aha aita vau i haamata i te taviniraa pionie.
Te taviniraa i te amaa
I te avaˈe tenuare 1941, i muri noa ˈˈe i to ˈu haamataraa i te ohipa i te Betela, mai ta matou i pii i te amaa, ua opanihia te ohipa a te mau Ite no Iehova i Auteralia. I muri aˈe, ua haru te feia mana o te nuu i ta matou Fare no te Betela i Strathfield, e ua tonohia vau i te vahi faaapuraa e faaamuraa animala a te Taiete i Ingleburn, fatata e 48 kilometera i rapaeau i te oire. I te avaˈe tiunu 1943, ua faatiamâ te tiribuna i te Taiete Watch Tower e ua faaorehia te opaniraa. I te hopea o taua matahiti ra, e 25 o matou tei titauhia no te hoˈi i te Betela no Strathfield. I reira, ua tamau noa vau i te ohipa i te vahi puˈaraa ahu, e i te apiti atoa no te tahi atu mau ohipa na pihai iho i te fare.
E au ra e ua mairi oioi noa na matahiti hoê ahuru i muri aˈe. E i te matahiti 1956, ua faaipoipo vau e te hoê hoa ohipa o te Betela, o Ted Wieland. E taata hau roa o Ted, mea faaoromai, e ua oaoa mâua i te taeraa mai ta mâua parau faatia e e tamau â mâua i te noho i te Betela ei tane e ei vahine. Ua haafaufaa mâua i to mâua huru oraraa i opuahia, oaoa no te haamaitairaa taa ê o te taviniraa i te amaa no Auteralia. Parau mau, taa ê atu i ta mâua ohipa i te Betela, ua oaoa mâua i te haa amui no te tauturu ia vetahi ia riro ei pǐpǐ na te Mesia. Ei hoê hiˈoraa, e nehenehe outou e taio i te aamu o te utuafare Weekes i roto i te A ara mai na! o te 22 no atopa 1993 (farani).
E titau te maraaraa tuutuu ore o te pororaa i te Basileia ia tuuhia mai 10 aore ra 12 noa feia i roto i ta matou pǔpǔ i te roaraa o ta ˈu mau matahiti matamua e 30 i te Betela. Ua taui oioi râ te huru tupuraa i te mau matahiti 1970 a haamata ˈi matou i te nenei i te mau vea ra Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! ta outou e taio ra. Ua haamata te neneiraa i te avaˈe tenuare 1972 i roto i te fare neneiraa apî. E ua tae mai e 40 tane otaro papie nenei mai te fenua Tapone mai, e i te matahiti 1973 ua nenei matou fatata e 700 000 vea i te avaˈe. I teie nei, te haamata mau ra to matou fetii o te Betela i te maraa.
Ua riro atoa te mau matahiti 1970 ei tau otoraa no ˈu iho. A tahi, ua pohe ta ˈu tane herehia, o Ted, i te matahiti 1975 i te 80raa o to ˈna matahiti. E aita i naeahia hoê matahiti i muri aˈe, ua pohe atoa to ˈu metua tane tei ruhiruhia. Ua huti mai au i te tamahanahana rahi no ǒ mai ia Iehova ra e ta ˈna Parau, te Bibilia, e no ǒ mai i to ˈu mau taeae e tuahine ra i te pae varua. Ua tauturu-rahi-atoa-hia vau i to ˈu ohipa-noa-raa i te Betela e ta ˈu ohipa i opuahia a tupu ai teie taime peapea mau i roto i to ˈu oraraa.
Teie râ, e tamau noa te oraraa i to ˈna tereraa, e ua haamata faahou vau i te ite i te mauruuru e te mau haamaitairaa, ei vahine ivi i teie nei. I te matahiti 1978, ua haere au i te tairururaa i Lonedona, i te fenua Beretane, e i muri aˈe ua haere au e mataitai i te pu rahi a te Taiete Watch Tower i Brooklyn, New York. Ua riro to ˈu iteraa i te mau hanere taeae e tuahine e ohipa ra ma te oaoa i te Betela no Brooklyn ei haaferuriraa ia ˈu e tae roa mai i teie nei mahana.
A fatata ˈi te mau matahiti 1970 i te hope, ua faaroo matou e ua faaineinehia te faarahiraa apî no te mau paturaa o te Betela o Auteralia. Teie râ, aita te faarahiraa i tupu i Strathfield, i reira to matou faaohiparaa i te rahiraa o to matou fenua. Tera râ, e hamanihia te mau paturaa apî, rahi atu â, i nia i to matou fenua i Ingleburn, i reira to ˈu ohiparaa i te tau opaniraa i te omuaraa o te mau matahiti 1940.
Te ohipa-noa-raa to ˈu huru oraraa i opuahia
Auê hoi oaoa rahi i te avaˈe tenuare 1982 a haere ai matou i roto i to matou mau nohoraa apî! Parau mau, i te haamataraa, e tupu mai te tahi mauiui iti ia faarue anaˈe i te mau vahi i matauhia, aita râ i maoro roa, ua putapû matou i to matou fare apî e 73 piha taotoraa nehenehe mau. I teie nei, maoti i te hiˈo i te mau patu piriti e te mau aroâ o te oire, e ite matou i te mau faaapu matie e te mau tumu raau, te mau puaatoro e amu ra i te aihere, e te mau hitiraa mahana e te mau toparaa mahana hanahana—te hoê hohoˈa hau aˈe i te nehenehe.
I te 19 no mati 1983, ua tupu te avariraa au mau o te mau paturaa apî i te hoê mahana maitai nehenehe mau o te tau auhune. Ua horoa o Lloyd Barry, melo o te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova i te hoê oreroraa parau putapû no te avariraa. Ua au roa vau i to ˈna taeraa mai e ta ˈna vahine no te porotarama avariraa, i te mea e ua ohipa vau e raua i te Betela no Strathfield, mea apî aˈe ïa matou paatoa i taua tau ra.
No te maraa-tamau-raa o te ohipa pororaa i te Basileia, ua titauhia ïa te hoê faarahiraa apî o ta matou mau paturaa i Ingleburn. I te matahiti 1987, ua faarahihia te amaa. E i te avaˈe novema 1989, ua avarihia te hoê paturaa nohoraa apî e pae tahua e te hoê fare neneiraa apî i faarahihia e toru tahua. Ua maraa roa to matou numera—i raro mai i te 4 000 tavini i Auteralia i to ˈu haamataraa i ta ˈu taviniraa, ua naeahia e 59 000 i teie nei!
Aita i maoro aˈenei, ua faarirohia te amaa no Auteralia te hoê o na Piha ohipa e toru o te mau fenua hamaniraa aravihi a te Taiete, ma te ohipa e te mau fenua Tapone e Helemani. Ua titauhia te reira no te maraaraa o te mau paturaa o te Betela. Ua faaotihia i teie nei te tahi atu piha paturaa e toru tahua, e fatata roa i te faaotihia te vahi nohoraa e pae tahua, e 80 piha hau ei vahi faaearaa no ta matou utuafare o te maraa noa ra.
I roto i te vahi puˈaraa ahu, e matini rahi ta matou no te tereraa o te ohipa, te haamanaˈo pinepine nei râ vau e te mahana o te avaˈe atete i te matahiti 1940 ra i to ˈu titau-manihini-raahia ia haere mai e tauturu i roto i teie tuhaa e piti hebedoma te maoro. No to ˈu mauruuru rahi ua naea-roa-hia teie na hebedoma e piti e hau atu i te 50 matahiti e ua aratai tia ˈtu te Atua ra o Iehova i to ˈu mau taahiraa avae i teie huru oraraa i opuahia.
[Hohoˈa i te api 21]
I te 25raa o to ˈu matahiti
[Hohoˈa i te api 23]
To mâua mahana faaipoiporaa i te matahiti 1956
[Hohoˈa i te api 24]
I te matahiti 1938 ua faarue to ˈu tuahine e o vau i te ohipa taaroraa, e mea hau atu râ to ˈu oraraa i teie nei i te hotu