Te mau tavini a te Atua—Te hoê nunaa nahonaho e te oaoa
“E ao to te feia, o Iehova to ratou Atua.”—SALAMO 144:15.
1, 2. (a) No te aha e tiaraa to Iehova no te horoa i te mau ture i ta ˈna mau tavini? (b) Eaha na toopiti huru o Iehova e tia iho â râ ia tatou ia pee?
O IEHOVA te Arii o te ao atoa nei, te Atua Mana hope, te Poiete. (Genese 1:1; Salamo 100:3) No reira, e tiaraa to ˈna no te horoa i te mau ture no nia i te haerea no ta ˈna mau tavini, ma te ite eaha te mea maitai roa ˈˈe no ratou. (Salamo 143:8) E o o ˈna to ratou Hiˈoraa Matamua ta ratou e titau ra no te pee i to ˈna mau huru maitatai. “[E] pee outou i te Atua mai te tamarii herehia ra,” ta te hoê aposetolo ïa i papai.—Ephesia 5:1.
2 Te hoê huru o te Atua ta tatou e titau ra i te pee atu o to ˈna ohiparaa ïa ma te nahonaho. ‘E ere’ oia ‘i te hoê Atua no te anoi noa.’ (Korinetia 1, 14:33) Ia hiˈopoa maite tatou i te mau mea ta te Atua i poiete, te turaihia ra tatou ia faaoti e o o ˈna te Taata nahonaho roa ˈˈe o te ao atoa nei. Teie râ, te vai ra te tahi atu huru o te Atua o ta ˈna e hinaaro ra ia pee ta ˈna mau tavini o to ˈna ïa oaoa, i te mea e e “Atua [oaoa]” oia. (Timoteo 1, 1:11) No reira, e aifaito to ˈna aravihi i te pae o te nahonahoraa e te oaoa. Eita te hoê huru e haafaufaahia no te faaitiraa i te tahi atu.
3. Nafea te mau fetia o te reva nei e haapapu ai i te aravihi o te Atua ia faanaho?
3 Te horoa maira te mau mea atoa ta Iehova i hamani, mai te mea rahi roa ˈˈe i te mea iti roa ˈˈe, i te haapapuraa e e Atua nahonaho oia. A hiˈo na, ei hiˈoraa, i te ao o te reva iteahia e te mata. Te vai ra i roto tau tausani miria fetia. Aita râ te reira i purara ê mai te reira noa. Te tapao ra te taata tuatapapa i te huru o te mau taoˈa o te mau fetia ra o George Greenstein e te vai ra i “te hoê hiˈoraa no te faanahonahoraa o te mau fetia.” Ua faanahohia ratou i roto i te mau anairaa piihia haapueraa fetia, te vai ra i roto tau hanere miria fetia. E te manaˈohia ra e te vai ra tau miria haapueraa fetia! Ua faanaho-atoa-hia te mau haapueraa fetia, ua haaputuputu-taatoa-hia e rave rahi o ratou (mai te tahi noa tae roa ˈtu e tau tausani) i roto i te hoê anairaa [parauhia amas] o te mau haapueraa fetia. E te manaˈohia ra e ua faanaho-atoa-hia teie mau anairaa i roto i te mau anairaa rarahi mau [parauhia super-amas].—Salamo 19:1; Isaia 40:25, 26.
4, 5. A horoa i te tahi mau hiˈoraa i te pae o te faanahonahoraa o te mau mea ora i nia i te fenua.
4 Te itehia ra te faanahonahoraa faahiahia mau o te mau mea i poietehia e te Atua i te mau vahi atoa, eiaha noa i nia i te mau raˈi iteahia e te mata i nia atoa râ i te fenua nei, oia hoi ta ˈna mau muriadi mea ora. No nia i teie mau mea atoa, ua papai o Paul Davies, te hoê orometua haapii i te pae tuatapaparaa i te mau puai o te taoˈa, e ua “haaputapû-roa-hia” te feia hiˈopoa e te “hanahana e te nahonahoraa maere mau o te ao i te pae materia.”—Salamo 104:24.
5 A hiˈopoa na i te tahi mau hiˈoraa no nia i te “nahonahoraa maere mau” o te itehia ra i roto i te mau mea ora. Ua parau te hoê taote tâpû i te pae o te mau taoˈa tahi ora o te roro [parauhia neurone] ra o Joseph Evans no nia i te roro taata e te mootuaio e: “Auê te nahonahoraa ite-papu-maitai-hia i te mea putapû mau.” No nia i te taoˈa tahi ora haihai roa, ua faataa te taote i te pae o te mau manumanu ra o H. J. Shaughnessy e: “No te faahiahia rahi o te haamauraahia te fifiraa e te nahonahoraa nehenehe o te ao o te mau manumanu, ua riro te reira ei tuhaa o te hoê tereraa nahonaho no ǒ mai i te hoê Atua.” E ua parau te taata tuatapapa i te ihiora o te huˈa taoˈa ra o Michael Denton no nia i te mau tapao no ǒ mai i te mau tupuna (A.D.N.) i roto i te hoê taoˈa tahi ora e: “No te rahi o te aravihi, e nehenehe te mau haamaramaramaraa atoa . . . titauhia no te haapapu i te iho o te mau huru mea ora atoa tei ora aˈenei i nia i te palaneta . . . e haapuehia i roto i te hoê punu taipu nainai e e toe mai te tahi vahi no te faaô i te taatoaraa o te mau haamaramaramaraa i roto i te mau buka atoa i papaihia.”—A hiˈo Salamo 139:16.
6, 7. Eaha te faanahonahoraa e faaitehia ra i rotopu i te mau taata varua, e nafea ratou e faaite ai i te mauruuru i to ratou Poiete?
6 Aita noa Iehova e faanaho ra i ta ˈna mau poieteraa materia, te faanaho atoa nei râ oia i ta ˈna mau poieteraa varua i nia i te raˈi. Te faataa ra te Daniela 7:10 ia tatou e ‘ua ahuru hoi te tausaniraa i te manotini melahi i te rahiraa i te tiaraa i mua ia Iehova.’ Hoê hanere mirioni taata varua puai o te haaputuputu ra, i te haapao-taitahi-raa i ta ˈna iho ohipa! Auê i te fifi ia manaˈo i te aravihi tei titauhia no te faanaho i teie mau numera rarahi mau. Ma te tano, te faataa ra te Bibilia e: “E haamaitai ia Iehova, e to ˈna ra mau melahi e, o tei hau i te puai, e ua haapao i ta ˈna faaueraa, i te faarooraa i tana reo ia parau. E haamaitai ia Iehova, outou atoa, o to ˈna ra mau pǔpǔ [melahi]; o to ˈna ra mau tavini, tei rave i to ˈna ra hinaaro.”—Salamo 103:20, 21; Apokalupo 5:11.
7 Auê te mau ohipa nahonaho e te aravihi a te Poiete i te faahiahia e! Eita ïa e maerehia i to te mau taata varua puai i nia i te raˈi faaiteraa ma te mǎtaˈu e te faatura e: “E au te hanahana ia oe, e [Iehova], e te tura, e te mana, na oe hoi i hamani i te mau mea atoa nei, e no to oe hinaaro i mau ai, e i hamanihia ˈi ratou.”—Apokalupo 4:11.
8. Eaha te mau hiˈoraa o te faaite ra e te faanaho ra o Iehova i ta ˈna mau tavini i nia i te fenua?
8 Te faanaho atoa ra o Iehova i ta ˈna mau tavini i nia i te fenua nei. I to ˈna faataeraa i te Diluvi i te tau o Noa i te matahiti 2370 hou to tatou nei tau, ua ora mai o Noa e hitu taata ê atu i te Diluvi mai te hoê faanahonahoraa utuafare fetii. I te haereraa i rapae i te matahiti 1513 hou to tatou nei tau, ua faaora mai o Iehova tau mirioni o to ˈna nunaa i te faatîtîraa a Aiphiti e ua horoa oia ia ratou i te hoê pǎpǎ ture maramarama maitai no te faanaho i ta ratou mau ohipa o te mau mahana atoa e ta ratou haamoriraa. E i muri aˈe, i roto i te Fenua i tǎpǔhia, ua faanahohia tau ahuru tausani o ratou no te hoê taviniraa taa ê i te hiero. (Paraleipomeno 1, 23:4, 5) I te senekele matamua, ua faanahohia te mau amuiraa kerisetiano i raro aˈe i te aratairaa a te Atua: “E ua haapao oia i e tahi pae ei aposetolo; e te tahi pae ei peropheta; e te tahi pae ei haapii evanelia; e te tahi pae ei tiai e ei orometua; ei faaau i te feia moˈa i te ohipa ra e orometua.”—Ephesia 4:11, 12.
Ua faanaho-atoa-hia te mau tavini o teie nei tau
9, 10. Mea nafea to Iehova faanahoraa i to ˈna nunaa i to tatou nei tau?
9 Oia atoa, i te mea e ua faanaho o Iehova i ta ˈna mau tavini o teie nei tau, e nehenehe mau ratou e rave i ta ˈna ohipa ma te aravihi i to tatou nei tau—te pororaa i te parau apî maitai o to ˈna Basileia na mua ˈˈe oia a haamou ai i teie faanahoraa o te mau mea paieti ore. (Mataio 24:14) A tapao na e eaha te titauhia i roto i teie ohipa taatoa e e mea faufaa te hoê faanahonahoraa maitai. Te faaineinehia ra tau mirioni tane, vahine, e tamarii no te haapii atu i te mau parau mau o te Bibilia ia vetahi ê. No te turu i teie faaineineraa, te neneihia ra e rave rahi mau Bibilia e mau buka niuhia i nia i te Bibilia. Oia mau, te neneihia ra i teie nei, hau atu i te 16 mirioni vea Te Pare Tiairaa na roto 118 reo, e no te A ara mai na! tau 13 mirioni ïa vea na roto 73 reo. I te mea e ua fatata roa te mau vea atoa i te neneihia i te hoê â taime, te fanaˈo pinepine nei te mau tavini atoa o Iehova i te hoê â haapiiraa i te hoê â taime.
10 Hau atu, ua faanahohia hau atu i te 73 000 amuiraa a te mau Ite no Iehova na te ao nei ia haaputuputu tamau ratou no te haapii i te Bibilia. (Hebera 10:24, 25) Te vai atoa ra tau tausani mau haaputuputuraa rarahi—te mau tairururaa haaati e te mau tairururaa mataeinaa—i te mau matahiti atoa. Te vai ra te paturaa rahi o te mau Piha no te Basileia faatia-apî-hia aore ra tataˈihia, te mau Fare tairururaa, te mau Betela, e te mau fare no te neneiraa i te mau buka bibilia. Te vai ra te mau haapiiraa no te faaineineraa i te feia o te haapii atu i te Bibilia, mai te Haapiiraa bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower no te mau mitionare e te Haapiiraa no te taviniraa pionie, faaterehia i roto i te mau fenua na te ao taatoa nei.
11. Eaha te haamaitairaa no a muri aˈe e fanaˈohia ia haapii i te faanaho maitai i teie nei â?
11 Auê Iehova i te faanaho-maitai-raa i to ˈna nunaa i nia i te fenua no te ‘rave faahope roa i ta ratou taviniraa,’ turuhia e to ˈna mau tavini melahi e! (Timoteo 2, 4:5; Hebera 1:13, 14; Apokalupo 14:6) Na roto i te haapiiraa ˈtu i ta ˈna mau tavini ma te nahonaho maitai i teie nei mahana, te faatupu ra te Atua i te tahi atu mea. I te mea e ua faaineine-maitai-hia ta ˈna mau tavini, ia ora mai ratou i te hopea o teie faanahoraa o te mau mea, e nahonaho ê na ratou no te ora i roto i te ao apî. I muri iho, ma te faanaho-maitai-hia i raro aˈe i te aratairaa a Iehova, e haamata ratou i te faaineine i te Paradaiso taatoa. E faaineine-maitai-atoa-hia ratou no te haapii atu i te mau titauraa faataa-maitai-hia a te Atua no nia i te ora i te mau miria taata o te faatia-faahou-hia mai te pohe mai.—Isaia 11:9; 54:13; Ohipa 24:15; Apokalupo 20:12, 13.
Nahonaho e te oaoa atoa râ
12, 13. No te aha tatou e nehenehe ai e parau e te hinaaro ra Iehova ia oaoa to ˈna nunaa?
12 I te mea e e rave ohipa faahiahia mau e e taata faanaho taa ê mau o Iehova, e ere oia i te hoê Atua toetoe, etaeta, aore ra tei erehia i te mau manaˈo putapû. Maoti râ, ua riro mau oia ei Taata tamahanahana, oaoa, o te haapeapea ra i to tatou nei oaoa. “Te tiai mai ia outou,” ta te Petero 1, 5:7 ïa e faaite ra. E nehenehe tatou e ite i to ˈna haapao maitai, e to ˈna hinaaro ia oaoa ta ˈna mau tavini i roto i te mea ta ˈna i hamani no te mau taata. Ei hiˈoraa, i to te Atua poieteraa i te tane e te vahine tia roa, ua tuu oia ia raua i roto i te hoê paradaiso au maitai. (Genese 1:26-31; 2:8, 9) Ua horoa oia na raua i te mau mea atoa ta raua i hinaaro ia oaoa hau aˈe raua. Ua erehia râ raua i teie mau mea atoa no to raua orureraa. Ei faahopearaa i ta raua hara, ua naeahia tatou i te tia-ore-raa e te pohe.—Roma 3:23; 5:12.
13 Noa ˈtu e e mea tia ore tatou i teie mahana, e nehenehe tatou te mau taata e ite faahou i te oaoa i roto i te ohipa ta te Atua i hamani. E rave rahi mau mea o te faaoaoa ra ia tatou—te mau mouˈa rarahi; te mau roto, mau anavai, mau moana e mau pae tahatai nehenehe mau; te mau tiare ua rau te peni, e te noanoa e vetahi atu â mau huru raau tupu atoa; te mau maa monamona pue noa; te mau toparaa mahana haviti mau ta tatou e ore e fiu ia hiˈo noa; te mau fetia i roto i te reva ta tatou e au nei i te mataitai i te po; te mau fanauˈa animala here-rahi-hia e ta ratou mau peu hauti arearea; te upaupa navenave; te ohipa anaanatae e te faufaa; te mau hoa maitatai. E mea papu maitai e ua riro te Taata o tei faanaho i taua mau mea ra ei taata oaoa mea au na ˈna e faaoaoa ia vetahi ê.
14. Eaha te aifaitoraa ta Iehova e ani maira ia tatou ia pee anaˈe tatou ia ˈna?
14 No reira, e ere noa te hoê aravihi tei faanahohia ta Iehova e hinaaro ra. Te hinaaro atoa ra oia ia oaoa ta ˈna mau tavini, mai ia ˈna atoa. Aita oia e hinaaro ra ia faanaho ratou i te mau ohipa ma te matapo ei faainoraa i to ratou oaoa. E tia i te mau tavini a te Atua ia aifaito i to ratou mau aravihi i te pae o te faanahonahoraa ma te oaoa, mai ta ˈna e rave ra, no te mea i te vahi e vai ai to ˈna varua moˈa puai, te vai atoa ra te oaoa. Oia mau, te faaite ra te Galatia 5:22 e te piti o te hotu o te varua moˈa a te Atua o te ohipa ra i nia i to ˈna nunaa o te “oaoa” ïa.
Te faatupu ra te here i te oaoa
15. No te aha mea faufaa roa te here no to tatou oaoa?
15 Mea anaanatae rahi mau ia tapao eaha ta te Bibilia e faataa ra: “E [here] hoi te Atua.” (Ioane 1, 4:8, 16) Aita roa ˈtu i parauhia e: “E faanahonahoraa hoi te Atua.” Ua riro te here te huru maitai matamua o te Atua, e e tia i ta ˈna mau tavini ia pee i te reira. No reira i faahitihia ˈi te “[here]” mai te hotu matamua o te varua o te Atua i roto i te Galatia 5:22, e o te “oaoa” te piti. Te faatupu ra te here i te oaoa. Ia pee tatou i te here o Iehova i roto i to tatou mau taairaa e o vetahi ê, e itehia te oaoa i muri aˈe mai, i te mea e e nunaa oaoa te hoê nunaa o te here ra.
16. Mea nafea to Iesu faaiteraa i te faufaaraa o te here?
16 Ua tuuhia te tapao i nia i te faufaaraa ia pee i te here paieti, i roto i te mau haapiiraa a Iesu. Ua parau oia e: “O ta tau Metua râ i haapii mai ia ˈu ra, o ta ˈu ïa e parau nei.” (Ioane 8:28) Eaha iho â râ ta Iesu i haapii mai o ta ˈna iho i haapii atu i muri aˈe ia vetahi ê? Oia hoi na toopiti faaueraa rahi roa ˈˈe, te hereraa i te Atua e te hereraa i te taata-tupu. (Mataio 22:36-39) Ua faahohoˈa o Iesu i teie here. Ua parau oia e: “Te [here] nei au i te Metua,” e ua haapapu oia i te reira na roto i te raveraa i te hinaaro o te Atua tae roa ˈtu i te pohe. E ua faaite oia i to ˈna here no te mau taata na roto i te poheraa no ratou. Ua parau te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano no Ephesia e: ‘Ua here te Mesia ia outou, e ua horoa oia ia ˈna iho.’ (Ioane 14:31; Ephesia 5:2) No reira, ua faaue o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Teie ta ˈu parau, Ia [here] outou ia outou iho, mai ia ˈu e [here atu] ia outou na.”—Ioane 15:12, 13.
17. Nafea to Paulo faaiteraa e mea faufaa roa ia here ia vetahi ê?
17 Ua faaite o Paulo i te faufaaraa rahi mau o teie here paieti ma te parau e: “Parau noâ vau i te mau parau atoa a te taata nei, e ta te mau melahi atoa ra, e aita o ˈu [here], ua riro ïa vau mai te veo ooto ra, e mai te sumebalo maniania ra. Tei ia ˈu noâ iho te tohu, e te ite i te mau parau moe atoa ra, e te mau ite atoa, e tei ia ˈu te mau faaroo tapao atoa e tia ˈi ia hopoi ê atu i te mouˈa, e aore o ˈu [here], aita roa a ˈu e faufaa. E ia horoa noâ vau i ta ˈu mau taoˈa atoa ei faaamu i te taata rii, e ia tuu noa ˈtu vau i tau tino ia tahuhia i te auahi, e aita o ˈu [here], aita roa a ˈu e faufaa i reira. . . . Te vai nei te faaroo, e te tiai, e te [here], e toru ra; o tei hau râ i taua toru nei, o te [here] ïa.”—Korinetia 1, 13:1-3, 13.
18. Eaha ta tatou e nehenehe e tiai no ǒ mai ia Iehova ra o te apiti atu oia i to tatou oaoa?
18 Ia pee tatou i te here o Iehova, e nehenehe tatou e tiaturi i nia i to ˈna here no tatou, ia hara atoa anaˈe tatou, no te mea “e Atua aroha noa, e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi, e te parau mau” oia. (Exodo 34:6) Mai te peu e e tatarahapa mau tatou ia hara tatou, eita te Atua e haapao i te reira, e faaore râ ma te here i ta tatou mau hara. (Salamo 103:1-3) E, “ua î [Iehova] i te aroha, e te hamani maitai rahi.” (Iakobo 5:11) E faaoaoa te iteraa i te reira ia tatou.
Te hoê oaoa taotiahia i teie mahana
19, 20. (a) No te aha eita e nehenehe e itehia i te oaoa i roto i to ˈna taatoaraa i teie mahana? (b) Nafea te Bibilia e faaite ai e e nehenehe tatou e ite i te oaoa taotiahia i teie taime?
19 Teie râ, e nehenehe anei e oaoa i teie mahana, i te mea e te ora nei tatou i te mau mahana hopea o teie nei ao taparahi taata uˈana mau, haavî, tia ore i te pae morare i raro aˈe i te mana o Satani, i reira tatou e faaruru ai i te maˈi e te pohe? Papu maitai, eita tatou e nehenehe e fanaˈo i teie nei i te oaoa o te itehia i roto i te ao apî a te Atua, mai ta ta ˈna Parau e tohu ra: “Inaha, te hamani nei au i te raˈi apî e te fenua apî, e ore hoi tei mutaaihora e manaˈohia, e ore e faatupu-faahou-hia i roto i te aau: e oaoa râ outou e ouˈauˈa noa i te oaoa e a muri noa ˈtu, i ta ˈu e rave nei.”—Isaia 65:17, 18.
20 E oaoa taotiahia ta te mau tavini a te Atua e nehenehe e fanaˈo i teie mahana no te mea ua ite ratou i to ˈna hinaaro e e ite papu to ratou no nia i te mau haamaitairaa faahiahia mau o te fatata roa i te tae mai i roto i ta ˈna ao apî ei paradaiso. (Ioane 17:3; Apokalupo 21:4) No reira te Bibilia e nehenehe ai e parau e: “E Iehova sabaota e, e ao to te taata i tiaturi ia oe ra,” “e ao to te taata atoa i mǎtaˈu ia Iehova; o tei haapao i to ˈna ra mau eˈa,” “e ao to tei mǎrû; e riro hoi ia ratou te fenua.” (Salamo 84:12; 128:1; Mataio 5:5) No reira, noa ˈtu te mau huru tupuraa fifi mau o teie mahana o te tia ia tatou ia aro atu, e nehenehe tatou e ite i te oaoa rahi. Noa ˈtu e te roohia ra tatou i te mau mea iino, eita tatou e peapea mai te feia tei ore i ite ia Iehova e tei erehia i te tiaturiraa o te ora mure ore.—Tesalonia 1, 4:13.
21. Nafea te horoaraa ia ratou iho e faaoaoa ai i te mau tavini o Iehova?
21 Te ite atoa ra te mau tavini a Iehova i te oaoa no te mea te horoa nei ratou i to ratou taime, to ratou puai, e ta ratou mau faufaa no te haapii atu i te parau mau o te Bibilia ia vetahi ê, i te mau taata iho â râ o ‘te autâ noa ra e o te pii hua ra i te mau parau faufau atoa’ i roto i te ao a Satani. (Ezekiela 9:4) Te parau ra te Bibilia e: “E ao to tei haapao mai i te taata rii aroha ra, e faaorahia oia e Iehova i te taime ahoaho ra: na Iehova oia e tiai e ua faaora hoi ia ˈna, e fanaˈo to ˈna parahiraa i te ao nei.” (Salamo 41:1, 2) Mai ta Iesu i parau, “e mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.”—Ohipa 20:35.
22. (a) I te pae o te oaoaraa, a faaite i te taa-ê-raa i rotopu i te mau tavini a te Atua e tei ore e tavini ra ia ˈna. (b) No teihea tumu taa ê e tia ˈi ia tatou ia oaoa?
22 Noa ˈtu e eita te mau tavini o te Atua e nehenehe e ite i te oaoa i to ˈna taatoaraa i teie taime, e nehenehe ratou e fanaˈo i te oaoa ta te feia e ore e tavini ra i te Atua i erehia. Te faaite ra o Iehova e: “Inaha, e himene hua to ˈu ra mau tavini i te oaoa aau ra; e pii hua râ outou i te aau mauiui; e auê hoi outou i te ati o te varua.” (Isaia 65:14) Oia atoa, te vai ra i tei tavini ra i te Atua te hoê tumu taa ê no te oaoa i teie mahana—te fanaˈo nei ratou i to ˈna varua moˈa “ta te Atua i horoa mai i te feia i faaroo ia ˈna ra.” (Ohipa 5:32) E a haamanaˈo e, i te vahi e vai ai te varua o te Atua, i reira atoa te oaoa.—Galatia 5:22.
23. Eaha ta tatou e tuatapapa mai i roto i ta tatou haapiiraa i mua nei?
23 I roto i te faanahonahoraa o te mau tavini a te Atua i teie mahana, te ravehia ra te hoê tuhaa faufaa mau e “te [feia paari],” te mau matahiapo, o te aratai nei i te mau amuiraa, ma te faaitoito i te oaoa i roto i te nunaa o Iehova. (Tito 1:5) Nafea ratou e tia ˈi ia faariro i ta ratou mau hopoia e to ratou mau taairaa e to ratou mau taeae e mau tuahine i te pae varua? E tuatapapa mai te tumu parau i muri iho i te reira.
Nafea outou ia pahono?
◻ Nafea te poieteraa i te faaiteraa e mea nahonaho o Iehova?
◻ Nafea to Iehova faanahoraa i ta ˈna mau tavini i te tau tahito e i teie nei tau?
◻ Eaha te aifaitoraa ta Iehova e titau ra ia tatou?
◻ Eaha te faufaaraa o te here no to tatou nei oaoa?
◻ Eaha te huru oaoa ta tatou e nehenehe e ite i to tatou nei tau?
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 10]
I nia: Ma te parau faatia a te ROE/Anglo-Australian Observatory, patahia e David Malin