VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 15/9 api 4-7
  • No te aha e faaore ai i te hara?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha e faaore ai i te hara?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te inoraa o te hoê haerea faaore ore i te hara
  • E haapii i te faaore i te hapa
  • E imi i te hoê aifaitoraa
  • Te mau haamaitairaa o te faaoreraa i te hapa
  • ‘A tamau noa i te faaore te tahi i ta te tahi hapa ma te aau tae’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • E faaore anaˈe i ta te tahi hapa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
  • Te faaore ra anei outou i ta vetahi ê ra hapa mai ia Iehova e faaore mai i ta outou?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • O Iehova te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te faaoreraa i te hapa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2022
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 15/9 api 4-7

No te aha e faaore ai i te hara?

I TE hoê taime ua faataa te taata ite e papai ati Iuda ra o Joseph Jacobs i te faaoreraa i te hara mai “te haapiiraa morare teitei roa ˈˈe e te fifi roa ˈˈe ia faaohipa.” Oia mau, mea fifi roa no e rave rahi i te parau i te mau taˈo ra “Te faaore nei au i ta oe hara.”

E au ra e ua riro te faaoreraa i te hara mai te moni ra te huru. E nehenehe te reira e haamâuˈahia ma te ore e titau e ia faahoˈihia mai e ma te hamani maitai i nia ia vetahi aore ra e nehenehe te reira e haapuehia ma te nounou no ˈna iho. E au te faaohiparaa matamua i te hinaaro o te Atua. E tia ia tatou ia faatupu i te mau peu hamani maitai e horoa noa ia titau-anaˈe-hia i te faaore i te hara. No te aha? No te mea te faaitoito ra te Atua i te reira e no te mea e faaino roa te huru feruriraa e ore e faaore i te hara e e tahoo i te mau ohipa.

E faaroo-pinepine-hia te mau parau e: “Aita vau i riri; e tahoo râ vau!” Te mea peapea, te parau ra e rave rahi mau taata e ua riro te reira ei faaueraa tumu aratairaa i roto e rave rahi mau oraraa i teie mahana. Ei hiˈoraa, ua patoi te hoê vahine i te paraparau i to ˈna taoete vahine hau atu i te hitu matahiti no te mea, mai ta teie vahine e parau ra, “ua faaino roa o ˈna ia ˈu e aita roa ˈtu i nehenehe ia ˈu ia faaore i ta ˈna hapa.” Tera râ, e mea varavara teie huru tâuˈa-ore-raa i te taata, ia faatupuhia oia ei ravea no te imi i te hoê otoheraa mai te taata hapa ra aore ra ei mauhaa no te faautua ia ˈna, i te haamâha i te hinaaro e tahoo. Maoti râ, e faananea ˈtu â oia i te peapea, ma te vaiiho i te inoino ia tupu roa mai. Mai te peu e eita teie hepohepo e tatarahia, e nehenehe te mana puai o te tahoo e faaino i te mau taairaa e te oraora-maitai-raa atoa o te tahi.

Te inoraa o te hoê haerea faaore ore i te hara

Ia ore te hoê taata e faaore i te hapa, e faatupu teie haerea ê i te hepohepo. Ei faahopearaa, e nehenehe te hepohepo e aratai i te mau maˈi ino mau. Ua papai te taote ra o William S. Sadler e: “Eita te hoê noa ˈˈe taata e nehenehe e taa maite maori ra te hoê noa taote i te faito rahi maere mau o te maˈi e te mauiui o te taata nei tei taai roa ˈtu i te hepohepo, te mǎtaˈu, te aroraa, . . . te tahi manaˈo tia ore e te tahi oraraa viivii.” Oia mau, eaha ïa te inoraa ta te ahoaho i te pae no te mau manaˈo hohonu e faatupu ra? Te pahono ra te hoê buka i te pae rapaauraa e: “Ua faataa . . . te mau numera e e mau tapao o te maˈi no e piti i nia i te toru o te feia maˈi i haere mai e farerei i te hoê taote, ua faatupuhia aore ra ua faarahihia e te hepohepo i te pae o te feruriraa.”

E, eita roa ˈtu te haapeapearaa, te inoino, e te manaˈo tahoo e faaere i te ino. Ua riro teie mau manaˈo hohonu o te faaino mai te tutae auri ra te huru o te amu mǎrû noa i te tino o te hoê pereoo. Mea haviti paha te rapaeauraa o te pereoo, te vai nei râ i muri mai i te peni te hoê tereraa o te haamou.

Te tahi atu mea faufaa roa, e nehenehe atoa to tatou patoiraa i te faaore i te hapa ia vai anaˈe te hoê niu no te aroha ˈtu e faaino ia tatou i te pae varua. I mua i te aro o te Atua ra o Iehova, ua riro paha tatou mai te tavini i roto i te faahohoˈaraa a Iesu. Ua faaorehia te hoê utua rahi o te tavini na to ˈna fatu ohipa. Teie râ, i to ˈna tavini iho piiraa ia ˈna ia faaore i te hoê utua haihai roa, ua faaite oia i te etaeta e aita oia i faaore i te reira. Ua haapapu o Iesu e mai te peu e eita atoa tatou e hinaaro e faaore i te hapa, e patoi o Iehova i te faaore i ta tatou mau hara. (Mataio 18:21-35) No reira, mai te peu e eita tatou e faaore i te hapa, e nehenehe tatou e erehia i te hoê haava manaˈo mâ i mua i te Atua e to tatou atoa tiaturiraa no te tau no a muri aˈe! (Faaau e te Timoteo 2, 1:3.) Eaha ïa te ohipa ta tatou e nehenehe e rave?

E haapii i te faaore i te hapa

No ǒ roa mai te faaore-mau-raa i te hapa i te mafatu. E titau te reira e ia faaorehia te hapa o te tahi e ia faarue i te mau hinaaro tahoo atoa. No reira, e vaiiho tatou na Iehova te faaohiparaa hopea o te parau-tia e te faautuaraa.—Roma 12:19.

Tera râ, e tia ia tapao e i te mea e “e haavare rahi to te [mafatu] i te mau mea atoa nei, e ua ino roa,” eita oia e turai noa ia tatou ia faaore i te hapa, i te taime atoa e tia ˈi. (Ieremia 17:9) Ua parau o Iesu iho e: “No roto mai hoi i te [mafatu] te manaˈo iino, te taparahi taata, e te faaturi, te poreneia, e te eiâ, te haavare, e te faaino.”—Mataio 15:19.

Auaa hoi, e nehenehe to tatou mafatu e haamatarohia no te rave i te mea tia. Teie râ, e tia ia ravehia te haamataroraa ta tatou e titau ra i te hoê pu teitei aˈe. Eita tatou e nehenehe e rave i te reira o tatou anaˈe iho. (Ieremia 10:23) Ua farii te hoê papai salamo faauruahia i te reira e ua ani oia na roto i te pure i te aratairaa a te Atua. Ua pii oia ia Iehova na roto i te pure e: “E haapii mai â oe ia ˈu i ta oe ra mau ture. E faaite mai oe ia ˈu i ta oe i aˈo maira.”—Salamo 119:26, 27.

Ia au i te tahi atu salamo, ua ‘taa ˈtura’ i te Arii ra o Davida no Iseraela tahito ‘i te hinaaro’ o Iehova. Ua faatupu tia ˈtu oia i te reira e ua faufaahia oia. No reira, ua nehenehe oia e parau e: “E aroha e te hamani maitai to Iehova; e ore e riri vave, te rahi ra to ˈna aroha. Mai te aroha o te metua i ta ˈna ra mau tamarii, o to Iehova ïa aroha i te feia i mǎtaˈu ia ˈna ra.”—Salamo 103:8, 13.

E titau tatou ia haapii mai ta Davida i rave na. A tuatapapa na roto i te pure i te hiˈoraa tia roa o te Atua no nia i te faaoreraa i te hara, mai ta to ˈna atoa Tamaiti. I reira, e nehenehe ai tatou e haapii i te faaore i te hapa ma to mafatu atoa.

Teie râ, e aniani paha vetahi e: Eaha ïa no te mau hara ino mau? E tia anei ia faaore i te mau hara atoa?

E imi i te hoê aifaitoraa

Ia faaino-rahi-hia te hoê taata, e nehenehe te ahoaho e teimaha roa. E parau mau iho â râ te reira mai te peu e e faataehia te hoê hara ino mau i nia i te hoê taata hapa ore. Te aniani atoa paha ra vetahi e, ‘Nafea vau e nehenehe ai e faaore i te hapa o te hoê taata o tei haavare ma te ino mau ia ˈu e o tei haapepe ia ˈu?’ Mai te peu e e hara rahi mau o te titau i te tiavaruraa, e titau te taata tei faataehia i te hara ia faaohipa i te aˈoraa a Mataio 18:15-17.

I te rahiraa o te mau tupuraa, tei te taata i hape te taahiraa matamua. Mai te taime i hara ˈi oia e vai na anei te tahi tapao o te tatarahapa mau? Ua taui anei te taata i hara, peneiaˈe atoa e ua tutava anei oia i te rave i te tahi mau tataˈiraa mau? I mua i te aro o Iehova ua riro teie huru tatarahaparaa ei taviri no te faaore i te hapa tae noa ˈtu te mau hara ino mau. Ei hiˈoraa, ua faaore o Iehova i te hara o Manase, te hoê o te mau arii ino roa ˈˈe i roto i te aamu o Iseraela. I nia i teihea niu? Ua rave te Atua i te reira no te mea ua faahaehaa o Manase i te pae hopea ia ˈna e ua tatarahapa oia i ta ˈna mau ohipa iino.—Paraleipomeno 2, 33:12, 13.

I roto i te Bibilia e titau te tatarahaparaa mau ia taui-mau-hia te haerea, ia tatarahapa ma to mafatu atoa i te mau hape atoa i ravehia. Ia tano e ia nehenehe anaˈe, e apeehia te tatarahaparaa e te hoê tutavaraa no te faahau e te taata i faataehia i te hara. (Luka 19:7-10; Korinetia 2, 7:11) Ia ore e tatarahapa, eita o Iehova e faaore i te hara.a Hau atu, aita te Atua e faahepo ra ia faaore te mau kerisetiano i te hapa o te feia i maramarama na i te pae varua, o te rave nei râ i teie nei i te hara ma te hinaaro mau e te tatarahapa ore. (Hebera 10:26-31) I roto i taua otia ra ino mau, eita e tano ia faaore i te hara.—Salamo 139:21, 22; Ezekiela 18:30-32.

Ia nehenehe e faaore i te hara aore ra aita, e hinaaro paha te hoê taata tei faataehia i te hoê hara ino mau e haapao i te tahi atu uiraa: E tia anei ia ˈu ia hepohepo noa ma te etaeta i te pae no te mau manaˈo hohonu, ma te inoino e te riri roa, tae roa ˈtu i te taime a faatitiaifarohia ˈi te peapea? A rave na i te hoê hiˈoraa. Ua inoino roa te Arii ra o Davida i to ˈna tenerara, o Ioaba, tei haapohe ia Abinera e ia Amasa, “toopiti tau taata parau-tia e te maitai rahi ia [Ioaba].” (Te mau arii 1, 2:32) Eita e ore e ua faaite tahaa o Davida i to ˈna riri e to ˈna inoino ia Iehova ra na roto i te pure. I muri aˈe, eita e ore ua vai noa te uˈanaraa o te mau manaˈo o Davida. Aita oia i vaiiho e na te inoino e faatere ia ˈna tae roa ˈtu i te hopea o to ˈna oraraa. Ua tamau noa ˈtu râ o Davida i te ohipa e o Ioaba, aita râ o ˈna i faaore ohie noa i te hara o teie taata taparahi taata tatarahapa ore. Ua ite o Davida e e faaohipahia te parau-tia i te hopea.—Samuela 2, 3:28-39; Te mau arii 1, 2:5, 6.

E titau paha te reira i te taime e te tutavaraa na mua ˈˈe te faainoraa e te mau hara ino mau o vetahi ê e faaore ai i to ratou inoino matamua. E ohie aˈe te tereraa o te rapaauraa ia faˈi te taata i hara i ta ˈna mau hape e ia tatarahapa oia. Teie râ, e tia i te taata hapa ore ia ite i te tamahanahanaraa e te tamǎrûraa i roto i to ˈna ite no nia i te parau-tia e te paari o Iehova e i roto i te amuiraa kerisetiano, ma te ore e haapao i te ohipa o te taata i hapa.

Ia ite atoa ia outou e ia faaore outou i te hapa o te hoê taata, e ere ïa te auraa e aita outou e tâuˈa ra i te hara. No te kerisetiano, te auraa o te faaoreraa i te hapa oia hoi ia vaiiho ma te tiaturi i te fifi i roto i te rima o Iehova. O o ˈna te Haava parau-tia o te ao taatoa nei, e e faaohipa oia i te parau-tia i te taime tano. E haava atoa oia i te ‘feia poreneia e te faaturi’ haavare.—Hebera 13:4.

Te mau haamaitairaa o te faaoreraa i te hapa

Ua himene te papai salamo ra o Davida e: “Te maitai ra hoi oe, e [Iehova], e ua [ineine] oe [i] te faaore mai i te hara nei, e te aroha rahi i te feia atoa e tiaoro atu ia oe ra.” (Salamo 86:5) Te ‘ineine’ ra anei outou, mai ia Iehova, ‘i te faaore i te hara’? E rave rahi mau haamaitairaa.

A tahi, e faatupu te faaoreraa i te hapa a vetahi i te mau taairaa maitatai. Te faaitoito ra te Bibilia i te mau kerisetiano e: “Ia hamani maitai outou ia outou iho, ma te aau mǎrû aroha noa, ma te faaore hoi i te hara te tahi e te tahi, mai ta te Atua i faaore mai i ta outou i te Mesia ra.”—Ephesia 4:32.

A piti, e afai te faaoreraa i te hapa i te hau. E ere noa i te hau i rotopu i te mau taata, te hau atoa râ no roto roa mai.—Roma 14:19; Kolosa 3:13-15.

A toru, e tauturu te faaoreraa i te hapa a vetahi ia haamanaˈo tatou e e titau tatou iho ia faaorehia ta tatou mau hara. Oia mau, “ua rave paatoa hoi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra.”—Roma 3:23.

I te pae hopea, e haamatara te faaoreraa i te hapa a vetahi i te eˈa ia faaorehia ta tatou mau hara e te Atua. Ua parau o Iesu e: “Ia faaore hoi outou i ta vetahi ê ra hapa, e faaore atoa mai to outou Metua i te ao ra i ta outou.”—Mataio 6:14.

A feruri na i te mau mea e rave rahi i vai na i roto i te feruriraa o Iesu i te avatea o to ˈna poheraa. Ua tapitapi oia no ta ˈna mau pǐpǐ, te ohipa pororaa, e to ˈna taiva ore iho â râ ia Iehova. Teie râ, noa ˈtu e ua mauiui rahi o ˈna i nia i te pou haamauiuiraa, eaha ta ˈna i parau no nia i te reira? I rotopu i ta ˈna mau parau hopea oia hoi e, “E tau Metua, e faaore mai i ta ratou hara.” (Luka 23:34) E nehenehe tatou e pee i te hiˈoraa tia roa o Iesu na roto i te faaoreraa i te hapa a te tahi ma to mafatu atoa.

[Nota i raro i te api]

a Tera râ, e haapao o Iehova i te tahi atu mau ohipa no te faaoti e mai te peu e e faaore i te hara aore ra eita. Ei hiˈoraa, mai te peu e aita te hoê taata rave hara i ite i te mau ture a te Atua, e nehenehe teie ite-ore-raa e faaiti i te hopoia o te utua. I to Iesu aniraa i to ˈna Metua ia faaore i te hara o te feia i faautua ia ˈna, ua faahiti o Iesu ma te papu maitai i te mau faehau roma o tei haapohe ia ˈna. ‘Aore ratou i ite i ta ratou e rave nei,’ ma te ite ore o vai mau na o ˈna. Teie râ, ua amo te mau aratai faaroo o ratou te tumu o teie haapoheraa i te utua rahi aˈe—e eita e faaorehia i te hara o te rahiraa o ratou.—Ioane 11:45-53; a faaau e te Ohipa 17:30.

[Hohoˈa i te api 5]

Ua huti mai anei outou i te vahi faufaa o te faahohoˈaraa a Iesu no nia i te tavini o tei ore i faaore i te hara?

[Hohoˈa i te api 7]

E faatupu te faaoreraa i te hapa a vetahi i te mau taairaa maitatai e e hopoi mai te reira i te oaoa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono