Te faaore ra anei outou i te hara?
E MEA fifi roa no Bill e ta ˈna tamahine e 16 matahiti ia vai afaro noa. Ua tupu pinepine te mau feiiraa iti i rotopu ia raua na roto i te tuôtuôraa puai. I te pae hopea, ua rahi roa te iria tae roa ˈtu i te faito e ua ani o Lisa e faarue i te fare.a
I muri aˈe i te hoê taime, ua farii atura o Lisa e ua hape o ˈna e ua tutava oia e ia faaore to ˈna metua tane i ta ˈna hara. Maoti râ i te haamoe i te mau hape tahito a Lisa, ua patoi to ˈna metua tane tei inoino i ta ˈna mau tutavaraa e faatupu i te hau. A hiˈo na! Aita o ˈna i hinaaro e faaore i te hape o ta ˈna iho tamahine!
E mau senekele i teie nei ua faautua-pohe-hia te hoê taata hapa ore no te hoê taparahiraa taata ta ˈna i ore i rave. Ua horoa te mau ite i te mau parau haavare, e ua patoi tahaa roa ˈtu te mau taata politita a te hau i te faaohipa i te parau-tia. O Iesu Mesia teie taata hapa ore. Na mua iti noa ˈˈe i pohe ai oia, ua ani o ˈna na roto i te pure i te Atua e: “E tau Metua, e faaore mai i ta ratou hara, aore hoi ratou i ite i ta ratou e rave nei.”—Luka 23:34.
Ua faaore o Iesu i te hara ma te aau tae, ma to ˈna mafatu atoa, e ua faaitoitohia ta ˈna mau pǐpǐ ia pee atu ia ˈna i roto i taua tupuraa ra. (Ephesia 4:32) Teie râ, mai ia Bill, aita e rave rahi taata aroha ore e hinaaro nei e faaore i te hara. Nafea tatou ia faaite i taua huru ra? Te hinaaro mau ra anei outou e faaore i te hara a vetahi ia hape ratou i nia ia outou? E eaha ïa no te mau hara ino mau? E tia atoa anei ia faaore i te reira?
Te faaoreraa i te hara te hoê ïa tautooraa
E ere roa i te mea ohie te faaoreraa i te hara. E i teie mau taime fifi mau, ua rahi atu â te fifi no nia i te mau auraa i rotopu i te taata nei. Te uˈana pinepine ra te mau hepohepo e te mau faateimaharaa i roto iho â râ i te oraraa utuafare. Ua faataa ê na te aposetolo kerisetiano o Paulo e e tupu te reira i te “anotau hopea.” Ua parau oia e: “E riro te taata nei ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, . . . e te au ore i te taata maitatai ra, e haavare, e mârô, e faateitei.”—Timoteo 2, 3:1-4.
Ma te ore ïa e nehenehe e ape, te faaruru nei tatou paatoa i te mau faateimaharaa no rapaeau mai o te tamata ra i to tatou neheneheraa e faaore i te hara a vetahi. Hau atu, te aro atoa ra tatou i te mau puai no roto mai. Ua autâ o Paulo e: “O te maitai hoi ta ˈu i hinaaro ra, aore ïa vau i rave: area te ino hinaaro-ore-hia e au ra, o ta ˈu ïa e rave nei. Te rave nei au i te mea hinaaro-ore-hia e au ra, e ere ïa vau tei rave ra, o te ino râ i vai i roto ia ˈu nei ra.” (Roma 7:19, 20) Ei faahopearaa, eita te rahiraa o tatou nei e faaore i te hara mai ta tatou i hinaaro na. Inaha ˈtura, e mana puai to te huru taata hara e te tia ore i nia ia tatou paatoa, o te faaere i te tahi mau taime e ia faaite tatou i te aroha no to tatou taata-tupu.
I te faaitoitoraahia oia e faaore i te hape iti o te tahi atu taata, ua pahono te hoê vahine e: “Aita e faufaaraa e rave i te hoê tutavaraa no te faaore i te hape.” Mea toetoe, paari, e te faaahaaha teie huru paraparau ia hiˈohia na nia noa. Ia hiˈo-hohonu-hia râ, te ite ra tatou e te faaite ra te reira i te inoino ta te rahiraa o te mau taata e faatupu ra ia faaruru ratou i te hoê ao i reira e faarirohia ratou ei feia miimii, tâuˈa ore, e te ino. Ua parau te hoê taata e: “E faaohipa te taata i to outou vahi maitai ia faaore outou i ta ratou mau hape. Mai te huru ra e te taataahihia ra outou.”
E ere ïa i te mea maere e mea fifi ia faaore i te hara i teie anotau hopea. Tera râ, te faaitoito ra te Bibilia ia tatou ia faaore i te hara ma te maitai. (Faaau e te Korinetia 2, 2:7.) No te aha e tia ia tatou ia faaore i te hara?
[Nota i raro i te api]
a Ua tauihia te mau iˈoa.