Te faaore ra anei outou i ta vetahi ê ra hapa mai ia Iehova e faaore mai i ta outou?
“Ia faaore hoi outou i ta vetahi ê ra hapa, e faaore atoa mai to outou Metua i te ao ra i ta outou. Ia ore râ outou ia faaore i ta vetahi ê ra hapa, e ore atoa to outou Metua e faaore mai i ta outou hapa.”—MATAIO 6:14, 15.
1, 2. Eaha te huru Atua ta tatou e hinaaro, e no te aha?
“E AROHA e te hamani maitai to Iehova; e ore e riri vave, te rahi ra to ˈna aroha. E ore oia e tamau i te aˈo mai ia tatou, e ore hoi e vaiiho maoro i to ˈna riri e a muri noa ˈtu. Aita aˈenei oia i tahoo mai ia tatou e ia faito i ta tatou mau hara, aore hoi i faautua mai ia tatou e ia faito i to tatou mau ino. Mai te teiteiraa o te mau raˈi i nia i te fenua nei, mai te reira te rahi o to ˈna aroha i te feia i mǎtaˈu ia ˈna ra: mai te hitia o te râ e taa ê i te tooa o te râ ra o ta ˈna ïa faataa-ê-raa i ta tatou mau hara ia tatou nei. Mai te aroha o te metua i ta ˈna ra mau tamarii, o to Iehova ïa aroha i te feia i mǎtaˈu ia ˈna ra. Ua ite hoi oia i to tatou huru; e te manaˈo ra oia e, e repo tatou nei.”—Salamo 103:8-14.
2 I te mea hoi e ua fanauhia tatou i roto i te hara e e i te hape e te huru taata tia ore e tamata noa i te aratai ia tatou i raro aˈe i te ture a te hara, ma te peapea mau, mea hinaaro na tatou i te hoê Atua ‘e haamanaˈo mai e ua hamanihia tatou i te repo fenua.’ E toru hanere matahiti i muri aˈe i to Davida faataaraa mai ia Iehova ma te faahiahia mau i roto i te Salamo 103, ua faataa atoa mai te papai buka bibilia ra o Mika i taua nei â Atua nei no to ˈna huru maitai rahi i te faaoreraa i te mau hapa i ravehia i te hoê taime: “O vai ïa Atua e au ia oe ra, i te faaoreraa i te parau-tia ore, e te faarueraa ˈtu i te hapa a te toea o to ˈna kelero? o tei ore i tapea tamau i to ˈna riri e a muri noa ˈtu, no te mea, e mea au ia ˈna te aroha. E aroha faahou mai â oia ia tatou; e tinai mau â oia i to tatou ino; e faarue paatoa oe i ta ratou hara i raro roa i te moana ra.”—Mika 7:18, 19.
3. Eaha te auraa e faaore i ta vetahi ê ra hara?
3 I roto i te mau Papai heleni, te auraa o te parau ra “faaore i te hara” oia ïa “vaiiho ia haere ê.” A tapao na e te huri ra o Davida raua o Mika, i faahitihia ˈtu i nia nei, i taua parau nei na roto i te mau parau nehenehe mau e te taa maitai. Ia taa maitai ia tatou i te aano o te aroha o Iehova, e hiˈopoa anaˈe na vetahi o te mau hiˈoraa o taua aroha ra ia ohipa. Te faaite ra te hiˈoraa matamua e e nehenehe te feruriraa o Iehova e fariu ê i te haamouraa o te parau no te faaoreraa i ta vetahi ê ra hara.
Te arai ra o Mose—te faaroo maira o Iehova
4. I muri aˈe i teihea mau haapapuraa o te mana o Iehova, te mau ati Iseraela i mǎtaˈu ai i te tomo i roto i te Fenua i Tǎpǔhia maira?
4 Ua aratai mai o Iehova i te nunaa o Iseraela ma te hau mai Aiphiti mai i te Anavai no Ioridana, no te tomo atu i te fenua ta ˈna i tǎpǔ ia ratou ei faaearaa no ratou, ua patoi râ ratou i te haere, inaha te riaria ra ratou i te mau taata rii no Kanaana. I muri aˈe i to ratou iteraa ia Iehova i te faaoraraa ia ratou mai Aiphiti na roto i te tuuraa mai oia hoê ahuru ati riaria mau, e te tatararaa i te hoê uputa i roto i te Miti Uteute, te haamouraa i te nuu aiphiti i tamata i te apee mai ia ratou, e i te avariraa e o ratou i te Mouˈa ra i Sinai te Faufaa o te Ture tei faariro ia ratou ei nunaa maitihia na Iehova, e i te horoa-semeio-raa mai i te mâna i te mau mahana atoa mai te raˈi mai no te turu ia ratou, ua riaria ratou i te tomo atu i roto i te fenua i tǎpǔhia maira, e te tumu o te tahi ïa mau taata rarahi no Kanaana”!—Numera 14:1-4.
5. Mea nafea e piti nau taata hiˈo haapao maitai i te tamataraa i te tahoê ia Iseraela?
5 Ua tipapa ihora o Mose raua o Aarona i raro to raua mata, i mua i te aro o te nunaa e mǎtaˈu ra. Ua tamata aˈera hoi o Iosua raua o Kaleba, te tahi nau taata hiˈo haapao maitai, i te tamǎrû ia Iseraela: ‘E fenua maitai rahi roa hoi, e fenua tahe pape noa ïa te û e te meli. Eiaha hoi e mǎtaˈu i te taata o taua fenua ra, teie Iehova ia tatou nei!’ Maoti hoi i te faaitoitohia e teie nei mau parau, ua tamata aˈera te nunaa orure hau e mǎtaˈu ra, i te pehi ia Iosua raua o Kaleba i te ofai.—Numera 14:5-10.
6, 7. (a) Eaha ta Iehova i opua e rave a patoi ai to Iseraela i te haere i roto i te Fenua i Tǎpǔhia maira? (b) No te aha o Mose i patoi ai i te haavaraa a Iehova i nia ia Iseraela, e eaha ihora hoi te faahopearaa?
6 Ua riri roa o Iehova! “Ua parau maira Iehova ia Mose, Afea râ teie nei feia e faaea ˈi i te faatiˈotiˈoo mai ia ˈu? afea hoi ratou e faaroo mai ai ia ˈu i te mau tapao ta ˈu i rave i roto ia ratou ra? e tairi au ia outou i te pohe, e faaere au ia ratou, e e faariro vau ia oe ei nunaa rahi roa, e te puai rahi roa ia ratou nei. Ua parau atura Mose ia Iehova, E itea te reira e to Aiphiti (no roto ia ratou teie nei feia i te aratairaahia mai e oe i to oe na puai); e riro hoi ratou i te parau i te reira i te taata atoa o te fenua nei; . . . Ia taparahi hoi oe i teie atoa nei feia mai te taparahiraa taata hoê ra, e riro te mau fenua i ite i to roo ra i te parau e riro i te na ô, No te mea aore i tia ia Iehova ia hopoi i teie nei feia i te fenua ta ˈna i tǎpǔ e e horoa no ratou, i taparahihia ai oia ia ratou i te medebara ra.”—Numera 14:11-16.
7 Ua taparu o Mose e ia faaorehia mai ta ratou mau hara, no te iˈoa iho o Iehova: “E faaore oe i te hara a teie nei feia i te aroha rahi hoi no oe ra, mai ta oe hoi i faaore i te hara a teie nei feia mai Aiphiti mai â e tae roa aˈenei i teie nei. Ua parau maira Iehova, ua faaore hoi au ta oe i parau maira.”—Numera 14:19, 20.
Te haamori idolo a Manase e te faaturi o Davida
8. Eaha te huru hiˈoraa ta te arii o Iuda oia hoi o Manase i vaiiho mai?
8 Te hoê hiˈoraa faufaa roa no te aroha rahi o Iehova, o te hiˈoraa ïa o Manase, te tamaiti a te arii maitai ra o Hezekia. 12 matahiti to Manase ia ˈna i haamata i te faatere ei arii i Ierusalema. Ua patu oia i te mau vahi teitei, ua faatia i te mau fata na te mau Baala, ua hamani i te mau pou moˈa, ua tipapa i mua i te mau fetia o te raˈi, ua faaohipa i te tahutahu e te ohipa tahuˈa, ua imi i te varua ino, ua faatia i te hoê idolo otiotihia, i roto i te hiero o Iehova e ua pûpû hoi i ta ratou mau tamarii na te auahi i te Peho no Hinoma. “E rave rahi ta ˈna parau ino i rave i te aro o Iehova” e “ua haavare . . . ia Iuda e to Ierusalema atoa, ia rahi to ratou ino i to te mau fenua i pohe ia Iehova i te aro o te tamarii a Iseraela ra.”—Paraleipomeno 2, 33:1-9.
9. Mea nafea te aro o Iehova i te mǎrûraa i mua ia Manase, e ma teihea faahopearaa?
9 E i te pae hopea, ua aratai aˈera o Iehova i to Asura e aro ia Iuda, e ua haru aˈera hoi ratou ia Manase e ua hopoi ia ˈna i Babulonia. “Ia pohe râ oia ra, e ia imi oia i to ˈna Atua ia Iehova ra, e ua faahaehaa roa oia i te aro o te Atua o to ˈna ra mau metua, e ua pure hoi oia ia ˈna, e ua faatia mai i to ˈna hinaaro; ua faaroo maira oia, e ua faahoˈi mai oia ia ˈna i Ierusalema, i to ˈna ihora basileia.” (Paraleipomeno 2, 33:11-13) Ua hopoi ê atura o Manase i te mau atua ěê, i te mau idolo, e te mau fata i rapaeau i te oire. Ua haamata aˈera oia i te pûpû i te mau tusia i nia i te fata o Iehova e ua parau aˈera ia Iuda e tavini i te Atua mau. O te hoê teie hiˈoraa maere mau o te hinaaro o Iehova e faaore i ta vetahi ê ra hara, ia faatupu te haehaa, te pure, e ia faatitiaifarohia i te haerea tia ore, i te mau hotu o te tatarahapa!—Paraleipomeno 2, 33:15, 16.
10. Mea nafea to Davida tamataraa i te huna i ta ˈna hara i rave e te vahine a Uria?
10 E parau matauhia te parau no nia i te faaturiraa te arii ra o Davida e te vahine a te ati Heta ra o Uria. Aita noa oia i faaturi e o ˈna, ua faatupu atoa râ oia i te hoê opuaraa iino ia hapû te vahine. Ua horoa ˈtura te Arii na Uria i te hoê parau faatia ia faarue mai oia i te tahua aroraa, ma te faaue ia ˈna e haere i to ˈna utuafare e taoto i ta ˈna vahine. Tera râ, ei faaturaraa i to ˈna mau hoa faehau i nia i te tahua aroraa, aita o Uria i farii. Ua titau aˈera hoi o Davida ia ˈna e haere mai e tamaa e e inu ia ˈna ra, aita râ o Uria i haere i ta ˈna vahine ra. I muri iho, ua tono aˈera o Davida i te hoê poroi i ta ˈna tenerara ra e tuu ia Uria i mua mau i te aroraa ra, ia tairihia o Uria e ia pohe, e o te ohipa mau hoi i tupu.—Samuela 2, 11:2-25.
11. Mea nafea to Davida tatarahaparaa i ta ˈna hara, e inaha ua faaoromai mai oia i te aha?
11 Ua tono atura o Iehova i ta ˈna peropheta ia Natana ia Davida ra, e faaite i te hara a te arii. “Ua parau maira Davida ia Natana, Ua hara vau ia Iehova: ua parau atura Natana ia Davida, Ua faataa-ê-hia e Iehova ta oe hara; e ore oe e pohe.” (Samuela 2, 12:13) Ua putapû roa o Davida i te hara ta ˈna i rave e ua faaite aˈera hoi i to ˈna tatarahapa na roto i te hoê pure hohonu mau ia Iehova: “E ere hoi i te tusia ta oe i hinaaro, ahiri o te reira, ua horoahia ïa e au, aore hoi oe e au i te tusia taauahi. O ta te Atua tusia hinaaro ra, o te aau paruparu ra ïa; o te aau paruparu ra e te oto ra, e ore roa te Atua e vahavaha i te reira.” (Salamo 51:16, 17) Aita o Iehova i vahavaha i te pure ta Davida i pûpû atu ma te hoê mafatu paruparu. E hau atu, e utua teimaha mau ta Davida i faaruru, ia au maite i te faaueraa a Iehova no nia i te faaoreraa i ta vetahi ê ra hapa i roto i te Exodo 34:6, 7: “E ore e parau i te taata ino e e taata ino ore.”
Te pûpûraa o Solomona i te hiero
12. Eaha ta Solomona i ani i te taime e pûpûhia ˈi te hiero, e eaha te pahonoraa a Iehova?
12 Ia oti te hiero o Iehova i te patuhia e Solomona, ua na ô atura oia i roto i ta ˈna pure pûpûraa e: “E faaroo mai hoi oe i te pure a to tavini, e ta to mau taata atoa ia Iseraela, ia pure tia mai ratou i teie nei vahi: ei te raˈi oe ei to oe iho parahiraa mau e faaroo mai ai, e ia ite oe ra, a faaore mai i ta ratou hara.” Ua pahono maira Iehova i te na ôraa mai e: “Ia opanihia e au te raˈi e aita ˈtura e ûa, e ia parau vau i te vava e amu i te fenua, e ia tuu atu vau i te maˈi i to ˈu ra mau taata; ia faahaehaa mai to ˈu ra taata tei mairihia i to ˈu ra iˈoa, e ia pure, e ia imi mai i to ˈu nei mata, e ua fariu mai i ta ratou parau ino ra, ei reira vau e faaroo ai i nia i te raˈi, e faaore au i ta ratou hara, e e faaora vau i to ratou fenua.”—Paraleipomeno 2, 6:21; 7:13, 14.
13. Eaha ta te Ezekiela 33:13-16 e faaite ra no nia i te manaˈo o Iehova i te hoê taata?
13 Ia hiˈo mai Iehova ia outou, e farii mai oia ia outou no to outou huru i teie nei, eiaha no to outou huru i mutaa ihora. E riro hoi mai ta Ezekiela 33:13-16 e parau ra: “Ia parau vau i te taata parau-tia ra, E ora mau oia; e ua tiaturi ihora oia i ta ˈna iho parau-tia, e ua rave hoi i te parau ino ta ˈna i rave ra, e pohe oia i te reira. E mai reira hoi, ia parau atu vau i te taata parau ino ra, E pohe mau â oe na; e ua fariu mai oia i ta ˈna parau ino, e ua rave i te mea au e te mea tia ra; e ua faahoˈi maira taua taata parau ino ra i te mauhaa, e ua hopoi mai i ta ˈna i haru ra; e ua haapao i te parau ora ra, e aore i rave i te ino ra: e ora mau â oia, e ore ïa e pohe. Te mau hara atoa ta ˈna i rave ra; e ore ïa e manaˈo-faahou-hia ei hara na ˈna; ua rave oia i te mea au e te parau-tia: e ora mau â oia ra.”
14. E taa ê te huru o Iehova no nia i te faaoreraa i ta vetahi ê ra hara i roto i teihea tuhaa?
14 E huru taa ê ta te aroha o te Atua o Iehova e faatupu i nia ia tatou, te hoê huru fifi mau na te taata ia tuu i roto i te parau no te faaoreraa i ta vetahi ê ra hapa—e tia ia ˈna ia faaore i ta vetahi ê ra hapa e ia haamoe roa. E riro vetahi mau taata i te parau e, ‘E nehenehe ta ˈu e faaore i te hape ta oe i rave, eita râ e nehenehe (aore ra eita vau e hinaaro) e haamoe.’ Taa ê atu, a tapao na eaha ta Iehova e parau ra no nia i te ohipa ta ˈna e rave: “E faaore hoi au i ta ratou hara, e ore au e manaˈo faahou i ta ratou ino.”—Ieremia 31:34.
15. Eaha te mau parau e vai ra no nia i te huru o Iehova i te pae no te faaoreraa oia i ta vetahi ê ra hara?
15 Ua faaore o Iehova i te hara a te feia e haamori ia ˈna i te fenua nei ehia tausani matahiti te maoro. Ua faaore oia i te mau hara ta ratou i ite e ua rave ratou, e oia atoa hoi e rave rahi mau hara ta ratou i ore i ite. Aita e hopearaa to to ˈna aroha rahi, to ˈna faaoromairaa roa, e to to ˈna aroha no te faaoreraa i ta vetahi ê ra hapa. Te na ô ra te Isaia 55:7 e: “E faarue te paieti ore i to ˈna haerea, e te taata parau-tia ore i to ˈna manaˈo: a hoˈi ai oia ia Iehova, e na ˈna oia e aroha mai; e hoˈi i to tatou Atua, te rahi ra hoi ia ˈna te faaore i te hara.”
Te faaoreraa i ta vetahi ê ra hapa i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano
16. No te aha tatou e nehenehe ai e parau e e tuati maitai te huru o Iesu no nia i te faaoreraa i ta vetahi ê ra hara e i to Iehova?
16 Ua î roa te mau parau no nia i te huru o te Atua i te pae no te faaoreraa oia i ta vetahi ê ra hapa, i roto i te aamu o te mau Papai Heleni Kerisetiano. E pinepine o Iesu i te faahiti i taua parau ra, ma te faaite e ua tuati maite oia i te manaˈo o Iehova i nia i taua tumu parau ra. No ǒ mai te manaˈo o Iesu ia Iehova ra, te faaite ra hoi oia i te huru o Iehova, o te hohoˈa mau oia no te huru iho o Iehova; e o tei ite ia ˈna ra, ua ite ïa ia Iehova.—Ioane 12:45-50; 14:9; Hebera 1:3.
17. Mea nafea to Iesu faahohoˈaraa i te parau no te “faaore-[rahi-raa]” o Iehova i ta vetahi ê ra hara?
17 Te parau no nia i te faaore-rahi-raa o Iehova i te hara, ua haapapuhia ïa i roto i te hoê o te mau parabole a Iesu, no nia i te hoê arii i faaore i te utua a te hoê tavini, oia hoi 10 000 taleni (fatata 3 300 000 000 farane). Ia ore râ taua tavini nei e faaore i te utua a to ˈna hoa tavini oia hoi hoê hanere denari (tau 6 000 farane), ua riri roa ˈˈera te arii. “E teie nei tavini ino e! faaore atoa ˈtura vau i tau tarahu ia oe ra, o oe i parau mai ia ˈu ra; eiaha oe e aroha atoa ˈtu i to taetaeae tavini mai ia ˈu i aroha ˈtu ia oe na? Riri aˈera tana fatu ia ˈna, tuu atura ia ˈna i te feia tapea ra, e ia hoona roa tana tarahu ra ia ˈna. E na reira atoa mai tau Metua i te ao ra ia outou atoa na, ia ore outou ia faaore ma te aau atoa i te hapa a to ˈna taeae.” Teie te haapiiraa ta Iesu i horoa mai i muri iho: “E na reira atoa mai tau Metua i te ao ra ia outou atoa na, ia ore outou ia faaore ma te aau atoa i te hapa a to ˈna taeae.”—Mataio 18:23-35.
18. Eaha te hiˈoraa o Petero no nia i te faaoreraa i ta vetahi ê ra hara ia faaauhia i te hiˈoraa o Iesu?
18 Na mua noa ˈˈe o Iesu e horoa ˈtu ai i te faahiˈoraa i nia nei, ua haere maira o Petero ia Iesu ra e ua ui maira e: “E te Fatu, ia tuatapapa tau taeae i te hamani ino mai ia ˈu, ia hia a ˈu faaoreraa ˈtu i ta ˈna hara? ia hitu anei? Ua parau atura Iesu ia ˈna, Aore au i parau atu ia oe e, Ia hitu; ia hitu râ ahuru i te hituraa.” (Mataio 18:21, 22) E navai roa e hitu taime no te hoê mahana, ia au i ta Iesu i parau: “E ara ia outou iho. Ia hamani ino mai to taeae ia oe, e aˈo atu; e ia tatarahapa oia ra, e faaore atu i ta ˈna hapa. E ia hitu noa ˈtu o ˈna hamani-ino-raa ia oe i te mahana hoê ra, e e hitu hoi fariuraa mai i te mahana hoê ra e te parauraa mai e, Ua tatarahapa vau, e faaore â oe i ta ˈna hapa.” (Luka 17:3, 4) Ia faaore mai Iehova i ta tatou hara, eita o ˈna e manaˈo faahou i te reira—auê ïa tatou i te fanaˈo.
19. Eaha te tia ia tatou ia rave e faaore mai ai o Iehova i ta tatou nei hara?
19 Mai te peu e te vai ra te haehaa i roto ia tatou no te tatarahapa e te faaite i ta tatou mau hara, e farii maitai mai Iehova ia tatou: “Ia faˈi râ tatou i ta tatou hara, e parau mau ta te Atua e te tia i te faaoreraa mai i ta tatou hara, e te tamâraa ia tatou i te mau parau-tia ore atoa.”—Ioane 1, 1:9.
20. Eaha te hiˈoraa no te faaore i ta vetahi ê ra hara i faaitehia e Setephano?
20 Ua pii hua te hoê pǐpǐ a Iesu o Setephano te iˈoa, na roto i te hoê huru feruriraa faahiahia mau i te pae no te faaoreraa i ta vetahi ê ra hara, i teie nei pii, a pehi noa mai ai te hoê nahoa rahi taata ia ˈna i te ofai: “E tau Fatu, e Iesu e, a rave mai oe i tau varua. Topa turi ihora oia, ua pii hua ˈtura te reo, E [Iehova], eiaha teie nei hara e taio tia ia ratou nei: e tei te na reiraraa ra, mairi atura tana taoto.”—Ohipa 7:59, 60.
21. No te aha te hiˈoraa o Iesu no nia i te faaoreraa i te hara a te mau faehau roma e riro ai ei hiˈoraa maere rahi mau?
21 Ua vaiiho mai o Iesu i te hoê hiˈoraa hau atu â i te maere no nia i te hinaaroraa oia e faaore i ta vetahi ê ra hara. Ua tapea to ˈna mau enemi ia ˈna, ua tamata ia ˈna ma te tia ore i te ture, ua faahapa ia ˈna ei taata rave hara, ua faaooo ia ˈna, ua tuha i te huare i nia ia ˈna, ua tairi ia ˈna i te taura e rave rahi hatua e e ivi e te auri tei taamu-maitai-hia i nia iho, e i te pae hopea ua patiti ia ˈna i nia i te hoê pou e rave rahi hora te maoro. E tuhaa rahi ta to Roma i roto i teie nei ohipa. Tera râ, a fatata ai Iesu i te pohe i nia i taua pou haamauiuiraa ra, ua na ô atura oia i to ˈna Metua i te raˈi ra, no nia i te mau faehau i patiti ia ˈna i nia i te pou: “E tau Metua, e faaore mai i ta ratou hara, aore hoi ratou i ite i ta ratou e rave nei.”—Luka 23:34.
22. Eaha te mau parau no nia i te Aˈoraa i nia i te Mouˈa te tia ia tatou ia faaohipa?
22 I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te Mouˈa, ua na ô atura Iesu e: “E aroha ˈtu i to outou mau enemi; e pure hoi i te feia i . . . hamani ino mai ia outou.” I te mau taime hopea o ta ˈna taviniraa i nia i te fenua nei, ua auraro oia iho i taua faaueraa tumu nei. Mea teimaha roa anei te reira no tatou e aro nei i te paruparu o to tatou tino hara? Oia hoi, e tamata na tatou i te faaohipa i te mau parau a Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i muri aˈe i to ˈna horoaraa ˈtu ia ratou ra i te hoê hohoˈa pure e na ô ra e: “Ia faaore hoi outou i ta vetahi ê ra hapa, e faaore atoa mai to outou Metua i te ao ra i ta outou. Ia ore râ outou ia faaore i ta vetahi ê ra hapa, e ore atoa to outou Metua e faaore mai i ta outou hapa.” (Mataio 5:44; 6:14, 15) Ia faaore tatou i ta vetahi ê ra hapa mai ia Iehova e faaore, e faaore atoa ïa tatou e eita hoi tatou e manaˈo faahou.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Mea nafea ta Iehova huru hiˈoraa mai i ta tatou mau hara, e no te aha?
◻ No te aha o Manase i faahoˈi-faahou-hia mai ai i nia i to ˈna tiaraa arii?
◻ Eaha te huru taa ê o Iehova i te pae no te faaoreraa i ta vetahi ê ra hara o te riro ei ohipa fifi roa no te taata ia apee?
◻ No te aha te hiˈoraa o Iesu i te pae no te faaoreraa i ta vetahi ê ra hara e riro ai ei hiˈoraa maere rahi mau?
[Hohoˈa i te api 24]
Ua tauturu o Natana ia Davida ia ite i te faufaaraa o te aroha o te Atua