VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 1/8 api 21-26
  • Te taviniraa e te faanahonahoraa e haere rahi nei i mua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te taviniraa e te faanahonahoraa e haere rahi nei i mua
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau mahana matamua
  • Te hoê oraraa apî i te Betela
  • Te apitiraa e te taeae Rutherford
  • Te mau taime fifi i te pae moni
  • Te ohiparaa e te radio
  • Te matini faataˈi pehe
  • Te oaoa i roto i te pororaa
  • Te aratairaa a te Atua
  • Hoê oraraa ruperupe i roto i te taviniraa ia Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Te hinaaro nei te Betela i te rima tauturu
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1995
  • Huru raveraa: Faaohiparaa i te mau ravea atoa no te poro i te taata
    Te faatere nei te Basileia o te Atua!
  • E ere anei teie te ohipa maitai roa ˈˈe no outou?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 1/8 api 21-26

Te taviniraa e te faanahonahoraa e haere rahi nei i mua

FAATIAHIA E ROBERT HATZFELD

I teie mahana, te faaama nei te rahiraa o te mau taata i te afata teata i te ravea o te hoê afata iti pataraa pitopito na te atea no te mataitai i te mau parau apî o te po ma te mau hohoˈa penihia, ma te haafaahiahia ore i te reira. Teie râ, e au ra e, no ananahi nei â to ˈu mataitairaa i roto i te afata teata e to ˈu na mata anaanatae mau o te 12raa o to ˈu matahiti i te hohoˈa o te hoê taata pautuutu maitai, e te paraparau ra oia!

E ERE roa ˈtu i te hoê parau apî faufaa, mai ta outou e manaˈo ra. Tera râ, ua riro mau te reira no ˈu mai te hoê semeio no teie nei tau tei faahoˈi ia ˈu i te matahiti 1915, i te mau mahana matamua o te hohoˈa teata vava e te peni ore. Ua fa mai te hoê taata huruhuru taa ma te hanahana i roto i te afata teata e ua parau oia e: “Ua faaineinehia te Hohoˈa-Darama o te Poieteraa na te I.B.S.A., te Taatiraa a te Feia haapii i te Bibilia o te ao atoa nei.” I na e piti hora i muri iho, ua hohorahia mai te aamu o te Bibilia i mua i to matou nei mata. Mea papu maitai e mea tamǎrû mau ta ˈna poroi bibilia. Tera râ, na te hohoˈa i tavirihia, anoihia i te tahi mau hohoˈa peni, e te aparauraa i faatanohia ˈtu i ume i to ˈu ara-maite-raa.

Aita vau i papu maitai i reira ra, tera râ, ua riro to ˈu anaanatae rahi o te taurearearaa no teie mau ravea aravihi taa ê mau ei omuaraa i te hoê toroa no te oraraa taatoa e te faanahonahoraa e haere rahi nei i mua, i nia i te fenua nei.

Te mau mahana matamua

I te matahiti 1891, ua haere to ˈu metua tane mai Dillenburg mai, i Helemani, i te oire iti helemani no Allegheny, i Pennsylvania, i te mau Hau amui no Marite. I muri aˈe ua matau mai o ˈna i te hoê tamahine no roto mai i te hoê utuafare fetii helemani, e ua faaipoipo raua. Ua fanauhia vau i te 7 no tiurai 1903, e ua haapiihia vau i te reo helemani e te reo beretane. Na mua noa ˈˈe i te Tamaˈi Rahi Matamua, o tei haamata i te matahiti 1914, ua pohe to ˈu na metua i te hoê maˈi pee tutoo e ua vai otare mai au. Ua pohe atoa to ˈu papa ruau i te hoê maraaraa taue o te toto i roto i te roro i taua area taime atoa ra.

Ma te maitai, ua farii te tuana o to ˈu metua tane ia ˈu i rotopu i to ˈna utuafare fetii. “E pae ta ˈu tamarii,” ta ˈna i parau. “Aita e peapea e hoê hau atu.” Noa ˈtu to ˈu moemoe i to ˈu na metua, ua horoa mai to ˈu tati Minna i te hoê utuafare maitai no ˈu.

E melo tahito to ˈu metua vahine fetii no te Amuiraa a te Feia haapii i te Bibilia no Allegheny (piihia i teie mahana ei Ite no Iehova). Na mua ˈˈe i te matahiti 1909, ua apiti atoa mai te taeae C. T. Russell, te peretiteni o te Taiete Watch Tower, i teie amuiraa. Ua aratai o Tati Mina ia ˈu i te mau putuputuraa. Noa ˈtu e aita to matou utuafare fetii i rave i te hoê tutavaraa rahi no te haapii aore ra no te poro i taua mau matahiti ra, te mea atoa o ta matou i faaroo i te mau putuputuraa, e faaite na matou i te reira i te mau taime faanaho-ore-hia i te mau taata i matau ia matou.

I taua tau ra hoi to te “Hohoˈa-Darama” putapûraa ia ˈu ma te maere mau. I te mea e mea anaanatae na ˈu te ohipa tamuta, ua faaanaanatae rahi te mau ravea aravihi apî no nia i te pataraa hohoˈa e te faatanoraa te taˈi reo i te hohoˈa ia ˈu, mai ta te pata hohoˈa vitiviti e nehenehe e rave. Mea maere mau te hiˈopoaraa i te mahoraraa o te mau omou tiare!

I te matahiti 1916, ua oto matou i te poheraa o taeae Russell. I te mea e e faaea roa na matou i Allegheny, ua apiti atu matou i to ˈna hunaraa maˈi i Carnegie Hall. Oia hoi te piha i reira te taeae Russell i te tuatapaparaa i te tahi mau parau e o E. L. Eaton i te matahiti 1903. Ua faarooroo vau i te mau aamu no nia i teie tia faaroo méthodiste e épiscopalien o tei aimârô ia C. T. Russell na roto i te hoê tuatapaparaa parau e 6 mahana te maororaa, ma te hinaaro e faahapa i te tiaraa o te taeae Russell i te tiaraa tuatapapa i te Bibilia o te taeae Russell. Maoti râ, ua parauhia e, ‘ua pîpî’ o Russell ‘i te pape i nia i te po auahi ura.’ Ua matau o Sara Kaelin, taata poro ma te taime taatoa matau-maitai-hia i Pittsburgh, ia Russell Tane e o Russell Vahine. I te hunaraa maˈi, ua ite o ˈna ia Maria Russell i te tuuraa i te tahi mau tiare i roto i te afata e te hoê parau iti, “Na ta ˈu tane here iti e.” Noa ˈtu e ua faataa ê raua tau matahiti na mua aˈe, ua faariro noa o Maria ia ˈna mai ta ˈna tane.

A mairi noa ˈi te mau matahiti, ua noaa ia ˈu e rave rahi taime te ravea no te faaaravihi â ia ˈu i roto i te tuhaa e faufaahia ˈi to ˈu toroa no a muri aˈe. E toroa hamani fare to te metua tane fetii e tiai ra ia ˈu. I te tau faafaaearaa haapiiraa, ua faarave o ˈna ia ˈu i te ohipa e ta ˈna mau tamuta uira, no te tamaumau i te mori uira ei monoraa i te mori gaz i roto i te mau fare rahi tahito ra. I te matahiti 1918, ua hamani te mau tamarii o to ˈu fare haapiiraa i te hoê matini uira radio. Ua haaputuputu matou i te mau po no te tuatapapa e no te rave i te tahi mau tamataraa i rapaeau mai i te fare haapiiraa no nia i te uira e te umeraa uira. I te matahiti 1926, ua faaoti te hoê hoa e o vau iho e faatupu i te hoê moemoeâ no te tamariiriiraa mai â—te ohiparaa i nia i te mau pahi e te ratereraa na te ao nei. Ua tihepuhia mâua i roto i te Faanahoraa Radio o te fare haapiiraa Marite ei taata haapao i te radio uira.

Te hoê oraraa apî i te Betela

Tei te oire no New York te fare haapiiraa radio i reira mâua e haere ai, no reira e haere na vau na roto i te tahora pape e tapae atu i Brooklyn no te mau putuputuraa a te Feia haapii i te Bibilia, o tei faatupuhia i roto i te fare oreroraa tarahuhia o te Hiero Masonic tahito. I reira, hoê anaˈe iho amuiraa no te tuhaa taatoa o New York. I to te mau taeae no te Betela (te utuafare fetii o te pu rahi a te Feia haapii i te Bibilia) iteraa e te haapii ra vau ia noaa mai i te hoê parau tuite no nia i te tapihooraa i te radio, ua parau ratou e: “No te aha e haere ai na te moana? E pu haapurororaa radio ta matou i ǒ nei e te imi nei matou i te hoê taata haapao.” Ua titau manihini ratou ia ˈu e haere atu i te amaa no te tahi uiuiraa. Aita vau i ite hoê noa ˈˈe mea no nia i te Betela maoti noa e pu rahi oia a te Feia haapii i te Bibilia.

Ua uiui te mau taeae ia ˈu e ua faaitoito mai ia ˈu ia faahope roa ta ˈu haapiiraa, ia noaa ia ˈu te hoê parau tuite, e ia haere mai i te Betela. I muri aˈe i to ˈu faatuiteraahia, maoti i te paiumaraa i nia i te hoê pahi tere na te mau moana atea, ua faanaho vau i te tahi mau ahu e paiuma ˈtura i nia i te hoê pereoo auahi na raro i te fenua, haere tia ˈtu i te Betela. Noa ˈtu e ua pûpû vau ia ˈu no Iehova e ua apiti atu i roto i te ohipa pororaa e rave rahi matahiti, ua bapetizo noa vau ia ˈu i te avaˈe titema 1926, e piti hebedoma i muri aˈe i to ˈu ôraa ˈtu i te Betela. E ere te reira i te mea varavara i taua tau ra.

E teie nau 150 melo, ua apǐ roa te Betela i taua mau mahana ra. E maha taeae i roto i te mau piha tataitahi. Aita i maoro mai nei ua matau ia ˈu te rahiraa o ratou, i te mea e e amu, e ohipa, e e taoto na matou paatoa i roto i te hoê noa fare teitei, e ma te papu maitai, e haaputuputu na matou paatoa i te amuiraa hoê roa o te oire no New York. Ua oti te Fare no te Betela apî i 124 Columbia Heights i te matahiti 1927, e ua nehenehe atura matou e ora e piti taata i roto i te hoê piha.

Oia atoa i te matahiti 1927, ua matara mai te fare neneiraa apî i 117 Adams Street. Ua tauturu atu vau i te afairaa i te mau mauhaa mai te fare neneiraa tahito tae atu i 55 Concord Street. Apitihia e te mau matini o te radio, e vai na i roto i te fare neneiraa te tahi mau piha utaraa taata, te tahi mau matini neneiraa, te tahi mau matini puˈaraa ahu, te tahi mau taoˈa faaamaraa auahi ma te faaohipa i te hinu mori—ahiri e e vai na te tahi mau niuniu uira, e ohipa atoa vau i nia iho.

Ua hau atu ïa te Betela i te hoê fare neneiraa. Te mea i muri mai i te neneiraa o te mau buka atoa, te mau api parau iti atoa, te mau vea atoa, o te hoê ïa nahoa tavini haehaa e te itoito mau. E ere to ratou hinaaro oia hoi te noaaraa mai i te haapopouraa e te roo i roto i te ao nei. Ua hinaaro noa râ ratou e rave i te ohipa a te Fatu—e e rave rahi hoi te ohipa!

Te apitiraa e te taeae Rutherford

Ua faufaa-rahi-hia vau i te haamaitairaa taa ê e ohipa e o Joseph F. Rutherford, te piti o te peretiteni a te Taiete. E taata rahi hoi o ˈna, hau atu i te 1,83 metera te roa, e ere o ˈna i te mea poria, e taata pautuutu maitai râ. E rave rahi mau taeae apî aˈe o te Betela o tei mǎtaˈu ia ˈna tae roa ˈtu i te mahana a matau mai ai ratou ia ˈna. E haapii e e faaineine noa na o ˈna i te tahi mau papai.

Mea ite roa te taeae Rutherford i te faaarearea. E vai na e piti tuahine paari faaea-taa-noa i roto i te fetii o te Betela o tei ohipa na i reira mai te tau o te taeae Russell mai â. E hohoˈa mata papu to raua e e manaˈo na raua e e ere i te mea tano ia ata ma te haapuai, noa ˈtu e e mea arearea hoi. I te tahi mau taime i te hora tamaaraa, e faatia na te taeae Rutherford i te hoê aamu iti o tei faaata i te taatoaraa, o tei faairia râ i na tuahine e piti. Teie râ, e tauaparau pinepine atoa na o ˈna i te hora tamaaraa no nia i te Bibilia.

E taata tunu maa maitai roa te taeae Rutherford e mea au na na ˈna e tunu i te maa na te mau hoa. I te hoê mahana, ua faahuˈahuˈa roa te mau taeae tunu maa no te Betela i te mau ivi moa i to ratou tapûpûraa. Ua tomo mai o ˈna i roto i te fare tutu e ua faaite oia ia ratou e mea nafea ia tâpû maitai i te moa. Eita o ˈna e au i te huˈahuˈa ivi moa i roto i ta ˈna maa!

Pinepine tei pihai iho na vau i te taeae Rutherford i te tahi mau vahi, mai i ta matou nei pu haapurororaa radio, WBBR, aore ra i roto i ta ˈna piha haapiiraa i Staten Island. E taata maitai na o ˈna e e faaohipa na oia i te mea o ta ˈna i poro. Aita o ˈna i titau ia vetahi ê i te mea o ta ˈna e ore e nehenehe e rave. I te taa-ê-raa i te feia haapao i roto e rave rahi mau faanahonahoraa faaroo ê atu, ua riro te taeae Rutherford ei taata feruriraa i te pae varua e i te pae morare teitei roa. Ua ora o ˈna ma te papu maitai no te Basileia a Iehova.

Te mau taime fifi i te pae moni

Tau matahiti i muri aˈe to ˈu taeraa ˈtu i te Betela, ua farerei te ao nei i te Toparaa Rahi i te pae o te faanavairaa faufaa. Ua topa te mau matete o te moni, mai te hoo o te mau taoˈa hinaaro-matamua-hia. Ua iti mai te ohipa, e ua taotiahia te mau tino moni. Ua ohipa noa te Betela i nia i te mau ô moni e ua ara o Iehova e ia navai noa oia no te tereraa o te ohipa. Aore roa matou i erehia i te maa, noa ˈtu e e ere i te mea tia roa i te hinaaro a te taata tataitahi. Ua ora matou ma te ohie roa ˈˈe e nehenehe ai, e ua tauturu te mau taeae no rapaeau mai i te Betela ia matou i te pae materia ia au i tei maraa ia ratou.

I te matahiti 1932, ua pohe te taeae Robert Martin, te tiaau haapao maitai o ta matou fare neneiraa. Ua nominohia o Nathan Knorr, e piti ahuru ma hitu matahiti to ˈna, ei mono ia ˈna. E taata apî itoito mau o ˈna. Aita vau i ite i te hoê noa ˈˈe taata i te haafifiraa i te farii ia ˈna mai te tiaau o te fare neneiraa. Ua horoa te tahi atu mau taeae haapao maitai, oia hoi i rotopu ia ratou o John Kurzen, George Kelly, Doug Galbraith, Ralph Leffler, e Ed Becker—to ˈu mau hoa rave ohipa atoa—ma te hinaaro mau i to ratou aravihi i roto i te toroa e to ratou maramarama no te taviniraa o te Basileia.—Faaau e te Exodo 35:34, 35.

Te ohiparaa e te radio

Te tumu mau o te reira, ua pûpû-taatoa-hia ta matou faanahonahoraa no te haaparareraa i te parau apî maitai na roto i te mau ravea atoa. Te hiaai nei te ao taatoa i te ite no nia i te Basileia, e tau tausani noa râ matou i te rahiraa. Tei te omuaraa noa te mau ravea aravihi o te radio i muri iho noâ i te Tamaˈi Rahi Matamua. Teie râ, ua manaˈo te mau taeae ara maite e o teie ravea haaparareraa parau ta Iehova i faanaho i taua taime ra. No reira i te matahiti 1923, ua haamata ˈtura ratou i te patu i te pu haapurororaa radio WBBR i Staten Island, te hoê o te mau pu toopae no te oire o New York.

I te tahi mau taime, o vau anaˈe te taata haapao i ta matou pu haapurororaa. Ua faaea vau i Staten Island tera râ, e tia na ia ˈu ia rave e toru hora no te ratere na nia i te pahi faautaraa pereoo e te pereoo auahi na raro i te fenua e tapae atu ai i te fare neneiraa i Brooklyn no te rave i te tahi ohipa uira aore ra matini. Ia nehenehe hoi ta matou pu haapurororaa radio ia ohipa noa, ua tamaumau matou i te hoê matini uira diesel. I Staten Island, e vai na atoa ta matou iho mau apoo pape e te hoê aua o tei horoa i te maa no te mau rave ohipa aita i rahi i reira, no te fetii o te Betela i Brooklyn atoa.

A tiai noa ˈi e haere mai na te tahi tauturu hau atu i muri aˈe mai, ua haafifi ma te rahi te mau hopoia o te ohipa radio ia ˈu ia tae i te mau putuputuraa e te pororaa. Aita roa ˈtu e taime no te rave i te mau ohipa totiale aore ra no te revarevaraa i te mau hopea hebedoma maoti noa hoi ta matou taime faafaaearaa tamatahiti. Ua ani mai te hoê taata i te hoê taime ia ˈu e: “I teie huru tabula ohipa, aita anei oe i manaˈo aˈenei e e faarue i te Betela?” Ma te parau papu, ua pahono atu vau e: “Aita.” Ua riro te reira ei haamaitairaa taa ê e te oaoa e no te ora e te ohipa i pihai iho e rave rahi mau taeae e mau tuahine itoito. E te vai noa nei te ohipa e tia ia rave, mau tabula api e tia ia faatupuhia.

Ua faaineine e ua haaparare matou i te tahi mau darama putapû mau na roto i te radio. I te mea e aita e pehe faaharuharuraa faahiahia, e tia na ia matou ia faaohipa i ta matou iho mau ravea. Ua hamani matou i te hoê matini o tei nehenehe e faatupu i te taˈiraa o te hoê mataˈi haumǎrû aore ra o te hoê vero puai. E faatupu na te haapaainaraa i te mau apu haari i nia iho i te mau papai i te maniania o te mau poro avae o te mau puaahorofenua ia horo ratou na nia i te mau purumu ofaifai o te mau aroâ. E ohipa faahiahia mau na tei ravehia no te darama taitahi. E ua faaroo te mau taata i te reira. I taua mau mahana ra no te mea ua iti hoi te mau faaanaanataeraa manaˈo, ua parahi e rave rahi mau taata i raro no te faaroo maite.

I te mau matahiti 1920 e te omuaraa o te mau matahiti 1930, ua haamau te Taiete i te aamu o te radio, ma te faataairaa i te rahiraa o te mau pu haapurororaa i te hoê â porotarama. Mea na reira ïa te parau apî maitai o te Basileia i te parareraa i te mau mirioni taata i roto i te ao atoa nei.

Te matini faataˈi pehe

I te ropuraa o te mau matahiti 1930 e te omuaraa o te mau matahiti 1940, ua faaineine e ua hamani matou i te tahi mau matini faataˈi pehe, e vetahi atu â mau matini haapurororaa. I te ravea o te hoê matini taviriviriraa, ua tâpû ê matou i te mau pehe tumu i te mau pehe rairai penihia e te hinu manu patia. Ua hiˈopoa maite matou i te mau pehe tumu taitahi i te ravea o te hoê hiˈo faarahi no te haapapu e aita to ˈna e hape. Mai te peu e itehia te tahi mau hape, e tia na ia faaharuharu faahou e ia tâpû faahou e te matini taviriviriraa. Ua hapono matou i te pehe tumu penihia e te hinu manu patia i te hoê pu faaharuharuraa pehe, o tei hamani i te matini faataˈi pehe e te mau pehe.

Te hoê ohipa putapû mau o ta ˈu e haamanaˈo maitai ra oia hoi, te oreroraa parau a te taeae Rutherford i te matahiti 1933 e te upoo parau “Te faahopearaa o te matahiti moˈa i nia i te hau e te ruperuperaa.” Ua pii te pâpa i taua matahiti ra te “matahiti moˈa,” e na roto i te radio e te matini faataˈi pehe, ua vauvau matou i te reira e ua faaite matou e eita te hoê noa ˈˈe mea moˈa e nehenehe e tupu mai. Mai tei itehia, ua haru o Hitler i te mana faatere i taua matahiti ra ma te turuhia e te Ekalesia katolika, inaha ua ore roa aˈenei te mau tiaturiraa atoa no nia i te hau.

I te mau Hau amui no Marite, ua haamauhia te Taatiraa katolika no te faatupu i te hinaaro o te ekalesia. Ua tuu ratou i ta ratou iho mau taata i roto i te mau tomite papairaa o te feia pia i te mau vea e te mau buka. Ua faaô ratou i roto i te ohipa politita e ua faariaria ratou e ua totova ratou i te mau pu haapurororaa atoa o tei haaparare i ta matou nei mau oreroraa parau bibilia. Ua hamani-ino-hia e rave rahi mau Ite na te mau pǔpǔ o te Taatiraa katolika, i te mau vahi tapiri iho â râ ia New Jersey. Ei mau mahana faahiahia huehue mau â te reira!

Te oaoa i roto i te pororaa

Mai te ropuraa o te mau matahiti 1950, ua naeahia i te pǔpǔ o te feia poro i te Basileia e maraa noa ra ia farerei e rave rahi atu â taata i to ratou iho mau fare. Ua faaite te reira i te aravihi hau atu to te radio no te tauturu i te mau taata ia taa i te parau mau o te Bibilia. No reira i te matahiti 1957, ua faaotihia e e hoo ia WBBR e ia horoa i ta matou mau tuhaa moni no te turu i te ohipa mitionare e haere noa ra i te rahi i roto i te tahi atu mau fenua.

I te matahiti 1955, ua nominohia vau i te amuiraa no Bedford i Brooklyn, i reira vau e faatere pinepine ai i te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa. Ua tono atoa te Taiete ia ˈu ei taata orero ratere i te pae apatoerau o New York, i Pennsylvania, i Connecticut, e i New Jersey. I to ˈu nominoraahia i te amuiraa no Bedford, ua parau vau ia ˈu iho e, ‘E hau atu i te 50raa o to ˈu nei matahiti. Mea maitai aˈe ia rohi vau i roto i te pororaa i teie nei â ia au i tei maraa ia ˈu. Peneiaˈe e roohia vau i muri aˈe i te maˈi lumbago (mauiui tua) e eita ïa vau e haafaufaa rahi i te reira.’

I muri aˈe i te ohiparaa i teie mau matahiti atoa i roto i te tuhaa o te mau ravea aravihi o te haaparareraa i te huero o te Basileia na roto i te radio, ua ite au i te oaoa i roto i te tanuraa e te pîpîraa i te mau huero o te parau mau o te Bibilia ma te tia roa ˈtu i mua i te mau taata. Mea au mau na ˈu e ohipa e te amuiraa. Ua faariro e rave rahi mau taeae e mau tuahine ia ˈu mai te hoê o to ratou utuafare fetii, ia ite noa vau i te oaoa e te au maite e o ratou. Te pii noâ ra vetahi o ta ratou mau tamarii nainai, o tei paari i teie nei, ia ˈu e papa ruau. E 30 matahiti au maitai ta matou i fanaˈo amui i roto i te taviniraa, tae roa ˈtu i te taime a haafifi ai to ˈu nau avae ia haere oia na nia i te eˈa aore ra ia tere na nia i te hoê pereoo auahi na raro i te fenua. I te matahiti 1985, ua afaihia vau i te amuiraa no Brooklyn Heights, o tei haaputuputu tia ˈtu i te Betela.

A ite noa ˈi te faanahonahoraa a Iehova i te hoê aanoraa rahi mau, ua faufaahia vau i te iteraa i ta ˈna haamaitairaa i roto i te mau fenua ěê a apiti ai vau i te mau tairururaa rarahi a te mau Ite no Iehova i roto i te mau fenua atea. Inaha ua nehenehe ta ˈu e ratere na te ao atoa nei! Mai te mau matahiti 1950 mai â, ua haere vetahi mau rave ohipa o te Betela no rotopu ia matou e mataitai i te mau vahi ra i Lonedona, Paris, Roma, Nuremberg, e Copenhague. Ua ratere matou na nia i te mau manureva o tei faaohipahia na no te taora i te mau paura, na nia i te pahi e te pereoo auahi. Papu maitai, e mau tere mataitai te reira, te vahi putapû roa ˈˈe râ oia hoi te mau nahoa o to tatou mau taeae mahanahana e te farii popou. Tau ahuru matahiti i muri aˈe, ua ratere matou i te pae Hitia o te râ ma, i Europa Tooa o te râ faahou, e aita i maoro aˈenei i Europa Hitia o te râ. Mea putapû mau na te mau tairururaa i Polonia, i Helemani, e i Tekolovakia. Ua maraa mau to matou mau utuafare fetii teotaratia ia faaauhia ˈtu i te taime i riro mai ai vau ei melo!

Te aratairaa a te Atua

Ua riro te mea i faaauhia mai te mau taahiraa avae iti ravehia e te faanahonahoraa ei mau taahiraa avae rarahi mau. Ia ohipa matou i nia i te tahi mau opuaraa apî, te tahi noa mau mauhaa no te tauturu ia matou ia rave i te ohipa pororaa, o vai na o tei nehenehe e opua i te maraaraa faahiahia mau? Ua haere matou i mua ma te haapao maitai, ma te farii i te aratairaa a Iehova.

Aita teie faanahonahoraa o te haere ra i mua i haamarirau i te faaohipa i te mau ravea aravihi hopea nei aore ra i te hamani i ta ˈna iho no te arairaa i te tereraa o te pororaa na te ao atoa nei. I rotopu i te mau ravea faaohipahia no te faahaere i te faaiteraa i te Basileia i mua, e vai na te pororaa i tera e tera fare, te faaohiparaa i te mau pu haapurororaa radio taaihia i rotopu ia ratou iho, te pororaa e te matini faataˈi pehe, e te hoê porotarama faatereraa i te mau haapiiraa bibilia i te fare o te mau taata. E ere te haamauraa i ta tatou iho mau matini neneiraa i te mau mahana matamua e te faaohiparaa i teie mahana i te mau matini neneiraa roro uira e te neneiraa offset na roto e rave rahi mau reo i te hoê ohipa nainai. E tuhaa atoa to te Haapiiraa bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower, te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia, e te mau tairururaa tamau i roto i te faahanahanaraa i te Atua ra o Iehova e ta ˈna Tamaiti. E haamaitairaa taa ê mau no ˈu te hiˈopoaraa e te apitiraa ˈtu i roto i teie mau ohipa atoa.

Ua papu ia ˈu e te fanaˈo ra te faanahonahoraa arataihia e te varua o Iehova i nia i te fenua nei i te aratairaa no nia i te mea e tia ia rave e te ravea no te reira. Te ohipa amui ra ta ˈna faanahonahoraa taatoa, ite-mata-hia aore ra aita, na te ao nei.

Aita vau i tatarahapa noa ˈˈe i te faarueraa i ta ˈu mau opuaraa o to ˈu apîraa oia hoi te ratereraa na nia i te mau moana. A hiˈo na, te tupu ra te mau haereraa i mua faahiahia e te faufaa roa ˈˈe na te ao nei i roto noa iho â i te faanahonahoraa a Iehova! No reira ua tapaohia to ˈu tere na nia i te eˈa o tei haere tia ˈtu i te “parauraa a te Atua” e e rave rahi, e rave rahi mau oaoa e mau haamaitairaa e aita e tatarahaparaa.—Philipi 3:13, 14.

Ua parau noa vau i te feia apî ia haamanaˈo i te matahiti 1914—mai ta te Salamo 19:14 e parau ra e: “E tiahia mai te parau a tau vaha i reira, e te manaˈo o tau aau, i mua i te aro, e Iehova, e tau haapuraa e tau ora.” Te hinaaro nei tatou e faaoaoa ia Iehova i roto i te mau mea atoa e e pure mai ia Davida: “E faaite mai oe ia ˈu i to mau eˈa, e Iehova; e haapii mai oe ia ˈu i to mau haerea: e faaite mai oe ia ˈu i te parau mau na oe ra, e haapii mai hoi ia ˈu; o oe hoi te Atua o to ˈu ora; te tiaturi nei au ia oe i te mau mahana atoa nei.” (Salamo 25:4, 5) E auraa rahi mau to teie mau parau. E nehenehe te haamanaˈoraa i te reira e tauturu ia tatou ia tapea i te haerea tano, ia haere na te eˈa tano, ma te apee i te faanahonahoraa a Iehova o te haere noa ra i mua.

[Hohoˈa i te api 23]

Mea au na te taeae Rutherford e tunu i te maa na te mau hoa

[Hohoˈa i te api 25]

To Robert Hatzfeld haapaoraa i te pu haapurororaa radio WBBR

[Hohoˈa i te api 26]

Te hoê hohoˈa aita i maoro aˈenei o te taeae Hatzfeld

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono