Te faaiteraa i te here kerisetiano i te feia ruhiruhia
UA FAATIA o Samuel Johnson, te hoê papai buka no te senekele 18, i te aai o te hoê taata apî o tei moehia ia ˈna, i to ˈna haereraa e farerei i te tahi mau hoa, ihea to ˈna vaiihoraa i to ˈna taupoo. Aita teie i faatupu i te hoê tataˈuraa. “Tera râ, mai te peu e e itehia teie haapao ore i te hoê taata ruhiruhia,” ua faahiti faahou o Johnson e, “e taueue ïa te mau taata i to ratou tapono ma te parau e, ‘Te moe ra to ˈna hiroˈa.’”
Te haapapu ra te aamu a Johnson e te horoahia ra i te feia ruhiruhia, peneiaˈe mai te tahi atu mau pǔpǔ iti taata, i te tahi mau huru manaˈo hape. Noa ˈtu e ua riro te haapaoraa i te mau hinaaro o te feia ruhiruhia ei hoê ohipa e titauhia i te tahi tutavaraa, e faufaahia ratou paatoa. Eaha te mau tuhaa fifi e te mau haamaitairaa, e no te aha teie tumu parau e haaputapû ai i te mau taata o te rahi noa ˈtu ra?
Ia au i te tahi mau numera, tei roto e 6 i nia i te hanere o te huiraatira taatoa o te ao nei i te faito matahiti e 65 aore ra hau atu, e i roto i te mau fenua ona ua tataipiti hau atu te faito i nia i te hanere. I roto i te Amuitahiraa no Europa, o tei faataa i te matahiti 1993 mai te “Matahiti europa no te feia ruhiruhia e Tauturu-amui-raa i rotopu i te mau ui,” e 50 matahiti to te 1 taata i nia i te 3. I reira, mai roto atoa te rahiraa o te mau fenua tapihaa, no te toparaa o te faito o te rahiraa fanauraa e te maraaraa o te faito o te roaraa o te oraraa, e feia paari te rahiraa o te huiraatira. Ua riro te haapaoraa i te feia ruhiruhia i roto i teie mau huru tupuraa ei ohipa rahi mau. Mea taa ê mau te mau huru tupuraa i te tau tahito no te pae Hitia o te râ ma!
“Feia tei î i te ite”
Te faaite ra te Handwörterbuch des Biblischen Altertums für gebildete Bibelleser (Buka no te tau tahito o te Bibilia no te feia ite taio i te Bibilia) e i te tau tahito no te pae Hitia o te râ ma “ua faarirohia te feia ruhiruhia mai te mau taata faaherehere i te mau faufaa tumu o te paari e te ite teitei, no reira e faauehia na i te feia apî ia amuimui atu ia ratou e ia noaa mai te ite no ǒ mai ia ratou ra.” Te faataa ra te Titionare o te Bibilia a Smith (beretane) e: “I roto i to ratou iho oraraa e faarirohia na [te feia ruhiruhia] mai te feia tei î i te ite . . . E farii na [te taata apî] ia horoa na mua ratou i to ratou manaˈo.”
Ua faaitehia te faaturaraa i te feia ruhiruhia i roto i te Ture a Mose i roto i te Levitiko 19:32: “E tia oe i nia i mua i te aro o te upoo teatea, e faatura oe i te taata tahito.” No reira e tiaraa taa ê to te feia ruhiruhia i roto i te totaiete e e faarirohia na ratou ei faufaa rahi. Ma te papu maitai mea na reira to Ruta te vahine Moabi hiˈoraa i to ˈna metua hoovai vahine ati Iseraela ra o Naomi.
Ua faaoti o Ruta ma te papu e apiti oia ia Naomi mai Moabi tae atu i Iseraela, ma te faaroo maite i te aˈoraa a Naomi. I te tapaeraa iho i Betelehema, na Naomi i hiˈopoa e te faatere ra te rima o Iehova i te mau huru tupuraa e no reira na ˈna i haapii atu ia Ruta mea nafea oia ia ohipa. (Ruta 2:20; 3:3, 4, 18) Ua faaterehia te oraraa o Ruta ma te teotaratia, a noaa noa ˈi ia ˈna i te ite no ǒ mai ia Naomi ra. Ua haapapu to ˈna metua hoovai vahine e e vahine oia tei î i te ite.
Oia atoa, e nehenehe te mau vahine kerisetiano apî o teie mahana e faufaahia na roto i te amuimuiraa ˈtu e te mau vahine ruhiruhia o te amuiraa. Peneiaˈe te opua ra te hoê tuahine i te faaipoipo aore ra te aro ra oia i te hoê fifi rahi mau. Auê ïa haerea paari e ia imi oia i te aˈoraa e te tauturu a te hoê tuahine paari e vai ra ia ˈna i te aravihi i roto i taua huru tupuraa ra!
Hau atu, e nehenehe te tino matahiapo e faufaahia na roto i te fanaˈoraa i te aravihi o te feia ruhiruhia i rotopu ia ratou. E nehenehe tatou e huti mai i te hoê haapiiraa i to Lota oreraa e rave i te reira. E titau na te hoê peapea i rotopu i te mau taata tiai nǎnǎ a Aberahama e ta Lota ia ravehia i te hoê faaotiraa o tei ohipa i nia ia ratou tataitahi. Ua rave o Lota i te hoê faaotiraa paari ore. E maitai aˈe te tupuraa ahiri e ua ani na mua oia i te aˈoraa a Aberahama! E fanaˈo ïa o Lota i te hoê aratairaa paari e e nehenehe oia e arai i to ˈna utuafare i te ati o tei tupu na roto i ta ˈna faaoti-vave-raa. (Genese 13:7-13; 14:12; 19:4, 5, 9, 26, 29) Te faaroo maite ra anei outou i te parau a te mau matahiapo paari na mua outou e rave ai i ta outou iho haavaraa no nia i te hoê huru tupuraa?
Ua tapea te feia ruhiruhia eita e pau ia taio i te itoito i roto i te ohipa a Iehova, mai ia Simeona e o Ana i te senekele matamua. (Luka 2:25, 36, 37) E riro te faaohiparaa ia ratou i roto i te mau hopoia a te amuiraa ia au i tei e maraa ia ratou, noa ˈtu to ratou paari, ei tapao faaturaraa e ei haerea haapao i teie feia ruhiruhia. Peneiaˈe te titau ra te hoê taurearea i te tauturu no te faaineine i te hoê tumu parau no te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia. E faaoti paha te hoê matahiapo maramarama e te tauturu maitai roa ˈˈe oia hoi te hoê melo paari o te amuiraa, te hoê taata e vai ra ia ˈna i te aravihi, te hoê huru hamani maitai, e te taime atoa.
Teie râ, e titau hau atu â te haapaoraa i te mau hinaaro taa ê o te feia ruhiruhia. Te faahepohepo nei te moemoe, te haamǎtaˈuraa o te taparahiraa taata, e te mau fifi i te pae moni e rave rahi o ratou. Hau atu, i te taime a hapepa ˈi te feia ruhiruhia, e faarahi atu â te maˈi i te inoinoraa no te itiraa mai o to ratou iho itoito. Te titau nei ïa ratou ia haapao-hau-atu-hia ratou. Nafea te mau taata tataitahi e te amuiraa taatoa e tia ia ohipa?
“A faaohipa i te paieti”
I te senekele matamua, ua papai o Paulo ma te faauruahia i roto i te Timoteo 1, 5:4, 16 e: “O te vahine ivi râ e tamarii ta ˈna e te mootua, e rave na ratou i te paieti i te faaamuraa i to ratou iho fetii, a tahoo ai i te mau metua ra: e mea maitai hoi te reira e te au i te aro o te Atua ra. E vahine ivi to te fetii o te hoê taata faaroo, e to te hoê vahine faaroo ra, e tauturu oia i taua ivi ra, e eiaha te ekalesia ia faateimahahia; ia tia i te reira ia tauturu i te mau ivi mau ra.” E hopoia na te utuafare te haapaoraa i te feia ruhiruhia. Mai te peu e e titau te hoê melo paari o te amuiraa i te tauturu i muri aˈe to te utuafare raveraa i te mau ravea atoa no te tauturu atu ia ˈna, tei nia te hopoia i te amuiraa. Aita taua mau faaueraa tumu ra i taui.
Eaha te mea i tauturu i te mau kerisetiano ia faaite i te here kerisetiano i te feia ruhiruhia na roto i te faaohiparaa i te paieti i roto i to ratou iho utuafare? A tuatapapa na i te mau manaˈo faahitihia i muri nei e te tahi mau Ite o tei haapao i te feia paari.
Te haapao-tamau-raa i te mau hinaaro i te pae varua
“Ua riro mau te tuatapapa-amui-raa i te irava mahana ei tauturu faufaa roa,” ta Felix ïa e haamanaˈo ra, o tei tauturu i ta ˈna vahine ia haapao i to ˈna mau metua. “Ua taai-piri-hia te mau aravihi o te oraraa e te mau hiaai i te mau faaueraa tumu a Iehova.” Oia mau, i roto i te ohipa haapaoraa i te mau fetii ruhiruhia, te tapao matamua oia hoi te horoaraa i te ara-maite-raa taatoa no te faaitoito ia ratou i te pae varua. Te ite-maitai-hia ra te tanoraa o te reira i roto i te mau parau a Iesu i roto i te Mataio 5:3: “E ao to tei ite i to ratou mau hinaaro i te pae varua.” E nehenehe e apitihia i te irava mahana te hoê porotarama taioraa Bibilia, te hoê tauaparauraa i nia i te mau buka niuhia i nia i te Bibilia, e te pure. “E au ra e mea au na te feia ruhiruhia i te tamau-noa-raa,” ta Peter ïa e tapao ra.
Oia mau, mea faufaa roa te tamau-noa-raa i roto i te mau tuhaa i te pae varua. Mea au roa na te feia ruhiruhia i te tamau-noa-raa eiaha noa i roto i te mau mea i te pae varua, i roto râ i te mau mea atoa o te oraraa. E nehenehe atoa e faaitoito ma te mahanahana i te feia e hapepa rii noa to ratou “ia tia i nia e ia ahu ma te tano i te mau mahana atoa,” ta Ursula ïa e faaite ra. Papu maitai, eita tatou e hinaaro e faatere i te feia ruhiruhia. Te farii ra o Doris e e faaatea-ê-pinepine-hia to ˈna mau tutavaraa tae mau. “Ua rave au e rave rau mau hape. I te hoê mahana ua ani au i to ˈu metua tane ia taui i to ˈna piriaro i te mau mahana atoa. Ua faahaamanaˈo to ˈu metua vahine ia ˈu e: ‘E tane noa â o ˈna na ˈu!’”
I vai apî na te feia ruhiruhia, no te feia apî râ e riro te taaraa i te huru e te ara-maite-raa i te feia ruhiruhia ei tutavaraa rahi. O te reira râ te taviri o te taa-papu-raa i to ratou mau hinaaro taa ê. E afai mai te ruhiruhiaraa i te inoino. Te faataa ra o Gerhard e: “Ua riri roa to ˈu metua hoovai tane ia ˈna iho no te mea eita o ˈna e nehenehe e rave faahou i te mau mea ta ˈna i matau na i te rave. Ua hepohepo roa oia i te fariiraa i te reira. Ua taui to ˈna huru.”
Na roto i te tahi mau tauiraa taa ê, e ere i te mea varavara ia faaite te hoê taata paari i te inoino o tei tupu i roto ia ˈna na roto i te faahaparaa ia vetahi, i te feia iho â râ e haapao ra ia ˈna. E ere i te mea fifi ia taa i te tumu. Te faahaamanaˈo ra te ara-maite-raa here ia ratou i to ratou iho paruparu. Nafea outou i mua i teie mau faahaparaa aore ra mau amuamuraa tano ore?
A haamanaˈo e, aita teie manaˈo tano ore e faaite ra i te manaˈo iho o Iehova no nia i ta outou mau tutavaraa. A tamau noa i te rave i te maitai, e a tapea i te hoê haava manaˈo mâ, noa ˈtu e te roohia ra outou i te tahi mau parau tano ore i te tahi mau taime. (Faaau e te Petero 1, 2:19.) E nehenehe te amuiraa e tauturu hau atu.
Eaha ta te amuiraa e nehenehe e rave
Mea tano ia faaite hohonu te mau amuiraa e rave rahi i te mauruuru i te mau tutavaraa tahito a to tatou mau taeae e mau tuahine ruhiruhia herehia. Na ratou na paha i haamau i te amuiraa, ma te patu i te reira e te tahi noa mau taata poro a tau ahuru matahiti i teie nei. Ihea roa ïa te vairaa o te amuiraa ahiri e aita ta ratou ohipa itoito mau e ta ratou atoa paha turu i te pae moni?
Ia rahi noa ˈtu te mau titauraa ia haapao i te hoê taata poro paari, eita te mau fetii e amo o ratou anaˈe i te hopoia. E nehenehe vetahi e tauturu atu na roto i te raveraa aore ra te hooraa i te hoê mea na ratou, te tunuraa i te maa, te tamâraa, te faaori-haere-raa i te taata paari, te faahororaa ia ˈna i te mau putuputuraa, aore ra te aparau-noa-raa ia ˈna i te Piha no te Basileia. E nehenehe ta te taatoaraa e apiti atu i te reira, tera râ, e faaotihia ma te ohie aˈe i te tereraa ohipa e te mea matauhia ia rave amui anaˈe i te mau tutavaraa.
E riro te rave-amui-raa i te ohipa e hoê mea ta te mau matahiapo e nehenehe e haamanaˈo ia faanaho ratou i te mau tere farereiraa. Te horoa ra te tahi mau amuiraa i te hoê hiˈoraa maitai i tera pae, te haapao nei te mau matahiapo ia ravehia te mau tere farereiraa tamau i te feia ruhiruhia e te paruparu, noa ˈtu e te haapao-maitai-hia ra ratou e to ratou mau fetii. Teie râ, e au ra e e tia i te tahi mau amuiraa ia haapao maite hau atu i ta ratou hopoia no te feia ruhiruhia.
Ua haapaohia te hoê taeae haapao maitai, i roto oia i te hopea o te 80raa o to ˈna matahiti, e ta ˈna tamahine e ta ˈna hunoa, o tei faarue i te Betela no te rave i te reira. Teie râ, mea faufaa roa na ˈna ia haere mai vetahi atu mau melo o te amuiraa e farerei ia ˈna. “Ia ˈu e haere na e farerei i te feia maˈi,” ta te taeae ïa i autâ, “e pure na vau e o ratou. Aita râ hoê noa ˈˈe taata i pure e o vau.” Aita te haapaoraa here a te mau fetii e faaere ra i te mau matahiapo i te hopoia e ‘faaamu i te nǎnǎ i roto ia ratou.’ (Petero 1, 5:2) Hau atu, te titau nei te feia e haapao ra i te feia ruhiruhia ia faaitoitohia ratou e ia tauturuhia ratou ia amo i ta ratou ohipa maitai.
“Ua ruhiruhia e ua rahi roa te matahiti”
Ua paari roa o Alexander von Humboldt, te hoê aivanaa helemani no te senekele 19, i to te hoê vahine apî aniraa ia ˈna e mai te peu e e ere te ruhiruhiaraa i te mea fiu no ˈna. “Parau mau roa ta oe,” ta teie taata maramarama ïa i pahono. “Tera râ, e ravea otahi roa oia no te ora maoro atu â.” Oia atoa, te horoa ra e rave rahi mau taeae e mau tuahine i te hoê hiˈoraa maitai na roto i te fariiraa i te mau haafifiraa o te ruhiruhiaraa ma te faariro i te reira mai te hoê ravea no te aratai i te hoê oraraa roa mau. Te faaite ra ratou i te haerea o Aberahama, Isaaka, Davida, e o Ioba, o tei ‘ruhiruhia e ua rahi roa te matahiti.’—Genese 25:8; 35:29; Paraleipomeno 1, 23:1; Ioba 42:17.
Te horoa ra te ruhiruhiaraa i te taime no te farii i te tauturu ma te au e no te faaite i te mauruuru ma te aau tae mau. Te titau ra te paari ia farii te taata tataitahi i te mau otia o to ˈna puai. Teie râ, eita te reira e opani i te hoê taata paari i te ohipa. E hau atu i te 90 matahiti to Maria, te apiti noa râ o ˈna i te mau putuputuraa o te amuiraa e te horoa nei oia i te mau pahonoraa. Nafea o ˈna i te raveraa i te reira? “Eita vau e nehenehe faahou e taio, te faaroo nei râ vau i te ripene o Te Pare Tiairaa. E moehia ia ˈu e rave rahi mau mea i roto, e tamata pinepine iho â râ vau no te horoaraa i te hoê pahonoraa.” Mai ia Maria, ma te ohipa noa i roto i te mau mea maitai o te tauturu ra i te hoê taata ia ohipa noa e ia tapea i te huru kerisetiano.
I raro aˈe i te Basileia a te Atua, aita e ruhiruhiaraa faahou. I tera taime e haamanaˈo ma te au maitai te feia o tei ruhiruhia i roto i teie faanahonahoraa e o tei pohe atoa paha i te haapaoraahia e te ara-maite-raahia ratou. A fanaˈo faahou ai teie feia ruhiruhia i te ora e te itoito, eita e ore e faaite ratou i te here rahi mau ia Iehova e te mauruuru hohonu i te feia i faaruru e o ratou i ta ratou mau faateimaharaa i roto i teie faanahonahoraa tahito.—Faaau e te Luka 22:28.
Eaha ïa no te feia e haapao ra i te feia ruhiruhia i teie nei mahana? Fatata roa, ia mana taatoa mai te Basileia i nia i te fenua, e hiˈo ratou i muri ma te oaoa e te tamahanahana e aita ratou i ape i ta ratou hopoia, ua faaohipa râ ratou i te paieti na roto i te faaiteraa i te here kerisetiano i te feia ruhiruhia.—Timoteo 1, 5:4.
[Tumu parau tarenihia i te api 30]
E haafaufaa te feia ruhiruhia ia haere outou e farerei ia ratou
E nehenehe e rave e rave rahi mau mea maitai na roto i te faanahoraa e haere e farerei, peneiaˈe no e 15 minuti, i te hoê taata ruhiruhia i muri aˈe i te pororaa. Tera râ, mea maitai aˈe ia ore teie mau farereiraa e tupu ma te manaˈo-ore-hia, mai ta te tupuraa i muri mai e faaite ra.
Ua poro o Brigitte raua o Hannelore, e tauaparau aˈera i te hoê taata ruhiruhia i to ˈna fare. Ua paraparau nau tuahine e pae minuti ia ˈna a ite ai raua e e Ite no Iehova atoa o ˈna, e melo oia no roto i ta raua amuiraa. Auê ïa tupuraa haamâ e! E faahopearaa maitai râ to teie tupuraa. Ua rave o Hannelore ma te ore e faataere i te tahi mau faanahoraa no te haere e farerei i te taeae e no te faahoro ia ˈna i te mau putuputuraa o te amuiraa.
Ua ite anei outou te iˈoa e te vahi faaearaa o te feia ruhiruhia atoa e faaea ra i roto i te tuhaa fenua i reira outou e poro ai? E nehenehe anei outou e faanaho i te taime no outou no te haere e farerei poto noa ia ˈna? E haafaufaa-rahi-hia i te reira.