VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 1/8 api 15-20
  • A atuatu i te huru manaˈo tia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A atuatu i te huru manaˈo tia
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “Ineine no te faaore i te hapa”
  • Te faaauraa i mua i te mau tupuraa o te tauiui noa
  • Feruriraa tia i roto i te faaohiparaa i te mana
  • A pee i te huru au noa o Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2023
  • E Atua feruriraa tia o Iehova!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • To Iehova aau horoa noa e huru au noa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova—2013
  • E Atua paari e te haehaa
    A faafatata ˈtu ia Iehova
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 1/8 api 15-20

A atuatu i te huru manaˈo tia

“Ia itea to outou huru manaˈo tia e te taata atoa ra. Tei pihai iho nei te Fatu.”—PHILIPI 4:5.

1. No te aha e hopoia teimaha te faatupuraa i te feruriraa tia i roto i teie nei ao?

“TE TAATA feruriraa tia”—ua pii te taata papai vea beretane ra o Sir Alan Patrick Herbert ia ˈna mai te hoê taata e vai ra i roto i te aai. Oia mau, e au ra e i te tahi mau taime e aita e taata feruriraa tia e ora ra i roto i teie nei ao amahamaha ra. Ua tohu te Bibilia e i teie mau mahana ati te “tau hopea,” e riro te taata i te “iria,” “e mârô,” e “tahemo parau au”—na roto i te tahi atu parau, aita roa ˈtu e feruriraa tia. (Timoteo 2, 3:1-5) Teie nei râ, te faateitei nei te mau kerisetiano mau i te huru manaˈo tia, ma te ite e e tapao te reira o te paari o te Atua. (Iakobo 3:17) Eiaha tatou e manaˈo e eita e nehenehe e riro ei taata feruriraa tia i roto i te hoê ao feruriraa tia ore. Maoti râ, e farii tatou i te tautooraa ma te faaherehere ore ia au i te aˈoraa faauruahia a te aposetolo Paulo e itehia i roto i te Philipi 4:5: “Ia itea to outou huru manaˈo tia e te taata atoa ra.”

2. Nafea te mau parau a te aposetolo Paulo i roto i te Philipi 4:5 i te tauturu ia tatou ia ite mai te peu e e taata feruriraa tia anei to tatou?

2 A tapao e mea nafea te parau a Paulo ia tauturu ia tatou ia ite mai te peu e e taata feruriraa tia anei tatou. E ere te uiraa no nia i to tatou huru hiˈoraa ia tatou iho; te iteraa râ e mea nafea vetahi pae i te hiˈoraa ia tatou, e eaha to tatou huru i matauhia. Te na ô ra te huriraa a Phillips no nia i taua irava ra: “Ei roo no te riroraa ei taata feruriraa tia.” E tia ia tatou tataitahi ia uiui e, ‘Eaha to ˈu huru i matauhia? E roo o te hoê taata feruriraa tia anei to ˈu, o te faatia ohie, e te maitai? Aore ra ua matauhia vau mai te hoê taata etaeta, paari, aore ra tahemo parau au?’

3. (a) Eaha te auraa o te parau heleni ra i hurihia na roto i te parau ra e “feruriraa tia”, e no te aha e huru maitatai nehenehe mau te reira? (b) Nafea te hoê kerisetiano ia haapii hau atu â i te faatupu i te feruriraa tia?

3 E faaite noa to tatou roo i roto i taua tuhaa ra i te faito o ta tatou e pee ra i te huru o Iesu Mesia. (Korinetia 1, 11:1) I to ˈna vairaa mai i nia i te fenua nei, ua faaite Iesu ma te tia roa i te hiˈoraa teitei no te pae o te huru manaˈo tia o to ˈna Metua. (Ioane 14:9) Inaha, i to Paulo papairaa no nia i “te mǎrû e te aroha o te Mesia,” teie atoa te auraa o te parau heleni i faaohipahia no te aroha (e·pi·ei·kiʹas) e “huru manaˈo tia” aore ra, te auraa mau “faatiaraa.” (Korinetia 2, 10:1) Te pii ra te buka ra Te faataaraa i te mau parau Bibilia (beretane) i te reira mai “te hoê o te parau rahi roa ˈˈe o te huru faataaraa i roto i te F[aufaa] A[pî].” Te faataa ra i te hoê huru maitatai titau-rahi-hia ta te hoê taata tuatapapa i huri na roto i te parau “huru manaˈo tia mǎrû.” E tauaparau tatou i teie nei, no nia e toru tuhaa i reira to Iesu faaiteraa, mai to ˈna Metua, i te huru manaˈo tia. E tia ia tatou ia haapii i teie nei nafea tatou iho ia faatupu hau atu â i te feruriraa tia.—Petero 1, 2:21.

“Ineine no te faaore i te hapa”

4. Nafea to Iesu iho faaiteraa e ua “ineine oia i te faaore i te hapa”?

4 Mai to ˈna Metua, ua faaite o Iesu i te huru manaˈo tia na roto i te “ineineraa i te faaore i te hapa” ma te faaea ore. (Salamo 86:5) A feruri na i te taime a faarue ai o Petero, te hoê hoa piri roa, ia Iesu i te po oia i haruhia ˈi e i tamatahia ˈi. Ua faaite o Iesu iho na mua noa ˈtu e: “O tei huna râ ia ˈu i mua i te aro o te taata nei, e huna atoa vau ia ˈna i mua i te aro o tau Metua i te ao ra.” (Mataio 10:33) Ua faatano anei o Iesu ma te etaeta e te aroha ore i teie ture i nia ia Petero? Aita; i muri aˈe i To ˈna tia-faahou-raa, ua haere o Iesu iho e farerei ia Petero, ma te feaa ore, no te tamahanahana ia ˈna e no te faahau i teie aposetolo tei tatarahapa e tei mauiui roa te mafatu. (Luka 24:34; Korinetia 1, 15:5) Aita i maoro roa i muri iho, ua faatia o Iesu ia Petero ia amo i te hopoia rahi atu â. (Ohipa 2:1-41) Teie te huru manaˈo tia mǎrû i to ˈna faito maitai roa ˈˈe! E ere anei i te mea mahanahana ia manaˈo e ua nomino o Iehova ia Iesu ei Haava i nia i te huitaata atoa nei?—Isaia 11:1-4; Ioane 5:22.

5. (a) Eaha te roo o te mau matahiapo i mua i te mau mamoe? (b) Eaha te mau tumu parau te tia i te mau matahiapo ia hiˈopoa faahou na mua ˈˈe e tuatapapa ˈi i te hoê ohipa i te pae o te haavaraa, e no te aha?

5 Ia ohipa anaˈe te mau matahiapo ei haava i roto i te amuiraa, e tutava rahi ratou i te apee i te hiˈoraa feruriraa tia o Iesu. Aita ratou e hinaaro e ia mǎtaˈu te mamoe ia ratou mai te mau taata faautua. Tera râ, e tamata ratou i te apee ia Iesu i reira te mamoe e vai hau ai i pihai iho ia ratou ei mau tiai mamoe î i te here. I roto i te mau ohipa haavaraa, e tutava ratou no te faatupu i te feruriraa tia, ineine noa i te faaore i te hapa. Na mua ˈˈe e faaoti ai i te tahi ohipa, ua ite vetahi matahiapo e i te tauturu na roto i te hiˈo-faahou-raa i Te Pare Tiairaa no te 1 no tiurai 1992, te tumu parau “O Iehova, te ‘Haava i to te ao atoa nei’ o te ore e haapao i te huru o te taata” e “E te mau matahiapo, a haava ma te parau-tia.” E haamanaˈo noa ïa ratou i te huru haavaraa a Iehova: “Te aˈo etaeta ia titau-anaˈe-hia, te aroha ia nehenehe anaˈe.” E ere roa ˈtu i te hoê hape ia faaohipa i te aroha i roto i te haavaraa mai te peu e te vai ra te hoê tumu papu no te na reira. (Mataio 12:7) E hape rahi roa ia riro ei taata etaeta aore ra ia ore e faaite i te aroha. (Ezekiela 34:4) E ape râ te mau matahiapo ia hape na roto i te imiraa ma te itoito i te faaotiraa rahi roa ˈˈe o te here, o te aroha maoti i te imiraa i te faito tano o te parau-tia.—A faaau e te Mataio 23:23; Iakobo 2:13.

Te faaauraa i mua i te mau tupuraa o te tauiui noa

6. Nafea to Iesu faaiteraa e e huru manaˈo tia to ˈna no nia i te ohipa i tupu e te vahine etene ra e ua uruhia ta ˈna tamahine?

6 Mai ia Iehova, ua haapapu o Iesu e ua oioi o ˈna iho i te taui aore ra i te faaau i te hoê tupuraa apî ia tano anaˈe. I te hoê taime, ua taparu te hoê vahine etene ia ˈna ia faaora i ta ˈna tamahine tei uruhia ma te ino mau i te demoni. I roto e toru ravea taa ê, ua parau o Iesu i te omuaraa e eita oia e tauturu ia ˈna—a tahi, na roto i te oreraa e pahono atu ia ˈna; a piti, na roto i te parau tahaa roa ˈtu ia ˈna e aita oia i tonohia mai no te feia o te mau nunaa, no te ati Iuda râ; e a toru, na roto i te horoaraa i te hoê parabole o te faataa ma te maitai i te hoê â parau. Teie nei râ, ua onoono te vahine noa ˈtu teie mau ohipa atoa, ma te haapapu i to ˈna faaroo rahi. Ma te tâuˈa i taua tupuraa faahiahia mau ra, ua ite o Iesu e e ere i te taime no te faaetaeta i te hoê ture; e taime râ no te faaau atu ia ˈna no te haapao i te mau faaueraa tumu teitei mau.a I reira, ua rave maite o Iesu i te mea o ta ˈna i parau e toru taime e eita oia e rave. Ua faaora oia i te tamahine a teie vahine!—Mataio 15:21-28.

7. I roto i teihea mau auraa e tia ˈi i te mau metua ia faaite i te huru manaˈo tia, e no te aha?

7 Ua matauhia anei tatou mai te reira no to tatou ineineraa i te faaau ia tatou, ia tano anaˈe te taime ra? E tia i te mau metua ia faaite i te mau taime atoa i taua huru manaˈo tia ra. I te mea e ua taa ê te mau tamarii atoa, te raveraa no te hoê, eita paha e manuïa no te tahi. Hau atu, a paari noa ˈi te mau tamarii e taui to ratou mau hinaaro. E tia anei e ia faatanohia i te hora no te hoˈiraa mai te tamarii i te fare? Te fanaˈo ra anei te utuafare i te hoê haapiiraa oraora maitai aˈe? Ia riri anaˈe te metua i te hoê hape iti nainai, te hinaaro ra anei te metua tane aore ra te metua vahine e faaite i te haehaa e e faaafaro i te mau ohipa? E ape te mau metua e faatia ra i taua mau ohipa ra ia faariri ma te tano ore i ta ratou mau tamarii e ia faaatea ê ia ratou ia Iehova ra.—Ephesia 6:4.

8. Nafea te mau matahiapo o te amuiraa ia aratai ma te faaau ia ratou i te mau hinaaro o te tuhaa fenua?

8 E tia atoa i te mau matahiapo ia faaau ia ratou ia tupu noa ˈtu i te ohipa apî, noa ˈtu aita te mau ture papu a te Atua i ofatihia. I roto i te hiˈopoaraa i te ohipa pororaa, ua ineine anei outou i te taui i to outou huru i roto i te tuhaa fenua? A tauiui noa ˈi te huru oraraa o te mau taata e tapiri ra ia tatou, peneiaˈe e tia ia faaitoito i te pororaa i te avatea i roto i te mau aroâ aore ra na roto i te niuniu paraparau. E tauturu te faaauraa i roto i taua tuhaa ra ia tatou ia faatupu i te ohipa pororaa ma te maitai atu â. (Mataio 28:19, 20; Korinetia 1, 9:26) Ua haapao atoa o Paulo no te faaau ia ˈna i te mau huru taata atoa i roto i ta ˈna taviniraa. Te na reira atoa ra anei tatou, ei hiˈoraa, ma te faanavai maitai i te haapiiraa o te mau haapaoraa e te mau peu o taua vahi ra no te tauturu i te taata?—Korinetia 1, 9:19-23.

9. No te aha eita te hoê matahiapo e onoono noa i te haapao i te mau fifi ia au i te huru o ta ˈna i rave i mutaa ihora?

9 A haere noa ˈi teie mau mahana hopea i te ino-roa-raa, e tia atoa i te mau tiai mamoe ia faaau ia ratou i te huru rau o te mau fifi taa ê e te au ore e farereihia ra e te nǎnǎ i teie nei tau. (Timoteo 2, 3:1) E te mau matahiapo, e ere teie te taime no te faaetaeta ia outou! Papu maitai, eita te hoê matahiapo e onoono i nia i te huru faatitiaifaroraa i te mau fifi mai ta ˈna i rave i mutaa ihora mai te peu e e ere te ravea i te mea maitai roa aore ra mai te peu e ua haamatara mai “te tavini haapao maitai e te paari” i te mau mauhaa apî no nia i taua tumu parau ra. (Mataio 24:45; a faaau e te Koheleta 7:10; Korinetia 1, 7:31.) Ua tamata ma te aau rotahi te hoê matahiapo haapao maitai i te tauturu i te hoê tuahine e farerei ra i te maˈi hepohepo rahi, o te hinaaro rahi ra i te hoê taata no te faaroo maitai ia ˈna. Teie nei râ, eita paha oia e tâuˈa i to ˈna maˈi hepohepo e e pûpû atu ai ia ˈna i te mau ravea ma te faaohie noa. Ua nenei râ te Taiete Watch Tower i te tahi mau haamaramaramaraa i niuhia i nia i te Bibilia o te tuatapapa i to ˈna fifi. E imi faahou te matahiapo i te tahi aparauraa e o ˈna, e te reira no te faatano i nia i te vea apî e no te faaite e te taa ra ia ˈna to ˈna fifi. (A faaau e te Tesalonia 1, 5:14, 15.) Auê hoi hiˈoraa o te huru manaˈo tia nehenehe mau e!

10. (a) Nafea te mau matahiapo ia faaite i te hoê huru faarii ohie i te manaˈo o te tahi e o te taatoaraa o te tino matahiapo? (b) Nafea te tino matahiapo ia hiˈo i te hoê o tei faaite i te hoê huru feruriraa tia ore?

10 E tia atoa i te mau matahiapo ia faaite i te huru farii ohie i te manaˈo o vetahi pae. Ia putuputu anaˈe te tino matahiapo, mea faufaa roa ia ore te hoê noa o ratou ia faatere i te ohipa! (Luka 9:48) E tia iho â râ i te taeae o te peretiteni ra i te reira ia haapao maitai i roto i taua tuhaa ra. E ia ore hoê aore ra e piti matahiapo e afaro e te faaotiraa o te tino matahiapo atoa, eiaha raua ia onoono e ia fariihia to raua manaˈo. Maoti râ, mai te peu e aita te hoê faaueraa tumu o te mau Papai i ofatihia, e faaau ïa raua ia raua i taua faaotiraa ra, ma te haamanaˈo e te titauhia ra te huru manaˈo tia i te mau matahiapo. (Timoteo 1, 3:2, 3) I te tahi aˈe pae, e tia i te tino matahiapo ia tapea mai i roto i to ˈna feruriraa e ua faautua etaeta o Paulo i te amuiraa no Korinetia ‘i te faateiteiraa i te hoê taata feruriraa tia ore’ o tei faaite ia ratou mai “te mau aposetolo rarahi.” (Korinetia 2, 11:5, 19, 20) No reira, e hinaaro mau â ratou e aˈo i te hoê matahiapo o te pee ra i te hoê huru faaroo ore, te feruriraa tia ore, ma te faaite râ ratou iho i te mǎrû e te maitai ia aˈo anaˈe ratou.—Galatia 6:1.

Feruriraa tia i roto i te faaohiparaa i te mana

11. Eaha te taa-ê-raa i vai i rotopu i te huru faaohiparaa i te mana o te mau upoo faatere faaroo i te tau o Iesu e te huru raveraa a Iesu?

11 I to Iesu vairaa mai i nia i te fenua nei, ua anaana mau â to ˈna huru manaˈo tia na roto i to ˈna faaohiparaa i te mana rahi ta te Atua i horoa mai no ˈna. Auê hoi te taa-ê-raa e te mau aratai faaroo o to ˈna ra tau! E rave anaˈe na i te hoê hiˈoraa. Te faaue ra te ture a te Atua e eiaha roa e rave i te hoê ohipa, eiaha atoa e ohi i te raau i te Sabati. (Exodo 20:10; Numera 15:32-36) Ua hinaaro te mau aratai faaroo e hiˈopoa e nafea te mau taata ia faaohipa i taua ture ra. No reira, ua faataa ratou iho ma te papu eaha ta te hoê taata e nehenehe e amo i te Sabati. Ua faaue ratou e: eiaha e amo i te hoê afata teiaha aˈe i te afata suke mârô. Ua horoa atoa ratou i te hoê opaniraa no te mau tiaa e naero to raro aˈe, ma te parau e te amoraa i te teiaha hau o te naero e riro te reira ei ohipa! Ua parauhia e i roto i te taatoaraa ua amui mai te mau rabi e 39 ture i te ture a te Atua no nia i te Sabati e ua amui mai i te tahi mau parau o te ore e pau i taua mau ture ra. Aita râ o Iesu i imi noa ˈˈe i te faatere i taua mau taata ra ma te faahaamâ ia ratou na roto i te tuuraa i te tahi mau ture maraa ore o te ore e pau aore ra na roto i te hoê haerea etaeta eita e nehenehe e faaohipa.—Mataio 23:2-4; Ioane 7:47-49.

12. No te aha tatou e nehenehe ai e parau e aita o Iesu i faataupupu noa ˈˈe no nia i te mau faaueraa tia a Iehova?

12 Te hinaaro ra anei tatou e parau e aita o Iesu i turu ma te papu i te mau faaueraa tia roa a te Atua? Ua turu mau oia! Ua taa ia ˈna e mea aravihi aˈe te mau ture, ia haafaufaa anaˈe te mau taata i te mau faaueraa tumu i muri mai i taua mau ture ra. A imi noa ˈi te mau Pharisea i te ravea no te faatere i te mau taata na roto e rave rahi mau ture, area o Iesu, ua imi ïa oia i te ravea no te haaputapû i te mafatu o te mau taata. Ei hiˈoraa, ua ite maitai oia e aita e ofatiraa no nia i te mau ture a te Atua mai te parau e “E maue ê i te faaturi.” (Korinetia 1, 6:18) No reira o Iesu i faaara ˈi ia haapao maitai i te mau manaˈo o te aratai i te peu viivii i te pae taatiraa. (Mataio 5:28) Te titau rahi nei taua huru haapiiraa ra i te paari e te ite i te haamau-noa-raa i te tahi mau ture etaeta e faahitihia ma te ture etaeta, faahiti-noa-hia.

13. (a) No te aha te mau matahiapo e ape ai i te faatupu i te tahi mau ture etaeta e te tahi mau faaueraa tumu? (b) Eaha vetahi mau tuhaa e mea faufaa ia faatura i te haava manaˈo o te taata tataitahi?

13 Te anaanatae atoa ra te mau taeae e amo ra i te hopoia i teie nei mahana i te haaputapû i te mau mafatu. E ape ïa ratou i te haamau i te tahi mau ture manaˈo taata noa, fati ore, aore ra na roto i te horoaraa i to ratou iho manaˈo ei ture. (A faaau e te Daniela 6:7-16.) I te tahi mau taime, e tano e e mea tia atoa ia faahaamanaˈo ma te hamani maitai i te tahi mau faaueraa no nia i te huru faaahuraa e te huru ta tatou e faanehenehe ia tatou, tera râ e fifi paha te roo o te hoê matahiapo ei taata feruriraa tia mai te peu e mârô noa oia i taua tumu parau ra aore ra e tamata oia i te haamau eaha te ohipa faufaa roa ˈˈe ia au i ta ˈna huru hiˈoraa. No reira mau, e tia i te feia atoa i roto i te amuiraa ia tutava no te ore e faahepo ia vetahi ê.—A faaau e te Korinetia 2, 1:24; Philipi 2:12.

14. Mea nafea to Iesu faaiteraa e e taata feruriraa tia o ˈna mai ta ˈna e tiai ra ia vetahi ê?

14 E hinaaro mau â te mau matahiapo e hiˈopoa ia ratou iho i roto i te tahi atu mau tuhaa: ‘E feruriraa tia anei to ˈu no nia i te mea ta ˈu e tiai ra e ia ravehia e vetahi pae?’ Ua na reira mau â o Iesu. Ua faaite tamau noa oia i te feia e apee ra ia ˈna e aita oia e tiai hau atu ra i te mau tutavaraa ma to ratou mafatu atoa e ua haafaufaa oia i te reira. Ua arue oia i te vahine ivi veve o tei horoa i ta ˈna mau lepeta faufaa iti haihai mau. (Mareko 12:42, 43) Ua faahapa oia i ta ˈna mau pǐpǐ i to ratou faainoraa i te taoˈa pûpû moni rahi mau a Maria, ma te parau e: “Vaiiho noa ˈtu ia ˈna. . . . Ua rave oia i te vahi i tia ia ˈna.” (Mareko 14:6, 8) Ua faaite atoa oia i te huru feruriraa tia a faarue mai ai ta ˈna mau pǐpǐ ia ˈna. Ei hiˈoraa, a faaitoito ai oia i ta ˈna mau aposetolo piri roa e toru eiaha ratou ia varea i te taoto e ia vai ara noa ratou e o ˈna i te po oia i haruhia ˈi, ua faainoino ratou ia ˈna ma te taoto e rave rahi taime. Teie nei râ, ua tapao oia ma te aroha e: “Ua tia hoi i te varua e paruparu râ to te tino.”—Mareko 14:34-38.

15, 16. (a) No te aha e tia i te mau matahiapo ia haapao maitai eiaha ratou ia faahepo aore ra ia hamani ino i te nǎnǎ? (b) Mea nafea to te hoê tuahine haapao maitai i te faatitiaifaroraa i to ˈna huru no nia i te mea o ta ˈna e tiai ra e ia rave vetahi ê?

15 Oia mau, ua aˈo o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia ‘faaitoito hua.’ (Luka 13:24) Aita râ oia i faahepo ia ratou ia na reira! Ua faaurua oia ia ratou, ua horoa oia i te hiˈoraa, ua rave oia i te aratairaa e ua imi oia i te ravea no te haaputapû i to ratou mafatu. Ua tiaturi oia i te mana o te varua o Iehova no te raveraa i te toea o te ohipa. E tia atoa i te mau matahiapo ia faaitoito i te nǎnǎ ia tavini ia Iehova ma to ratou mafatu atoa e tia râ ia ratou ia ape i te hamani ino ia ratou e te mau manaˈo faahapa aore ra te faahaamâraa ia ratou, ma te faahua parau e te taviniraa ta ratou e rave no Iehova i teie nei mahana aita i navai e aita e fariihia ra. E nehenehe te hoê aratairaa etaeta, ma te faateimaha na roto i te parauraa e “a rave hau atu â, a rave hau atu â, a rave hau atu â!” e haaparuparu i te feia e rave ra i te mea e maraa ra ia ratou. Auê hoi i te au ore ia patu te hoê matahiapo i te hoê roo ei taata “fifi ia faaoaoa”—tei taa ê roa hoi i te huru manaˈo tia!—Petero 1, 2:18.

16 E tia ia tatou paatoa ia faatupu i te feruriraa tia i roto i ta tatou e tiai ra e ia ravehia e vetahi ê! Ua papai te hoê tuahine i muri aˈe i to raua ta ˈna tane faarueraa i ta raua taviniraa mitionare no te haapao i to ˈna metua vahine e maˈihia ra e: “Ua riro mau â ei mau taime fifi roa no matou te feia poro i ǒ nei i roto i te mau amuiraa. I roto i te taviniraa haaati e te taviniraa mataeinaa, ua paruruhia matou i teie mau faateimaharaa, i teie nei râ, te fererei atoa nei matou i te reira ma te tupu taue hoi e te hepohepo rahi. Ei hiˈoraa, ua matau vau i te parau ia ˈu iho e, ‘No te aha aita teie tuahine e pûpû nei i te buka tano no teie nei avaˈe? Aita anei oia i taio i Te taviniraa o te Basileia?’ I teie nei, ua ite au e no te aha râ. No te tahi pae o te reira anaˈe ta ratou e nehenehe e rave no te haere [i roto i te taviniraa].” Auê hoi te mea maitai aˈe ia arue i to tatou mau taeae no te mea o ta ratou e rave ra maoti i te haava ia ratou no te mea o ta ratou e ore e rave ra!

17. Mea nafea to Iesu horoaraa i te hoê hiˈoraa no tatou no nia i te huru manaˈo tia?

17 A hiˈopoa na i te hoê hiˈoraa hopea e mea nafea to Iesu faatupuraa i to ˈna mana ia au i te hoê haerea feruriraa tia. Mai to ˈna Metua, aita o Iesu i tapea ma te pohehae i to ˈna mana. Ua riro atoa oia ei Taata tufa rahi, ma te nomino i ta ˈna tavini haapao maitai e te paari ia haapao i “te taoˈa atoa na ˈna ra” i nia i te fenua nei. (Mataio 24:45-47) E aita oia i mǎtaˈu i te faaroo i te mau manaˈo o vetahi ê. Ua ani pinepine oia i te feia e faaroo ra ia ˈna e: “Eaha to oe manaˈo?” (Mataio 17:25; 18:12; 21:28; 22:42) E tia e ia na reira atoa te feia e pee ra ia Iesu i teie nei mahana. Eiaha roa e no te mea e hopoia rahi ta ratou e eita ïa ratou e faaroo. E te mau metua, a faaroo! E te mau tane, a faaroo! E te mau matahiapo, a faaroo!

18. (a) Nafea tatou e ite ai e mai te peu e roo taata huru manaˈo tia anei to tatou? (b) Eaha te tia ia tatou paatoa ia ineine i te rave?

18 Ma te opua papu, te hinaaro nei tatou paatoa i te “roo o te taata feruriraa tia.” (Philipi 4:5, Phillips) Tera râ, nafea tatou e ite ai mai te peu e tera mau to tatou roo? Oia hoi, i to Iesu hinaaroraa e ite e eaha ta te mau taata e parau no nia ia ˈna, ua ani oia i te feia ta ˈna e tiaturi ra o te turu ra ia ˈna. (Mataio 16:13) No te aha e ore ai e apee i to ˈna hiˈoraa? E nehenehe outou e ani i te hoê taata ta outou e tiaturi ra ia faaite tahaa mai i te manaˈo mai te peu e e roo taata feruriraa tia e te faatia ohie anei to outou. Papu maitai, e nehenehe tatou paatoa e rave hau atu â no te apee ma te piri roa i te hiˈoraa tia roa i te pae o te huru manaˈo tia o Iesu! Mai te peu iho â râ e e mana rii to outou i nia ia vetahi ê, ia apee tamau tatou i te hiˈoraa o Iehova e o Iesu, ma te faatupu i te mau taime atoa i te feruriraa tia, ma te ineine noa i te faaore i te hapa, ia faaau ia tatou aore ra ia faatia ohie ia ia au anaˈe. Oia mau, ia tutava maite tatou paatoa no te faatupu i te “feruriraa tia”!—Tito 3:2.

[Nota i raro i te api]

a Te faataa ra te buka Te mau ohipa a te Faufaa Apî (beretane) e: “Ua ite te taata e epieikēs [feruriraa tia] to ˈna e i te tahi taime, i te pae o te ture, e riro te hoê ohipa i te mea tano roa, tera râ mea hape roa i te pae morare. Ua ite te taata e epieikēs afea e faatano ai i te ture i raro aˈe i te faaheporaa o te hoê puai e mea teitei aˈe e te faufaa aˈe i te ture.”

Nafea outou ia pahono mai?

◻ No te aha te mau kerisetiano e hinaaro ai e faatupu i te feruriraa tia?

◻ Nafea te mau matahiapo ia apee i te huru o Iesu na roto i te ineineraa i te faaore i te hapa?

◻ No te aha tatou e tutava ˈi i te faaau i to tatou huru i to Iesu ra?

◻ Nafea tatou ia faaite e feia huru manaˈo tia tatou ia faaohipa anaˈe tatou i te mana?

◻ Nafea tatou ia hiˈopoa ia tatou iho mai te peu e e feruriraa tia anei to tatou?

[Hohoˈa i te api 15]

Ua faaore o Iesu ma te hinaaro mau i te hapa a Petero tei tatarahapa

[Hohoˈa i te api 16]

I to te hoê vahine faaiteraa i te hoê faaroo faahiahia mau, ua ite o Iesu e aita e faufaa ia haamau i te hoê ture etaeta no te taatoaraa

[Hohoˈa i te api 18]

E te mau metua, a faaroo!

[Hohoˈa i te api 18]

E te mau tane, a faaroo!

[Hohoˈa i te api 18]

E te mau matahiapo, a faaroo!

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono