VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 15/7 api 26-27
  • Ua haamaitaihia ratou no to ratou haerea hapa ore

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua haamaitaihia ratou no to ratou haerea hapa ore
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau haamaitairaa manaˈo-ore-hia
  • Tumu no te oaoa
  • Ua fanauhia o Ioane
  • Haamaitai-rahi-hia
  • “E taata parau-tia raua i te aro o te Atua”
    A haere ma te itoito e te Atua
  • Ua fanau o Elisabeta
    Ta ˈu e haapii no roto mai i te Bibilia
  • Fanauhia tei faaineine i te eˈa
    Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
  • Ua fanauhia te taata e faaineine i te eˈa
    Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 15/7 api 26-27

Ua haamaitaihia ratou no to ratou haerea hapa ore

TE HAAMAITAI nei e te haamauruuru nei Iehova i ta ˈna mau tavini haapao maitai. E tia ia ratou ia tiai i te tahi taime no te ite i te tupuraa o te mau opuaraa a te Atua, auê râ hoi i te oaoa ia tamata i ta ˈna haamaitairaa!

Ua faahohoˈa-maitai-hia te reira a piti tausani matahiti i teie nei na roto i te hiˈoraa o te tahuˈa ati Iuda ra o Zekaria e ta ˈna vahine o Elisabeta, no roto raua i te opu fetii o Aarona. Ua tǎpǔ te Atua e e haamaitai oia i te mau ati Iseraela na roto i te hoê huaai ia tavini ratou ia ˈna ma te haapao maitai. Ua parau oia e e haamaitairaa te mau tamarii. (Levitiko 26:9; Salamo 127:3) Teie nei râ, aita ta Zekaria e ta Elisabeta e tamarii e ua ruhiruhia hoi raua.—Luka 1:1-7.

Te parau nei te mau Papai no Zekaria raua o Elisabeta e e “pue taata parau-tia raua i te aro o te Atua, i te haapao-maite-raa i te mau parau e te mau faaueraa atoa a te Fatu [Iehova] ma te hapa ore.” (Luka 1:6) No to raua here rahi i te Atua, e ere atura ïa i te mea teimaha no raua ia tamau i te haere na te eˈa parau-tia e ia pee i ta ˈna mau faaueraa.—Ioane 1, 5:3.

Te mau haamaitairaa manaˈo-ore-hia

E hoˈi na tatou i te tau o te tupuraa raau hopea aore ra i te omuaraa o te tau veavea o te matahiti 3 hou to tatou nei tau. Te faatere ra o Heroda Rahi ei arii i Iudea. I te hoê mahana, ua tomo te tahuˈa ra o Zekaria i roto i te Vahi Moˈa o te hiero i Ierusalema. A putuputu ai te mau taata i rapae i te sekene no te pure, ua tutui oia i te mea noˈanoˈa i nia i te fata auro. Peneiaˈe e faarirohia te reira ei ohipa hanahana roa ˈˈe o te mahana, e ravehia te reira i muri aˈe i te pûpûraa tusia. E roaa teie hopoia i te tahuˈa i te hoê noa taime i roto i to ˈna oraraa.

Ua maere roa o Zekaria i te mea o ta ˈna e ite ra. No te aha, te tia noa ra hoi te melahi a te Atua i te pae atau o te fata o te mea noˈanoˈa! Ua huru ê roa e ua mǎtaˈu te tahuˈa paari ra. Ua parau atura te melahi e: “Eiaha e mǎtaˈu, e Zekaria: ua faaroohia hoi ta oe pure; e e fanau to vahine o Elisabeta i te tahi tamaiti na oe; e na oe e mairi i to ˈna iˈoa ia Ioane.” Oia mau, ua faaroo o Iehova i te mau pure tuutuu ore a Elisabeta raua o Zekaria.—Luka 1:8-13.

Ua parau faahou ihora te melahi e: “E oaoa rahi to oe ia ˈna, e rave rahi te oaoa ia fanau oia ra. E rahi hoi oia i mua i te aro o te Fatu [Iehova], e ore e inu i te uaina e te ava taero; e faaîhia ra oia i te [varua moˈa] mai te opu mai â o to ˈna metua vahine.” E riro o Ioane ei Nazira tei î i te varua moˈa o te Atua i roto i to ˈna oraraa atoa. Te parau faahou ra te melahi e: “E rave rahi te tamarii a Iseraela ta ˈna e faafariu i te Fatu i to ratou ra Atua. E e na mua oia ia ˈna i te haere, ma te aau itoito e te mana o Elia, ei faafariu mai i te aau o te feia metua e te tamarii, e te feia faaroo ore, i te parau a te feia parau-tia ra; ei faaineine i te hoê pae taata ia au no te Fatu.”—Luka 1:14-17.

Ua ani atura o Zekaria e: “Eaha vau e ite ai? e taata ruhiruhia hoi au, e ua ruhiruhia atoa hoi ta ˈu vahine.” Ua pahono aˈera te melahi e: “O vau o Gaberiela, e tia vau i te aro o te Atua; e i tonohia mai au e parau ia oe, e e faaite ia oe i teie nei parau maitai. E inaha, e vavahia oe, e ore e tia ia parau, e tae noa ˈtu i te mahana e hope ai teie nei parau i te tupu, o oe aore i faaroo i tau parau nei, e tupu ïa ia tae i to ˈna ra tau.” I to Zekaria haereraa mai i rapae i te sekene, eita o ˈna e nehenehe e paraparau, e ua taa i te mau taata e ua ite oia i te hoê ohipa maere mau. E nehenehe noa o ˈna e tohu e faaite i te mau tapao, e apa i te rima no te faaite i to ˈna mau manaˈo. I te hopearaa o ta ˈna pue mahana haamoriraa, ua hoˈi aˈera oia i te fare.—Luka 1:18-23.

Tumu no te oaoa

Mai tei tohuhia, e fatata roa o Elisabeta i te ite i te oaoa. Ua hapû ihora oia, e na te reira i faaore i te parau o te vahine fanau ore. Ua oaoa atoa to ˈna fetii ra o Maria no te parau a taua noâ melahi ra o Gaberiela e: “E inaha, e tô oe, e fanau ta oe tamaiti, e na oe e mairi i te iˈoa ia Iesu. E rahi oia, e te parauhia i te Tamaiti na te Teitei: e na te Fatu ra [Iehova] na te Atua e horoa mai i te terono ra a to ˈna metua o Davida no ˈna.” Ua ineine o Maria ia hauti i te tuhaa “ei tavini no te Fatu.”—Luka 1:24-38.

Ua haere oioi atura o Maria i te fare o Zekaria raua o Elisabeta i te hoê oire no Iuda, i te fenua mouˈa ra. A faaroohia ˈi i te reo aroha o Maria, ua hauti aˈera te tamaiti i roto i te opu o Elisabeta. I raro aˈe i te mana o te varua moˈa o te Atua, ua pii hua atura o Elisabeta e: “O oe tei hau i te maitai i te vahine nei, e e maitai hoi te huaai o to oe opu. No te aha ra hoi au i itehia mai ai, i haere mai ai te metua vahine a tau Fatu ia ˈu nei? Inaha hoi tei te ôraa mai to reo i te aroharaa mai ia ˈu nei i roto i ta ˈu tariˈa, ua ouˈa iho nei te tamaiti i roto i tau opu i te oaoa. E ao hoi to ˈna to tei faaroo: e e faatupuhia te mau mea a te Fatu [Iehova] i faaite mai ia ˈna ra.” Ua pahono atura o Maria ma te oaoa rahi. Ua faaea ihora oia ia Elisabeta ra fatata e toru avaˈe.—Luka 1:39-56.

Ua fanauhia o Ioane

E tae aˈera i te mahana mau ra, ua fanauhia mai te hoê tamaiti a Elisabeta raua o Zekaria tei ruhiruhia. I te vauraa o te mahana, ua peritomehia te tamaiti. Ua hinaaro te mau fetii e mairi i nia i te tamaiti i te iˈoa o Zekaria, ua parau râ o Elisabeta e: “Eiaha; e mairi râ ia ˈna ia Ioane.” Ua farii anei ta ˈna tane tei vai vava noâ ra hoi? I nia i te hoê iri, ua papai oia e: “O Ioane to ˈna iˈoa.” I taua iho taime ra, matara maira to ˈna reo, e ua haamata ihora oia i te paraparau ma te haamaitai i te Atua.—Luka 1:57-66.

Ma te î hoi i te varua moˈa, ua tohu aˈera te tahuˈa tei oaoa roa. Ua paraparau oia mai te huru ra e ua tia mai te Faaora i tǎpǔhia—‘te tara faaora i roto i te utuafare o Davida’—ia au i te faufaa a Aberahama no nia i te Huaai o te haamaitai i te mau nunaa atoa. (Genese 22:15-18) Ei vea no te Mesia, ‘e na mua hoi te tamaiti fanau-semeio-hia a Zekaria i te mata o te Fatu e haere te tamaiti fanau-semeio-hia a Zekaria i mua i te aro o te Fatu[Iehova] no te horoa i te ite o te faaoraraa.’ A mairi noa ˈi te mau matahiti, ua paari roa mai o Ioane e ua itoito i te pae o te feruriraa.—Luka 1:67-80.

Haamaitai-rahi-hia

E mau hiˈoraa faahiahia mau o Zekaria raua o Elisabeta i te pae o te faaroo e o te faaoromai. Ua tamau â raua i te tavini ia Iehova ma te parau-tia, noa ˈtu e ua tia ia raua ia tavini noa i te Atua, e ta raua haamaitairaa rahi roa ˈˈe ua tae noa mai ïa i to raua ruhiruhiaraa.

Eaha râ te mau haamaitairaa ta Elisabeta raua o Zekaria i fanaˈo! I raro aˈe i te mana o te varua o te Atua, ua tohu raua toopiti atoa ra. Ua roaa ia raua i te hopoia ia riro ei metua e ia haapii i te vea o te Mesia, oia hoi o Ioane Bapetizo. Hau atu, ua farii te Atua ia raua ei feia parau-tia. Oia atoa, e roaa te tiaraa parau-tia i te feia i teie nei mahana e tamau ra i te horo ma te paieti i mua i te aro o te Atua e e fanaˈo ratou e rave rahi haamauruururaa maitai no te haereraa ma te hapa ore ia au i te mau faaueraa a Iehova.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono