41 ZEKARIA E ELIZABETA
“E taata parau-tia raua i te aro o te Atua”
O ZEKARIA hoê o te mau tahuˈa e rave rahi no roto mai i te utuafare o Aarona. I te hoê mahana, ua rave Zekaria i te hoê ohipa faufaa roa. O ˈna i teie nei, te pûpû i te mea noˈanoˈa i nia i te fata auro i te hiero. E ohipa faufaa roa te reira, no te mea e pûpû te hoê tahuˈa i te reira i te hiero, hoê noa taime i roto i to ˈna oraraa. No reira, ua oaoa paha o Zekaria e ta ˈna vahine o Elisabeta, i te reira i tera mahana.
Mea maoro to Zekaria e Elisabeta faaipoiporaa, e ua haamaitai Iehova ia raua na roto e rave rau ravea. Ua hinaaro rahi râ raua e fanau i te tamarii. I tahito ra, mea faufaa no te hoê tane e vahine faaipoipo ia fanau i te tamarii. I teie nei ‘ua ruhiruhia Zekaria e Elisabeta.’ Te parau râ te Bibilia “e taata parau-tia raua i te aro o te Atua.” Ua pure tamau ïa raua i to raua Atua, ma te tiaturi e faaroo o ˈna i ta raua mau pure, noa ˈtu e manaˈohia aita e ravea.
Ua tomo Zekaria i roto i te nao a pure noa ˈi te taata i rapaeau mai. O Zekaria anaˈe i roto i te hiero, e ua fa mai te hoê melahi a Iehova tei tia i pihai iho i te fata o te mea noˈanoˈa. Ua parau o ˈna ia Zekaria, ua faaroo te Atua i ta ˈna mau pure e hapû e e fanau Elisabeta i te hoê tamaiti. Ua parau te melahi ia horoa i te iˈoa Ioane na te tamaiti. Ia paari o ˈna e fanaˈo o ˈna i “te itoito e te mana mai to Elia.” E rave o ˈna i te hoê ohipa faufaa roa, te faaineineraa i te taata ia hoˈi ia Iehova.
No to Zekaria feaa, ua ani o ˈna i te hoê tapao ei haapapuraa i ta te melahi i parau. Ua aˈo te melahi ia ˈna ma te parau: “O vau o Gaberiela o te tia i mua i te aro o te Atua.” Aita e tumu e feaa ˈi i teie melahi a Iehova. Ua parau Gaberiela, e vavahia o Zekaria tae roa i te taime e tupu ai te parau fafau a te Atua. No reira, i to Zekaria haereraa i rapae i te nao, ua apǎ noa o ˈna i te rima no te faaite i tei tupu i nia ia ˈna.
Ua fanaˈo te tahi hoa faaipoipo ruhiruhia aita e tamarii, i te hoê poroi mai te raˈi tei taui i to raua oraraa
I muri iho, ua faataa Zekaria i ta ˈna vahine Elisabeta i tei tupu. E “tau mahana i muri aˈe,” ua hapû mai o Elisabeta e ua faaea noa o ˈna i to ˈna fare e pae avaˈe, i te ono râ o te avaˈe ua haere mai o Maria e farerei ia ˈna, te tamahine a Heli no Nazareta. I te taime a tomo ai Maria i roto i te fare, ua hauti te aiû i roto i te opu o Elisabeta no te mea ua oaoa oia. Ua î Elisabeta i te varua moˈa e ua parau ia Maria “te metua vahine o to ˈu Fatu.” Ua ite Elisabeta ua hapû o Maria e e riro te aiû ei Mesia. Aita Elisabeta i pohehae, ua faaitoito râ o ˈna ia Maria e ua haapapu atu e tauturu Iehova ia ˈna.
I to Elisabeta fanauraa mai, ua haere mai to ˈna fetii e te taata tupu e farerei ia ˈna, ua hinaaro ratou ia piihia te tamaiti i te iˈoa ra o to ˈna metua tane. Ua ite râ Elisabeta i ta Gaberiela i parau i ta ˈna tane: “O Ioane te iˈoa ta oe e horoa no ˈna.” Ua patoi ïa Elisabeta i ta ratou aniraa ma te parau: “Eiaha! O Ioane râ to ˈna iˈoa.” Aita ratou i mauruuru, ua hiˈo ratou ia Zekaria. Aita te reo o Zekaria i matara ˈtura, ua papai oia i nia i te tahi iri: “O Ioane to ˈna iˈoa.” I tera noa taime, ua nehenehe faahou o ˈna e paraparau.
Ua fanaˈo Zekaria i te varua moˈa e ua haamata o ˈna i te tohu. Ua faaite oia i te hoê poroi faaoraraa e te aroha hamani maitai o te Atua. Ua tohu o ˈna no ta ˈna tamaiti, o Ioane, ‘e tono Iehova ia Ioane na mua ia ˈna no te faaineine i te eˈa no ˈna.’ E tera iho â tei tupu. Ua riro Ioane Bapetizo ei vea na te Mesia, ma te faaineine i te taata ia farii i te poroi a Iesu no nia i te Faatereraa arii a te Atua.
Ua haapii Iesu i te nunaa o te Atua, no nia i to ratou huru i nia i te feia aita i haamori ia Iehova e te feia tei patoi i te nunaa o te Atua. Tau senekele na mua ˈtu, e rave rahi tavini a te Atua tei faaitoito e tei aro i te tamaˈi i te mau enemi o Iehova. Aita râ Iehova e hinaaro faahou ra ia haere ta ˈna mau tavini i te tamaˈi. Mea faufaa noa râ te itoito no ratou. E titauhia i te feia tei farii i te Mesia, ia paraparau no nia i te Atua ra o Iehova e ia poro i te parau apî oaoa no nia ia Iesu Mesia mai ta Zekaria e Elisabeta i rave.
A taio i te aamu Bibilia:
A aparau:
Mea nafea to Zekaria e Elisabeta faaiteraa i te itoito?
A faahohonu atu â
1. Noa ˈtu e feia hara Zekaria e Elisabeta, no te aha te Bibilia e parau ai “mea haapao roa hoi raua”? (Luka 1:6; it “Hapa ore” par. 4)
2. Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia ia Gaberiela? (it “Gaberiela” par. 2-3) A
Hohoˈa A
Hohoˈa A
3. Ua parau Gaberiela ia Zekaria ia horoa i te iˈoa Ioane i ta ˈna tamaiti. Eaha te auraa o te iˈoa Ioane? (it “Ioane” par. 1)
4. Ua vavahia e tariˈa turihia anei o Zekaria? (w08 15/3 30 par. 6)
A feruri i te mau haapiiraa
Ua farii te mau orometua ati Iuda i te tau o Zekaria, ia faataa te hoê tane i ta ˈna vahine, ia ore o ˈna e fanau i te tamarii. Eaha ta te mau tane faaipoipo e haapii i to Zekaria hiˈoraa no nia i te vai-taiva-ore-raa i ta ˈna vahine? B
Hohoˈa B
Ua turu Elisabeta ma te taiva ore i te aratairaa a ta ˈna tane, noa ˈtu te faaheporaa a to ˈna mau taata tupu e fetii. (Luka 1:58-61) Eaha ta te mau vahine faaipoipo e haapii no nia ia ˈna?
E nafea oe ia pee i te itoito o Zekaria e Elisabeta?
A huti mai i te haapiiraa
Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?
E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?
Mai te peu ua fanaˈo Zekaria e Elisabeta i te faatia-faahou-raa i nia i te fenua, eaha ta ˈu e hinaaro e ani ia raua?a
A haapii hau atu â
A hiˈo eaha tei tupu i te matararaa te reo o Zekaria e arueraa i te Atua.
Mea nafea to Maria fanaˈoraa i te itoito no ǒ mai ia Iehova i to ˈna farereiraa ia Elisabeta? Eaha te haapii mai i te reira?
“E puai roa oe ia Iehova, e nafea ïa?” (w23.10 14-15 par. 10-14)
a Mai te peu ua pohe Zekaria e Elisabeta hou te Penetekose 33 muri aˈe te tau o Iesu, e fanaˈo raua i te tia-faahou-raa i te fenua nei.