VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 1/5 api 4-7
  • E mea faufaa anei ta outou huru haamoriraa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E mea faufaa anei ta outou huru haamoriraa?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E farii anei te Atua i te mau haapaoraa atoa?
  • Te mau titauraa a te Poiete i te pae no te haamoriraa
  • Te vai nei te tauturu
  • Te haamoriraa ta te Atua e farii
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
  • Te raveraa i te haapaoraa viivii ore no te ora
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Ua itea mai anei ia outou te haapaoraa mau?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Haapaoraa
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 1/5 api 4-7

E mea faufaa anei ta outou huru haamoriraa?

TE ǍHU ra te oire iti Afirika i raro aˈe i te mahana o te hora ahuru ma piti i te avatea. Te faaroohia ra te maniania o te mau tairiraa pahu uˈana, te himene, e te haapopouraa oaoa, no ǒ mai i te hoê afaa i pihai atu. E ere râ i te hoê amuimuiraa e te tahi mau hoa. O te hoê râ haamoriraa tumu no Afirika. Taa ê atu râ i teie mau maniania, te faaroo-atoa-hia ra te ahoahoa o te mau reo no roto mai i te hoê fare pure ‘charismatique’ i pihai iho mai. Te rave ra teie feia haamori horuhoruhia i te mau “faaoraraa” semeio e te paraparau ra i te mau reo ěê. I te tahi aˈe pae o te oire, o te tahi atu ïa huru haamoriraa. Te pii ra te reo haruru o te hoê muezzin [taata pii] i te feia haamori Mahometa no te pure.

Oia, ua rau te huru o te mau haamoriraa i roto e rave rahi mau oire e mau oire iti no Afirika. I roto i te mau ui i mahemo, ua pee noa na te mau Afirika i ta ratou iho mau peu tumu i te pae faaroo. Ua tae mai râ te mau mitionare a te amuiraa faaroo kerisetiano, ma te apee i te mau nuu a te mau nunaa ěê no Europa, e ua tamata ratou ma te haavî i te “faakerisetiano” i te mau taata atoa—e tae noa ˈtu i to ratou mau iˈoa.

Te faahopearaa? Te hoê haapaoraa o tei anoi i te mau tiaturiraa e te mau peu tumu Afirika e te mau faaroo no te mau fenua ěê mai. E tae roa mai i teie mahana, e rave rahi feia haamori “kerisetiano” o te faaohipa nei i te mau taoˈa tahutahu e te mau taritoa tahito. Noa ˈtu râ, ua faahohoˈa hape te mau mitionare a te amuiraa faaroo kerisetiano ma te faufau i te kerisetianoraa mau e ua vaiiho ratou i te inoino i muri ia ratou. I roto i te hoê faito rahi, o ratou te tumu no te haerea farii ore i te Bibilia e itehia ra i rotopu i te tahi mau Afirika i teie mahana.

Noa ˈtu râ, e rave rahi mau huru “kerisetianoraa” o te faaohipa-rahi-hia nei. I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua au-roa-hia te mau pǔpǔ faaroo ‘charismatique’; ua parare roa te mau ekalesia faaora maˈi semeio. Ua faataa te hoê vahine papai vea i te mana o teie mau ekalesia na roto i te tapaoraa e ‘te huru hiˈoraa Afirika no nia i te haapaoraa, tei te mea ïa e tano ia ratou. I roto i te feruriraa Afirika, e tia i te haapaoraa ia haamâha oioi noa i te mau hinaaro materia o te oraraa o te taata. No reira, no te taata Afirika o te tiaturi ra e mea titauhia te arai varua fatata i roto i te mau tuhaa atoa, te tuea ra ïa te huru raveraa a te mau ekalesia varua [aore ra faaora maˈi semeio] e te mau titauraa o to ˈna huru oraraa.’ Ma te peapea râ, e rave rahi mau ekalesia ‘charismatique’ o tei ite-papu-hia e e mau ohipa imiraa moni anaˈe ïa.

I teie mahana, hau atu i te 6 000 pǔpǔ faaroo amaha o te ohipa nei i Afirika. Peneiaˈe ua manaˈo outou e e aratai teie mau haapaoraa e teie mau pǔpǔ faaroo atoa i te faaoraraa. Teie râ te uiraa mau, Eaha te manaˈo o te Atua?

E farii anei te Atua i te mau haapaoraa atoa?

Papu maitai, eita te Poiete o te ao atoa nei e vaiiho noa ia tatou ma te aratai-ore-hia i roto i teie tuhaa. (Amosa 3:7; Ohipa 17:26, 27) E mea papu maitai e e itehia te aratairaa a te Atua i roto i te Bibilia. E ere te Bibilia, mai ta vetahi e parau ra, i te buka na te taata uouo. Inaha, aita hoê taata—te ereere aore ra te uouo—e nehenehe e parau e na ˈna teie buka. “Te mau parau moˈa atoa i papaihia ra e mea faaurua mai ïa e te Atua,” o ta te Timoteo 2, 3:16 ïa e faaite ra. Te mau haapiiraa parau mau, ohie ia faaohipa a te Bibilia, to ˈna tiaraa tahito roa, to ˈna oraraa mai noa ˈtu te mau aroraa iino atoa, ta ˈna mau parau tohu hape ore e to ˈna opereraa faito ore na te ao nei—e mau haapapuraa anaˈe teie e no ǒ mai oia i te Atua ra.

Eaha ta teie buka e haapii maira ia tatou? A tahi, te faaite maira oia e hoê anaˈe “Atua mau.” (Ioane 17:3) Mai te peu e mai te reira te huru, nafea ïa te parau mau e vai ai i roto i te mau haapaoraa atoa? Aita anei te mau pǔpǔ faaroo e patoi ra i te tahi e te tahi no nia i te parau e o vai e mai te aha te huru o te Atua? Ua faahiti te papai buka ra o Iakobo i “te haapaoraa viivii ore e te haavare ore.” (Iakobo 1:27, Today’s English Version) Mai te peu e e mea titauhia ia faataa i te haapaoraa haavare ore, te vai atoa ra ïa te haapaoraa hape aore ra haavare. E patoi ïa te reira i te manaˈo ra e e mau eˈa anaˈe te mau haapaoraa atoa no te haafatata ˈtu i te Atua.

Te mau titauraa a te Poiete i te pae no te haamoriraa

Eaha te huru maitai no te haamori i te Atua? Te haapii maira te Bibilia ia tatou e ua niuhia te haamoriraa haavare ore i nia i te ite papu. Ua parau te peropheta rahi ra o Iesu Mesia i te hoê vahine Samaria i te hoê taime e: “Aore outou i ite i ta outou e haamori nei.” (Ioane 4:22) Peneiaˈe paha hoê â huru no outou. Ua haapiihia anei outou e e iˈoa to te Atua Mana Hope, o Iehova? (Salamo 83:18) Ua ite anei outou e eaha ta ˈna mau opuaraa no te taata e te fenua nei? (Mataio 6:9, 10; Ephesia 1:9, 10; 3:11) Te pûpû maira anei ta outou haapaoraa i te tiaturiraa papu no te hoê oraraa maitai aˈe no a muri atu? E mai te peu e te parau nei outou e e kerisetiano outou, e nehenehe anei ta outou e faataa i ta outou mau tiaturiraa maoti te mau Papai, aore ra ua noaa noa mai teie faaroo ia outou aita râ outou i rave i te taime no te hiˈopoa maite?

Mai te peu e te ite ra outou e te erehia ra outou i te ite papu, e nehenehe e noaa mai ia outou i te reira na roto i te haapiiraa i te Parau a te Atua, te Bibilia. Te titau nei te Atua ra o Iehova ia ite ta ˈna feia haamori mau e eaha ta teie Buka Moˈa e haapii ra. Hau atu â, te titau nei oia ia ratou ia faaohipa i te reira i roto i to ratou oraraa. E tia e ia au to tatou haerea i to te papai salamo o tei parau e: “E lamepa ta oe parau i to ˈu nei avae, e tiarama no to ˈu nei mau eˈa.” (Salamo 119:105) Ua tauturu ta outou haapaoraa ia outou i roto i teihea faito ia ite e ia taa i te Bibilia?

Te tahi atu tuhaa faufaa o te haamoriraa mau, o te faaroo ïa i roto ia Iesu Mesia, eiaha noa ei peropheta rahi ei Tamaiti fanau tahi atoa râ a te Atua. Te faaite papu ra te mau Papai e o Iesu te “Tumu o te ora.” (Ohipa 3:15; 4:12) E rave rahi o te parau nei e te faaroo nei ratou ia Iesu, tera râ, eaha te parau mau o to ratou faaroo? Te faaroo haavare ore i roto i te Mesia, e titau ïa e ia auraro i ta ˈna mau faaueraa. Ua faaitoito te Atua iho i te reira ia ˈna i parau e: “O tau Tamaiti here teie, a faaroo ia ˈna.” (Mareko 9:7) Te tutava nei te feia haamori mau i te haere na nia i te mau taahiraa avae o Iesu ma te pee maite atu. (Petero 1, 2:21) Hoê ravea e na reira ˈi ratou, na roto ïa i te raveraa i te ohipa pororaa i mua i te taata o ta ˈna i haamata. (Mataio 4:17; 10:5-7) Te faaitoito ra anei ta outou haapaoraa ia outou ia apiti atu outou iho i roto i teie ohipa?

Ua riro atoa te here ei titauraa o te haamoriraa haavare ore. Te faataahia ra te Atua ra o Iehova mai te hiˈoraa hau aˈe o te here, e ua faaite Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e e ite-papu-hia ratou maoti te here o ta ratou e faaite i rotopu ia ratou. (Ioane 13:34, 35; Ioane 1, 4:8) Ia hiˈohia te mau mirioni taata e parau nei i teie mahana e e kerisetiano ratou, eita anei e tia e ia î roa te ao nei i te here? I te parau mau râ, ua riro to tatou ao ei vahi aroha ore roa ˈˈe. Ua haapohe te mau tamaˈi i te mau mirioni taata i teie noa senekele. Te maraa tamau noa ra te taparahiraa taata e te haavîraa puai. A aniani na ia outou iho, ‘Ahiri e tei roto te mau taata atoa i ta ˈu haapaoraa, e riro anei teie ao ei vahi aroha aˈe?’

I te pae hopea, te faaite ra te Bibilia e e tia i te feia haamori mau ia faataa ê ia ratou i te ao o tei ore i ite i te Atua. I to te Atua faataa-ê-raa i te nunaa tahito no Iseraela ei tiai no te haamoriraa viivii ore, ua faaara o ˈna i to ˈna nunaa ia ape i te mau taairaa piri roa e te mau nunaa hairiiri e haaati ra ia ratou. (Deuteronomi 7:1-6) I roto i te Ioane 7:16, ua parau atoa Iesu Mesia no nia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu nei hoi e ere i to teie nei ao.” Eita te feia haamori mau i te Atua e amui atu i roto i te ohipa politita, te haerea morare tia ore, te tapihooraa nounou, aore ra te mau haapiiraa philosopho o te haavahavaha nei i te Atua. (Ioane 18:36; Ioane 1, 2:15-17) Te auraro nei ratou i te faaueraa papaihia i roto i te Roma 12:2: “Eiaha e faaau atu i teie nei ao.” Tera anei ta ta outou haapaoraa e faaitoito ra ia outou ia rave?

Te vai nei te tauturu

E, e mea faufaa mau â ta outou huru haamoriraa i mua i te aro o te Atua. I to ˈna hiˈoraa, hoê anaˈe haapaoraa mau. (Ephesia 4:4-6) Ua hiˈopoa mai ta tatou aparauraa poto i vetahi mau manaˈo matamua o te mau haapiiraa a te Bibilia. No te aha outou e ore ai e tutava no te ite hau atu â?

Noa ˈtu eaha te haapaoraa i reira to outou paariraa mai, e nehenehe te mau Ite no Iehova e tauturu ia outou i roto i teie tuhaa. Ua matauhia ratou na te ao atoa nei no ta ratou ohipa haapiiraa i te Bibilia ma te tuutuu ore. E hopoia na ratou te tautururaa i te feia no te mau huru nunaa e te mau haapaoraa atoa ia noaa i te hoê maramarama hohonu aˈe o te Bibilia. (Maseli 2:1-6) Te pia nei ratou i te mau papai maimi-maitai-hia no nia i te Bibilia.a Inaha, e haere roa mai ratou i to outou fare ma te tamoni ore no te haapii ia outou i te Bibilia. E mau mirioni taata na te ao nei o te fanaˈo ra i teie nei i teie porotarama haapiiraa bibilia. No te aha outou e ore ai e na reira atoa? Oia mau, e mea titauhia e ia na reira outou no te mea e mea faufaa roa ta outou huru haamoriraa.

[Nota i raro i te api]

a Hoê o teie mau papai, o te buka ïa Te huitaata i nia i te eˈa o te maimiraa i te Atua, (farani) neneihia i te matahiti 1990 ra e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc. E rave rahi mau taata o tei haafaahiahia i ta ˈna tatararaa maramarama e te aravihi no nia i te mau haapaoraa rarahi o te ao nei.

[Hohoˈa i te api 5]

Ua faahohoˈa hape te mau mitionare a te amuiraa faaroo kerisetiano ma te faufau i te kerisetianoraa mau

[Hohoˈa i te api 5]

E rave rahi mau ekalesia ‘charismatique,’ e mau ohipa imiraa moni anaˈe ïa

[Hohoˈa i te api 6]

Ua riro te faaroo ia Iesu ei tuhaa titauhia i roto i te haamoriraa mau

[Hohoˈa i te api 7]

Te tauturu nei te mau Ite no Iehova i te mau mirioni taata ia noaa i te ite papu na roto i te ravea o te mau haapiiraa bibilia tamoni ore i te fare o te taata

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono