VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 1/5 api 14-20
  • Te feia poro i te Basileia e ohipa ra na te fenua atoa nei

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te feia poro i te Basileia e ohipa ra na te fenua atoa nei
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Hou te hopea o te tau o te mau Etene
  • Te poro-itoito-raa i te Basileia i haamauhia
  • Ua porohia e ati noa ˈˈe te fenua nei
  • Ia naeahia te mau taata atoa i te parau apî maitai
  • Feia poro: E turu ratou i te Arii ma te aau tae
    Te faatere nei te Basileia o te Atua!
  • Ua fanauhia te Basileia i te raˈi
    Te faatere nei te Basileia o te Atua!
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 1/5 api 14-20

Te feia poro i te Basileia e ohipa ra na te fenua atoa nei

“Ei ite hoi outou no ˈu . . . e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.”—OHIPA 1:8.

1. Eaha te poroi ta Iesu i parau e e poro-haere-hia e ta ˈna mau pǐpǐ i to tatou nei tau?

I TO ˈNA faataaraa i te ohipa ta Iehova i tono i ta ˈna Tamaiti e rave i nia i te fenua, ua parau o Iesu e: “E parau haere â vau i te parau maitai o te basileia o te Atua.” (Luka 4:43) Oia atoa, i to ˈna parauraa no nia i te ohipa ta ta ˈna mau pǐpǐ e rave i nia i te fenua ia hoˈi mai oia e te mana arii, ua faaite o Iesu e: “E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.”—Mataio 24:14.

2. (a) No te aha e mea faufaa roa ia faaite-rahi-hia te poroi o te Basileia? (b) Eaha te uiraa te tia ia tatou paatoa ia aniani ia tatou iho?

2 No te aha e mea faufaa roa te parau apî no nia i te Basileia o te Atua? No te aha te Basileia e titau ai i teie faaiteraa rahi? No te mea e na te Basileia Mesia e tahoo i te tiaraa mana hope o Iehova i nia i te ao atoa nei. (Korinetia 1, 15:24-28) Na roto i teie ravea, e faatupu Iehova i te haavaraa i nia i teie faanahoraa o te mau mea a Satani e vai nei e e haamana oia i ta ˈna parau tǎpǔ e haamaitai i te mau fetii atoa o te fenua nei. (Genese 22:17, 18; Daniela 2:44) Ma te raveraa e ia horoahia te hoê faaiteraa no nia i te Basileia, ua ite mai Iehova i te feia o ta ˈna i faatavai i muri iho no te riro ei feia aiˈa apiti e ta ˈna Tamaiti. Maoti te pororaa i te Basileia, te rave-atoa-hia ra te hoê ohipa faataa-ê-raa i teie mahana. (Mataio 25:31-33) Te hinaaro nei Iehova ia faaarahia te mau taata no te mau nunaa atoa no nia i ta ˈna opuaraa. Te hinaaro nei oia e ia noaa ia ratou te ravea no te maiti i te ora ei mau tavini no ta ˈna Basileia. (Ioane 3:16; Ohipa 13:47) Te apiti taatoa ra anei outou i roto i te pororaa i teie Basileia?

Hou te hopea o te tau o te mau Etene

3. (a) Ma te tano roa, eaha te tumu parau ta C. T. Russell i faataa i roto i te hoê o ta ˈna mau tere matamua no te faanaho i te mau pǔpǔ no te haapiiraa i te Bibilia? (b) Eaha ta teie Feia haapii bibilia matamua i taa no nia i te parahiraa o te Basileia o te Atua i roto i to ratou oraraa?

3 I te matahiti 1880 ra, ua ratere haere o Charles Taze Russell, taata nenei matamua i te vea Te Pare Tiairaa, na te pae apatoerau hitia o te râ o te mau Hau amui no Marite no te faaitoito e ia haamauhia te mau pǔpǔ no te haapiiraa i te Bibilia. Ma te tano roa, teie te tumu parau o ta ˈna i vauvau, “Te mau mea fatuhia e te Basileia o te Atua.” Mai tei faaitehia i roto i te mau vea matamua a Te Pare Tiairaa, ua taa i te Feia haapii bibilia (te iˈoa ïa o te mau Ite no Iehova i tera ra tau) e, ia fariihia ratou no te apiti atu i roto i te Basileia o te Atua, e tia ia ratou ia faariro i te Basileia ei tapitapiraa matamua no ratou, na roto i te faaohiparaa ma te oaoa i to ratou oraraa, to ratou mau aravihi, e ta ratou mau faufaa i roto i ta ˈna taviniraa. E tia ia tuuhia te mau mea ê atu o te oraraa, i te piti o te parahiraa. (Mataio 13:44-46) Te vai ra i roto i ta ratou hopoia te pororaa ia vetahi ê i te parau apî maitai no nia i te Basileia o te Atua. (Isaia 61:1, 2) I roto i teihea faito to ratou na reiraraa na mua ˈˈe i te hopea o te tau o te mau Etene i te matahiti 1914 ra?

4. I roto i teihea faito to te pǔpǔ iti a te Feia haapii bibilia opereraa i te mau buka bibilia na mua ˈˈe i te matahiti 1914?

4 Mai te matahiti 1870 tae mai ai i te matahiti 1914, e mea iti te Feia haapii bibilia. I te matahiti 1914, tau 5 100 anaˈe ratou o tei apiti ma te itoito i roto i te faaiteraa i mua i te taata. Auê râ faaiteraa faahiahia mau e! I te matahiti 1881, e piti noa matahiti i muri aˈe i te matararaa matamua o Te Pare Tiairaa, ua haamata ratou i te opere i te hoê buka e 162 api Maa no te mau kerisetiano o te feruri (beretane). Tau avaˈe i muri iho, ua opere ratou 1 200 000 buka. Tau matahiti i muri iho, e mau ahuru mirioni api parau iti o tei operehia na roto e rave rahi mau reo i te mau matahiti atoa.

5. O vai te mau poro evanelia ratere, e eaha te huru o ta ratou i faaite?

5 Ma te haamata atoa i te matahiti 1881, ua pûpû vetahi i ta ratou tauturu ei mau poro evanelia ratere. O ratou te feia o tei iriti i te eˈa no te mau pionie no teie nei tau (feia poro ma te taime taatoa). Ua poro roa ˈtu vetahi feia poro ratere, na raro noa aore ra na nia i te pereoo taataahi, fatata i te mau vahi atoa o te fenua o ta ratou e ora ra. Ua haere atu vetahi i te mau fenua ěê e o ratou te feia matamua o tei afai atu i te parau apî maitai i te mau fenua mai ia Filelane, Barbades, e Burma (o Myanmar i teie nei). Ua faaite ratou i te itoito mitionare mai to Iesu Mesia e ta ˈna mau aposetolo ra.—Luka 4:43; Roma 15:23-25.

6. (a) Eaha te atea o te mau tere a Taeae Russell no te haaparare i te parau mau? (b) Eaha ˈtu â tei ravehia no te haaparare i te pororaa o te parau apî maitai i te mau fenua ěê hou te hopea o te tau o te mau Etene?

6 Ua ratere rahi te Taeae Russell iho no te haaparare i te parau mau. Ua haere pinepine oia i Kanada; ua orero oia i Panama, Jamaica, e Cuba; e mau ahuru tere ta ˈna i rave i Europa; e ua haaati oia i te fenua i roto i te hoê tere poro evanelia. Ua tono atoa oia i te tahi atu mau taata no te haamata e no te rave i te upoo i roto i te pororaa i te parau apî maitai i roto i te mau fenua ěê. Ua tonohia o Adolf Weber i Europa i te afaraa o te mau matahiti 1890, e ua taeahia ta ˈna taviniraa na Helevetia e tae atu i Farani, Italia, Helemani, e Beletita. Ua tonohia o E. J. Coward i te tuhaa no Caraïbes. Ua tonohia o Robert Hollister i te pae Hitia o te râ i te matahiti 1912. I reira, ua faaineinehia te mau api parau iti taa ê na roto hoê ahuru reo, e e mau mirioni o teie mau api parau iti o tei operehia na Inidia, na te mau fenua Taina, Tapone, e Korea taatoa, e te feia opere no taua mau fenua ra. Ahiri e ua ora outou i taua tau ra, e turai anei to outou mafatu ia outou ia tutava no te poro i te parau apî maitai i te taata no to outou iho vahi e i te vahi atea?

7. (a) Mea nafea te faaohiparaahia te mau vea no te faauˈana i te pororaa? (b) Eaha te “Hohoˈa-Darama o te Poieteraa,” e ehia rahiraa taata o tei ite i teie pataraa i roto i te hoê noa matahiti?

7 A fatata ˈi te tau o te mau Etene i te hope, ua faaohipahia te mau vea no te pia i te mau oreroraa parau bibilia i vauvauhia e te Taeae Russell. Ta ratou tapao matamua, e ere ïa i nia i te matahiti 1914, area ra, i nia i te opuaraa a te Atua e te papuraa o to ˈna tupuraa. E tau 2 000 vea i te hoê â taime, i taiohia e 15 000 000 taata, o tei pia tamau i taua mau oreroraa parau ra. I muri iho, i te omuaraa o te matahiti 1914, ua haamata te Taiete i ta ˈna pataraa o te “Hohoˈa-Darama o te Poieteraa” i mua i te taata. Na roto e maha faaiteraa e piti hora, ua vauvau oia i te mau parau mau a te Bibilia mai te poieteraa mai â e tae roa ˈtu i te Mileniuma. I roto noa i te hoê matahiti, ua naeahia hau atu i te iva mirioni taata i Marite Apatoerau, Europa, Auteralia, e Niu Zelani o tei haere mai e mataitai.

8. I te matahiti 1914, ehia rahiraa fenua tei naeahia e te Feia haapii bibilia e te parau apî maitai?

8 Ia au i te mau tabula e vai ra, i te hopea o te matahiti 1914, ua haaparare teie pǔpǔ poro evanelia itoito i ta ratou pororaa i te Basileia o te Atua na roto e 68 fenua.a O te haamataraa noa ïa te reira!

Te poro-itoito-raa i te Basileia i haamauhia

9. I te mau tairururaa no Cedar Point, mea nafea te horoaraahia te hoê itoito taa ê no te ohipa pororaa i te Basileia?

9 I to te Feia haapii bibilia tairururaa i Cedar Point, i Ohio, i te matahiti 1919, ua faaite o J. F. Rutherford, o ˈna te peretiteni o te Taiete Watch Tower i tera taime, e: “Teie ïa e teie â ta tatou opuaraa, oia hoi te faaiteraa i te haereraa mai o te Basileia hanahana o te Mesia.” I te piti o te tairururaa no Cedar Point, i te matahiti 1922, ua haamatara Taeae Rutherford i te mea e, i te hopea o te tau o te mau Etene, i te matahiti 1914, ‘ua rave mai te Arii hanahana i to ˈna puai rahi e ua haamata oia i te faatere.’ I muri iho, ua haapapu roa ˈtu oia i teie vahi i te feia e faaroo ra ia ˈna, i te na ôraa e: “Te tiaturi ra anei outou e ua haamata te Arii hanahana i ta ˈna faatereraa? A hoˈi ïa i roto i te aua, e mau tamaiti a te Atua teitei! . . . A faaite i te poroi na te mau vahi atoa. E tia ia ite te ao nei e o Iehova te Atua e o Iesu Mesia te Arii o te mau arii e te Fatu o te mau fatu. Teie te mahana o te mau mahana atoa. Inaha, te faatere nei te Arii! O outou to ˈna mau vea.”

10, 11. Mea nafea te radio, te mau pereoo haapuroro, e te mau iri omonohia i te faaohipa-pauroa-raahia ma te aravihi ia naeahia te mau taata i te parau mau o te Basileia?

10 Hau atu i te 70 matahiti o tei mairi mai taua mau tairururaa no Cedar Point ra—fatata e 80 matahiti mai to Iehova haamataraa i te faaite i to ˈna tiaraa mana hope na roto i te faatereraa Mesia a ta ˈna Tamaiti. I roto i teihea faito to te mau Ite no Iehova rave-mau-raa i te ohipa i faauehia mai ia ratou i roto i te Parau a te Atua? Eaha te tuhaa o ta outou iho e rave ra?

11 I te omuaraa o te mau matahiti 1920, ua nehenehe atura te radio e faaohipahia ei mauhaa no te haaparare rahi i te poroi o te Basileia. I roto i te mau matahiti 1930, ua haapurorohia te mau oreroraa parau tairururaa no nia i te Basileia ei tiaturiraa no te ao nei, na roto i te mau pû radio aore ra te mau ravea haapurororaa rarahi atu â e te mau niuniu paraparau o tei haaati i te palaneta. Ua faaohipa-atoa-hia te mau pereoo i tamauhia i nia iho te mau afata haapuai reo no te faataˈi i te mau oreroraa parau bibilia i haruharuhia i te mau vahi taata. I muri iho, i te matahiti 1936, i Glasgow, i Ekosia, ua haamata to tatou mau taeae i te omono i te mau iri papaihia faatautauhia i nia ia ratou a hahaere ai ratou na roto i te mau vahi tapihooraa no te faaite i te mau oreroraa parau huiraatira. Ua riro anaˈe te reira ei mau ravea o tei manuïa no te faaite haere i te taata e rave rahi i te hoê â taime, i te tau e mea iti roa tatou.

12. Mai ta te mau Papai e faaite ra, eaha hoê o te mau ravea aravihi roa ˈˈe no tatou tataitahi ia faaite i te poroi?

12 Oia mau, te haapapu maitai ra te mau Papai e ei mau kerisetiano, tei ia tatou tataitahi te hopoia e horoa i te faaiteraa. Eita ta tatou e nehenehe e vaiiho noa e na te mau tumu parau a te vea aore ra te mau haapurororaa radio e rave i te ohipa. E mau tausani kerisetiano taiva ore—te tane, te vahine, e te taurearea—o tei farii i taua hopoia ra. Ei faahopearaa, ua riro te pororaa na te mau fare ei tapao e faataa ê ra i te mau Ite no Iehova.—Ohipa 5:42; 20:20.

Ua porohia e ati noa ˈˈe te fenua nei

13, 14. (a) No te aha vetahi mau Ite e haere ai i te mau oire ê, e te mau fenua ê atoa, no te rave i ta ratou taviniraa? (b) Mea nafea te tapitapiraa î i te here o vetahi no te taata i to ratou fenua fanauraa, i te tautururaa ia parare te parau apî maitai?

13 I te mea e ua ite ratou e e tia ia porohia te poroi o te Basileia e ati noa ˈˈe te fenua, ua feruri maite vetahi mau Ite no Iehova eaha ta ratou iho e nehenehe e rave ia naeahia te mau tuhaa fenua atea ˈtu i to ratou iho vahi.

14 E rave rahi mau taata o tei haapii i te parau mau i muri aˈe i to ratou faarueraa i to ratou fenua fanauraa. Noa ˈtu e ua taui ratou i to ratou vahi faaearaa no te tahi apî i te pae materia, ua itea mai ia ratou te tahi taoˈa faufaa roa ˈtu â, e ua turaihia vetahi ia hoˈi atu i to ratou fenua aore ra i to ratou vahi fanauraa no te tufa i te parau mau. No reira, i te omuaraa o teie senekele, ua parare atu te pororaa o te parau apî maitai o te Basileia i Scandinavie, i Heleni, i Italia, i te mau fenua no Europa Hitia o te râ, e vetahi atu mau vahi. I teie nei atoa, i te mau matahiti 1990, te parare ra te poroi o te Basileia na roto i te hoê â ravea.

15. I te mau matahiti 1920 e 1930, eaha te ohipa i ravehia e vetahi tei riro to ratou haerea mai te faaitehia ra i roto i te Isaia 6:8?

15 Ma te faaohipa i te mau aˈoraa a te Parau a te Atua i roto i to ratou oraraa, ua rave vetahi e ia vatahia ratou no te taviniraa i te mau vahi ta ratou i ore i faaea aˈenei na mua ˈtu. O W. R. Brown (tei pii-pinepine-hia o “Brown Bibilia”) te tahi. I te matahiti 1923, no te faahaere i te ohipa poro evanelia i mua, ua faarue oia ia Trinidad no te haere i Afirika Tooa o te râ. I te mau matahiti 1930, tei rotopu o Frank e o Gray Smith, o Robert Nisbet, e o David Norman i te feia o tei afai i te poroi o te Basileia e tae roa ˈtu i te pae hitia o te râ no Afirika. Ua tauturu vetahi ia atuatu i te aua i Marite Apatoa. I te omuaraa o te mau matahiti 1920, ua apiti atu o George Young, no Kanada, i roto i te ohipa i Raparata, Beresilia, Bolivia, Tireni, e Peru. Ua apee atoa ˈtu o Juan Muñiz, o tei tavini i Paniora, no te poro i Raparata, Tireni, Paraguay, e Uruguay. Ua faaite pauroa ratou i te manaˈo mai tei faaitehia i roto i te Isaia 6:8: “Teie au; o vau ta oe e tono.”

16. Ihea, taa ê atu i te mau vahi taatahia, te raveraahia te pororaa i te mau matahiti na mua ˈˈe i te tamaˈi?

16 Ua taeahia te pororaa i te parau apî maitai i te mau vahi atea roa. Ua haere te mau poti faaterehia e te mau Ite i te mau tapaeraa pahi iti atoa no Terre-Neuve, te pae miti no Norevetia e tae atu i te poro fenua Apatoerau, te mau motu no Patitifa, e te mau tapaeraa pahi no Asia Apatoa Hitia o te râ.

17. (a) I te matahiti 1935, mea nafea e rave rahi mau fenua i te naearaahia e te mau Ite? (b) No te aha aitâ te ohipa i oti atura i taua taime ra?

17 Ma te maere, i te matahiti 1935, te poro itoito ra te mau Ite no Iehova i roto e 115 fenua, e ua naeahia ia ratou te tahi tau 34 fenua na roto anei i te mau tere pororaa aore ra te mau buka o tei haponohia na roto i te afata rata. Aitâ râ te ohipa i oti atura. I taua matahiti ra, ua faaaraara Iehova i to ratou mata i nia i ta ˈna opuaraa e haaputuputu i te “feia rahi roa” o te ora ˈtu no te tapae i roto i ta ˈna ao apî. (Apokalupo 7:9, 10, 14) Mea rahi â te pororaa e tia ia ravehia!

18. I roto i te ohipa pororaa i te Basileia, eaha te mau tiaraa i ravehia e te Haapiiraa no Gileada e te Haapiiraa faaineineraa no te taviniraa?

18 Noa ˈtu e ua ahoaho roa te fenua i te Piti o te Tamaˈi rahi e ua tuuhia te mau opaniraa i nia i te mau buka aore ra te ohipa a te mau Ite no Iehova i roto e rave rahi mau fenua, ua iritihia te Haapiiraa Bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower no te faaineine i te feia e riro mai ei mitionare no te rave i te hoê ohipa rahi atu â o te pororaa i te Basileia na te mau nunaa atoa. E tae roa mai i teie nei, ua tavini te feia tuitehia no Gileada i roto hau atu i te 200 fenua. Ua rave ratou hau atu i te vaiiho i te mau buka a reva ˈtu ai i te vahi ê. Ua aratai ratou i te mau haapiiraa bibilia, ua faanaho i te mau amuiraa, e ua faaineine ratou i te taata ia amo i te mau hopoia teotaratia. Aita i maoro roa aˈenei, ua tauturu atoa te mau matahiapo e te mau tavini tauturu o tei tuitehia i te Haapiiraa faaineineraa no te taviniraa, no te haamâha i te mau hinaaro e titauhia ra ia au i teie ohipa i roto e ono fenua rarahi. Ua haamauhia te hoê niu paari ia tupu tamau noa te maraaraa.—Faaau e te Timoteo 2, 2:2.

19. I roto i teihea faito to te mau tavini a Iehova pahonoraa i te titauraa e tavini i te mau vahi e hinaaro-rahi-hia ra te tauturu?

19 E nehenehe anei vetahi atu â e tauturu no te haapao i te tahi o te mau tuhaa fenua poro-ore-hia? I te matahiti 1957, i te mau tairururaa na te ao nei, ua faaitoitohia te taata taitahi e te mau utuafare fetii—e mau Ite no Iehova paari—ia feruri i te haere atu i te mau vahi e titau rahi ra i te tauturu no te faaea e no te rave i ta ratou taviniraa i reira. Ua riro taua titauraa ra mai tei faataehia ˈtu e te Atua i te aposetolo Paulo ra, o tei ite na roto i te hoê orama i te hoê taata i te titauraa mai ia ˈna: “E fano mai i Makedonia nei e tauturu mai ia matou.” (Ohipa 16:9, 10) Ua taui vetahi i to ratou faaearaa i te mau matahiti 1950, vetahi i muri iho. Tau tausani Ite o tei haere atu i Irelane e i Colombia; e mau hanere o tei haere atu i te mau vahi ê atu e rave rahi. E mau ahuru tausani o tei haere i te mau vahi e titau-rahi-hia ra te tauturu i roto i to ratou iho fenua.—Salamo 110:3.

20. (a) Mai te matahiti 1935 mai, eaha tei ravehia ei faatupuraa i te parau tohu a Iesu i roto i te Mataio 24:14? (b) I te tahi tau matahiti i mairi aˈenei, mea nafea te faaoioiraahia te ohipa?

20 Maoti te haamaitairaa a Iehova i nia i to ˈna nunaa, ua tamau noa te ohipa pororaa i te Basileia i te haere i mua i te hoê vitivitiraa maere mau. Mai te matahiti 1935 mai, ua maraa te numera o te feia poro fatata i nia i te vau ahuru taime, e ua naeahia te faito maraaraa o te mau pionie e 60 i nia i te hanere hau aˈe i te faito maraaraa o te numera o te feia poro. Ua haamatahia te faanahoraa o te mau haapiiraa bibilia i te fare o te taata i te mau matahiti 1930 ra. I teie nei, te vai ra te faito au noa e hau atu i te maha mirioni e te afa haapiiraa faaterehia i te mau avaˈe atoa. Mai te matahiti 1935 mai, hau atu i te 15 miria hora o tei horoahia i roto i te ohipa pororaa i te Basileia. Te ravehia ra te pororaa tamau o te parau apî maitai i teie nei i roto e 231 fenua. I te mea e te matara ra te mau tuhaa fenua i Europa Hitia o te râ e i Afirika ua tiamâ aˈe te pororaa i te parau apî maitai, ua faaohipahia te mau tairururaa nunaa ma te manuïa no te faaite hua i te poroi o te Basileia i mua i te taata. Mai ta Iehova i tǎpǔ e mea maoro i teie nei, i roto i te Isaia 60:22, ‘te faaoioi mau nei oia i te ohipa i to ˈna tau.’ Auê ïa haamaitairaa rahi no tatou ia apiti i roto i teie ohipa!

Ia naeahia te mau taata atoa i te parau apî maitai

21, 22. Eaha ta tatou tataitahi e nehenehe e rave no te riro ei mau Ite aravihi aˈe noa ˈtu eaha te vahi ta tatou e tavini ra?

21 Aitâ te Fatu i parau atura e ua oti te ohipa. E rave rahi tausani taata o te farii noa nei â i te haamoriraa mau. Teie ïa te uiraa, Te rave ra anei tatou i te mau mea atoa e nehenehe no te faaohipa maitai i te taime ta te faaoromai o Iehova i vaiiho mai no teie ohipa?—Petero 2, 3:15.

22 Eita te mau taata atoa e nehenehe e haere atu e faaea i te mau tuhaa fenua poro-varavara-hia. Teie râ, te faaohipa taatoa ra anei outou i te mau ravea e vai ra i mua ia outou? Te poro ra anei outou i te mau hoa rave ohipa? i te mau orometua haapii e te mau hoa haere haapiiraa? Ua faatano anei outou i te mau huru tupuraa e taui noa i roto i ta outou tuhaa fenua? Mai te peu e, no ta ratou mau hora ohipa, mea varavara te taata i te fare i te ao, ua taui anei outou i ta outou tabula ohipa no te haere atu e farerei ia ratou i te ahiahi? Mai te peu e ua opanihia te mau fare tahua i te feia titau-ore-hia, te poro ra anei outou na roto i te niuniu paraparau aore ra na roto i te rata? Te atuatu ra anei outou i te anaanatae i faaitehia mai e te pûpû ra anei outou e faatere i te mau haapiiraa bibilia i te fare o te taata? Te rave ra anei outou i ta outou taviniraa ma te tuutuu ore?—Faaau e te Ohipa 20:21; Timoteo 2, 4:5.

23. A hiˈo ai Iehova i te ohipa ta tatou e rave ra i roto i ta ˈna taviniraa, eaha te tia ia itehia no tatou?

23 Ia rave tatou paatoa i ta tatou taviniraa ma te hoê ravea o te faaite papu ia Iehova e te haafaufaa mau ra tatou i te haamaitairaa rahi e riro ei mau Ite no ˈna i teie mau taime ru mau. Ia riro ei haamaitairaa na tatou ia ite mata roa ˈtu ia faatupu Iehova i ta ˈna haavaraa i nia i te faanahoraa tahito tia ore e ia haamau oia i te Faatereraa Mileniuma hanahana a Iesu Mesia!

[Nota i raro i te api]

a Taiohia ia au i te vahiraahia te fenua i te omuaraa o te mau matahiti 1990.

Haamanaˈoraa

◻ No te aha e mea faufaa roa te pororaa i te poroi o te Basileia?

◻ I roto i teihea faito te pororaahia te parau apî maitai e tae roa i te matahiti 1914?

◻ Eaha te uˈanaraa o te pororaa i horoahia mai te tau i haamauhia ˈi te Basileia?

◻ Na te aha e faahotu atu â i ta tatou iho tuhaa i roto i te taviniraa?

[Tumu parau tarenihia i te api 16, 17]

TE MAU ITE NO IEHOVA—Feia poro i te Basileia o te Atua

I te mau hanere tairururaa na te ao nei i te matahiti 1993-94, ua faaitehia te matararaa mai te hoê buka apî, Te mau Ite no Iehova—Feia poro i te Basileia o te Atua (farani). E aamu vauvau-maitai-hia e te papu roa teie a te mau Ite no Iehova. O te hoê ïa buka e 752 api, ma te mau hohoˈa nehenehe roa, e hau atu i te hoê tausani hohoˈa i haaputuputuhia mai no ǒ mai e 96 fenua taa ê. I te hopea o te matahiti 1993, ua nenei-ê-na-hia na roto e 25 reo e te hurihia ra na roto e rave rahi atu â mau reo.

No te aha teie buka e tano maitai ai? I te mau matahiti i mairi aˈenei, e mau mirioni taata na te ao nei o tei riro mai ei mau Ite no Iehova. E tia ia ite maitai ratou paatoa i te aamu o te faanahonahoraa o ta ratou e amui ra. Hau atu, ua tae roa ta ratou pororaa e ta ratou haamoriraa na roto i te mau pǔpǔ nunaa e iri taata na te ao nei e ua fariihia e te feia apî e te feia paari, noa ˈtu eaha to ratou tiaraa i te pae faanavairaa faufaa e i te pae totiale. Ei faahopearaa, e rave rahi o te hiˈo nei i te ohipa e tupu ra, e mau uiraa ta ratou no nia i te mau Ite—eiaha noa no nia i ta ratou mau tiaturiraa oia atoa râ e nohea mai ratou, eaha to ratou aamu, ta ratou faanahonahoraa, ta ratou mau opuaraa. Ua papai vetahi no nia ia ratou, ma te manaˈo pae tahi hoi. Teie râ, aita hoê i ite papu aˈe i te aamu no teie nei tau o te mau Ite no Iehova maoti râ te mau Ite no Iehova iho. Ua tutava te feia nenei i teie buka i te hohora i taua aamu ra ma te manaˈo pae tahi ore e te huna ore. I te na reiraraa, ua tatara atoa ratou i te tupuraa e tae roa mai i teie mahana o te tuhaa faufaa roa o te tapao o te vairaa mai o te Mesia tei papaihia i roto i te Mataio 24:14, e ua na reira ratou ma te mau vahi iti atoa o te nehenehe noa e horoahia e te feia o tei haa taatoa i roto i te ohipa i tohuhia mai.

Ua vahihia te buka na roto e hitu tuhaa rarahi:

Tuhaa 1: Te tuatapapa ra teie tuhaa i te haamataraa mai te aamu o te mau Ite no Iehova. Te vai atoa ra te hoê hiˈopoaraa poto, e te vauvau-maitai-hia no nia i to ratou aamu no teie nei tau mai te matahiti 1870 e tae mai i te matahiti 1992.

Tuhaa 2: E hiˈopoaraa maramarama teie o te tupuraa maine o te mau tiaturiraa o te faataa ê ra i te mau Ite no Iehova i te tahi atu mau pǔpǔ faaroo.

Tuhaa 3: Te tuatapapa ra teie tuhaa o te buka i te tupuraa mai o ta ratou faanahonahoraa. Te faatia ra oia i te mau ohipa anaanatae no nia i ta ratou mau putuputuraa o te amuiraa e te mau tairururaa, e tae noa ˈtu e mea nafea ratou ia patu i ta ratou mau Piha no te Basileia, te mau Fare tairururaa rahi aˈe, e te mau fare no te piaraa i te mau buka bibilia. Te faataa ra oia i te itoito o te mau Ite no Iehova i te pororaa i te Basileia o te Atua e te here e itehia ra ia aupuru ratou i te tahi e te tahi i te tau ati.

Tuhaa 4: E ite outou i ǒ nei i te mau vahi iti anaanatae e faataa ra e mea nafea te pororaa i te Basileia o te Atua i te naearaa i te mau fenua rarahi e te mau motu atea na te palaneta nei. A feruri na—te pororaa i roto e 43 fenua i te matahiti 1914 ra, i roto râ e 229 fenua i te matahiti 1992! E haaputapû mau â te mau faatiaraa a te feia o tei apiti i roto i teie parareraa na te palaneta nei i te mafatu.

Tuhaa 5: Ua titau te raveraa i teie ohipa pororaa i te Basileia taatoa e ia patuhia te mau fare na te ao nei no te piaraa i te mau Bibilia e te mau buka bibilia na roto hau atu i te piti hanere reo. I ǒ nei e haapii outou no nia i teie paeau o ta ratou ohipa.

Tuhaa 6: Ua faaruru atoa te mau Ite i te mau tamataraa—te tahi no to ratou huru taata tia ore, vetahi atu no te mau taeae haavare, e hau atu â no te hamani-ino-raa rahi. Ua faaara te Parau a te Atua e e tupu te reira. (Luka 17:1; Timoteo 2, 3:12; Petero 1, 4:12; Petero 2, 2:1, 2) Te faatia ra teie tuhaa o te buka ma te oraora maitai i te mea i tupu mau e mea nafea te faaroo o te mau Ite no Iehova i te tautururaa ia ratou ia upootia.

Tuhaa 7: Ei faahopearaa, te hiˈopoa ra te buka e no te aha te mau Ite no Iehova e tiaturi papu ai e te aratai-mau-hia ra ta ratou faanahonahoraa e te Atua. Te tuatapapa-atoa-hia ra e no te aha ratou e manaˈo ai e e mea titauhia, i te pae faanahonahoraa e i te pae tataitahi, ia vai ara noa.

Taa ê atu i te mau parau i nia nei, te vai atoa ra i roto i teie buka hamanihia ma te au, te hoê tuhaa nehenehe e te vauvau-maitai-hia e 50 api penihia, e faaite ra te pu rahi e tae noa ˈtu te mau amaa e faaohipahia ra e te mau Ite no Iehova na te ao nei.

Mai te peu e aitâ outou i na reira ˈtura, e maitaihia iho â outou i te noaaraa mai e te taioraa i teie buka anaanatae roa.

Mau parau a vetahi feia o tei taio i te buka

Eaha te manaˈo o te feia o tei taio ê na i teie buka? Teie te tahi:

“No oti noa ˈtura ia ˈu i te taio i te buka anaanatae e te oraora, Te mau Ite no Iehova—Feia poro i te Basileia o te Atua. O te hoê anaˈe faanahonahoraa o tei pûpû ia ˈna ma te taiva ore e te haehaa no te parau mau o te nehenehe e papai ma te huna ore, te itoito, e te manaˈo aroha.”

“E au o ˈna ia taiohia i te buka a te mau Ohipa, ma to ˈna haavare ore e to ˈna huna ore i te parau.”

“Auê ïa buka apî maere mau e! . . . E buka aravihi rahi i te pae aamu.”

I muri aˈe i to ˈna taioraa i te afaraa o te buka, ua papai te hoê taata e: “Ua putapû, ua hitimaue, e ua fatata roa vau i te taˈi. . . . I roto i to ˈu oraraa taatoa, aita ˈtu buka o tei haaputapû roa ˈˈe ia ˈu.”

“E oaoa roa to ˈu mafatu i te mau taime atoa e manaˈo ai au e mea nafea teie buka ia haapuai i te faaroo o te mau taurearea e tae noa ˈtu te feia e haere apî mai nei i roto i te faanahonahoraa i teie mahana.”

“Ua haafaufaa noa iho â vau i te parau mau, tera râ i to ˈu taioraa i teie buka, ua araara to ˈu mata e ua taa ˈtura ia ˈu hau atu i na mua ˈˈe nei e, na te varua moˈa o Iehova e aratai ra ia ˈna.”

[Hohoˈa i te api 18]

E rave rahi mau taata o tei naeahia i te poroi o te Basileia e tae noa ˈtu i tera tau e mea iti roa te mau Ite

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono