I te pae Hitia o te râ e te pae Tooa o te râ, te faaitoito nei Iehova i Ta ˈna Nunaa
I TE mau vahi i reira te ohipa pororaa i te opanihia, te mau fenua tei amaha i te haavîraa uˈana, e i te mau fenua aita i maoro roa ua hope te opaniraa—i te mau vahi atoa e porohia ra—te tamau noa nei Iehova i te horoa i “te mana i rahi maitai ra” no ta ˈna mau Ite.—Korinetia 2, 4:7.
Te manuïaraa i raro aˈe i te opaniraa
I te mau pae motu Hitia o te râ atea roa, ua opanihia te pororaa e 17 matahiti i teie nei. Ua paruparu ra anei te mau Ite? Aita roa ˈtu! I teie avaˈe me iho nei, ua naeahia e ratou te numera apî e 10 756 feia poro, e e 1 297 i rotopu ia ratou e haa ra i roto i te taviniraa taime taatoa. I te inoraa te mau tupuraa i te ao nei, e hinaaro rahi atu â ïa te feia o teie mau motu i te faaroo i te parau mau. No reira e 15 654 ïa haapiiraa Bibilia ta ratou e faatere ra i roto i te fare o te feia anaanatae. Na mua ˈˈe râ, e 25 397 taata tei putuputu ma te hau no te haamanaˈo i te poheraa o Iesu.
I te tupuraa te Tairururaa mataeinaa “Te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra”—ma te ara maite ia au i te mau tupuraa o tera vahi—ua oaoa roa te mau taeae i te noaaraa mai, na roto i to ratou iho reo, ta ratou mau buka mai tei horoa-atoa-hia i te mau Hau amui no Marite. Ua ohipa te feia tatara, te feia arai i te mau hape e te tahi atu â mau taata e rave rahi hora ia ineine teie buka meumeu, e ta ˈna mau hanere apî, i te taime tano. E ua oaoa te hoê fare neneiraa no rapae i te neneiraa e te hamaniraa i te mau buka nehenehe mau. Ua oaoa roa te feia tairuru i te noaaraa mai ta ratou mau buka, e te mau tuhaa hohoˈa penihia hau atu i te tausani hohoˈa. E rave rahi feia no te hau o te faatura i te mau Ite no Iehova, e o te upoo faatere haapaoraa no te amuiraa faaroo kerisetiano iho â râ te patoi mai. Te tiaturihia nei e ua fatata te opaniraa i te matara mai.
E i te mau pae fenua Marite?
Ua tahoê te mau Ite no teie mau fenua Tooa o te râ e to ratou mau taeae i te pae Hitia o te râ, i te faaruru ma te itoito i te mau fifi, e e tauturu mai te varua moˈa o te Atua ia ratou no te haapaiuma i te reira. Ei hiˈoraa, teie te hoê faataaraa parau no te hoê fenua no Marite Latino i reira te mau pǔpǔ hamani e hoo raau taero opanihia e te ture e tere tamau ra na te mau vahi ururaau.
Ua tere te hoê pǔpǔ Ite no Iehova na nia i te faurao i te hoê tuhaa fenua moemoe. I to ratou faarueraa i te faurao, ua tapao ratou i te hoê eˈa iti i te pae purumu e aratai ra i rapae au i te oire iti. E pae taeae te haere e hiˈo ihea roa teie eˈa repo e hope ai, ma te faaue i te mau tuahine e te mau tamarii ia poro i roto i te oire iti. Te faatia ra te hoê o te mau taeae:
“E maa fare noa ta matou i farerei i te haereraa e piti hora na nia i teie eˈa. E ua faura taue mai e vau tane e ta ratou mau mauhaa tamaˈi ma te tapoˈi mata mai roto mai i te ururaau. E pupuhi ta te tahi pae, e e tipi ta vera. Eaha râ teie? Ua haamata matou i te ani eaha ta ratou e hinaaro, ua parauhia matou e ia mamû e eiaha e paraparau—a haere noa i mua. Ua na reira iho â matou! I muri aˈe e piti atu â hora haereraa na roto i te ururaau meumeu tae atura matou i te hoê vahi ateatea, e mea papu e puhaparaa feia tamaˈi teie. I te mau vahi atoa e feia tiai e ta ratou pupuhi. I ropu te vai ra te hoê fare patu-maitai-hia i reira matou te aratairaahia.
“Ua haaparahihia matou e ua uihia e te hoê e au ra o ˈna te raatira o te puhapa. E mea faanehenehe maitai o ˈna, e te peu maitai, e te tura. Ua tohu i te rima i nia i te hoê taeae o to matou pǔpǔ e ua parau ia ˈna e tia mai i nia. Ua ui ihora oia ia ˈna: ‘Eaha to oe manaˈo no nia i ta matou pǔpǔ?’ Ma te taa maitai e teihea matou, ua pahono atu te taeae e: ‘Ua ite matou i ta outou pǔpǔ, aita roa ˈtu râ matou e anaanatae ra ia outou aore ra i te tahi noa ˈtu pǔpǔ politita taa ê. Te tumu hoê roa e tei i ô nei matou no te pororaa ïa i te Basileia o te Atua na roto ia Iesu Mesia. Ua fatata oia i te haamou i te mau faatereraa politita atoa no teie amuiraa o te mau mea e vai nei e e hopoi mai i te mau haamaitairaa no te feia i nia i teie nei fenua i roto i te Paradaiso—e aore roa e taata aore ra e pǔpǔ te nehenehe e rave i te reira.’
“Ua taui ihora teie taata i to ˈna huru. Ua haamata i te ani i te mau uiraa: ‘Ihea oe i te haapiiraa i teie nei mau mea atoa? Ihea oe i te faaineineraahia ia paraparau mai te reira te huru?’ No te hoê hora e te afa, ua nehenehe ia matou i te faaite maitai i te auraa o te mau tupuraa o te ao nei e ia faaite e mea nafea te Bibilia i te faataa i te tiaturiraa hoê roa no te huitaata. Ua faataa atoa matou i te auraa o te Roma pene 13—e e auraro matou i te hau e faatere ra, ia patoi anaˈe râ te Parau a Iehova e ta ratou, e auraro matou na mua ˈˈe i to matou Atua ra ia Iehova. I te pae hopea, ua pûpû matou i ta matou mau buka. Ua rave oia e toru buka e te hoê Bibilia e, ua hitimahuta roa matou i to ˈna horoaraa mai i te moni tauturu. Ua parau oia e taio o ˈna.
“I muri iho, ua haere te raatira e faaue i te hoê tane e afai ia matou i rapae au i te puhapa. E ua oioi matou i te hoˈi, ma te haamauruuru ia Iehova no te re i roaa ia matou i roto i te tahi atu tuhaa pororaa.”
I Afirika tei amaha i te mau aroraa
I ropu i te Hitia o te râ e te Tooa o te râ te vai ra te fenua rahi o Afirika. Ua riro te tahi mau fenua i te arepurepuraa haavîraa uˈana rahi na roto i te mau aroraa i rotopu i te mau opu. I Liberia, ua fifi-rahi-faahou-hia te nunaa a Iehova i te uˈanaraa te tamaˈi tivila. Na mua ˈˈe ua tupu te tamaˈi i roto i te oire e na te hiti i atopa e i novema 1992. I te parareraa te tamaˈi, ua purara te mau amuiraa taatoa i te hororaa te mau taeae e tapuni i roto i te ururaau e te toea o te huiraatira. Aita râ to ratou itoito i iti mai. Ua poro ratou i to ratou hororaa, e ua hope ïa na roto i te hoê faaiteraa rahi i te mau tuhaa fenua atea moe.
Ua patu te hoê amuiraa o te mau taeae tei horo i te hoê Piha o te Basileia i ropu i te hoê faaapu tumu raau uaua. I roto i te hoê oire fatata i te tahua aroraa, i te ao e horo te huiraatira i roto i te ururaau uaua no te ape i te mau topita na nia i te reva. E faanaho te mau taeae no taua vahi ra (e te feia poro atoa tei faarue i te oire pu no Monrovia) i te pororaa e e ite-noa-hia ratou i te pororaa i te mau tausani taata e paruru ra ia ratou i raro aˈe i te mau tumu raau uaua! Ia haafatata mai te hoê manu reva, e ouˈa ïa te mau taeae e te mau tuahine i roto i te hoê apoo i pihaiiho, e ia reva noa ˈtu te ati, e tamau â ratou i te poro.
Ma te maere mau, te mau tausani feia poro o teie mau amuiraa tei faatae i ta ratou tabula ohipa i te Taiete, noa ˈtu teie mau tupuraa tamaˈi tivila, ua naeahia ïa e ratou 18,1 hora i roto i te taviniraa e te faatere ra ratou e 3 111 haapiiraa Bibilia i te avaˈe hoê.
I Afirika, i na matahiti 4 i mairi, ua hope te opaniraa i te ohipa a te mau Ite no Iehova i roto 18 fenua. E auê ïa oaoaraa rahi e! I te hopea o te avaˈe setepa, ua faaorehia te opaniraa i te mau Ite no Iehova i Malawi o tei faahepohia i nia ia ratou i te atopa 1967. Ua haere noa i te rahi te poro-huna-raa i te parau apî maitai oaoa, i teie nei râ e nehenehe te mau Ite e haere i mua ma te tiamâ, noa ˈtu â ïa e e tia ia ratou ia tiai i te tia-faahou-raa no te farii faahou i to ratou rahiraa hoa here tei taparahi-pohe-hia e te feia hamani ino.
I Mozambique, ua mana te hoê parau no te faatupu i te hau i te 4 no atopa 1992. Ua naeahia i teie nei te mau tuhaa fenua o tei ore e taehia ra no teie tamaˈi ino mau e 16 matahiti te maoro. Na te mau vahi o Carioco ua farerei-faahou-hia e 375 mau taeae e mau tuahine tei erehia i te mau auraa e te faanahonahoraa e hitu matahiti te maoro. Ua faatupuhia te hoê mahana tairururaa taa ê i Milange, te oire pu o te mataeinaa tei tui te roo ei vahi haamauiuiraa i te mau Ite no Iehova e ei pu “haapiiraa no te taui i te feruriraa,” e e rave rahi i rotopu ia ratou ua faarue ïa i te Malawi. E numera maere mau e 2 915 taata tei tae mai, e te tavana atoa no te oire, tei farii popou i te mau Ite no Iehova. Ua riro mai ïa te pu tahito “haapiiraa no te taui i te feruriraa” ei pu haapiiraa a te Atua no taua hoê mahana ra.
Ua papai te hoê mitionare e: “No nia i to tatou mau taeae tei mau i roto i te mau aua haapuraa i te mataeinaa o Tete, e parau anaanatae mau tei horoahia e te hoê tia no te UNHCR (Te auvaha rahi o te mau Nunaa Amui i te pae o te feia tei horo ê.) Ua parau oia e ua faanaho te mau Ite no Iehova i ta ratou iho mau aua, ma te faataa ê ia ratou i te tahi atu mau pǔpǔ. ‘Ta ratou aua,’ ta ˈna hoi i parau, ‘o teie anaˈe iho te aua faatere-maitai-hia,’ ma te parau faahou ‘mea mâ, e te nahonaho, e te peu maitai te mau Ite no Iehova.’ Ua ani oia ia ˈu ia reva na nia i te manu reva ia ite mata atoa vau i te reira. Na nia mai, ua faaite mai te taata faatere manu reva i na aua toopiti. E mea uriuri e te reporepo te hoê, e te mau fare vari hamanihia te tahi i pihaiiho i te tahi ma te nahonaho ore. Te tahi atu aua, e mea nahonaho maitai, ma te faataa ê te mau fare te tahi i te tahi e te aroâ purumu. E mau fare au noa, e mea mâ te auaa. Ua peni-atoa-hia te tahi mau fare e te peni hamanihia i reira iho. ‘A imi teihea te vahi a to outou mau taata?’ ta te taata faatere manu reva i parau mai. Ua oaoa roa vau i te farereiraa i te mau taeae i roto i teie nei aua. E vau amuiraa i teie nei i roto i teie oire rii Ite no Iehova.”
I roto i “te fenua o te aeto”
E ere ïa i te aeto o te mau Hau amui no Marite! I ropu i te Hitia o te râ e te Tooa o te râ, te vai ra te hoê fenua no Europa o Albania, to ˈna iˈoa haamanahia, Shqipëria teie te auraa “Te fenua o te aeto.” E ere i te mea maoro i teie nei, ua matara te opaniraa riaria i nia i te mau Ite no Iehova i roto i taua fenua ra, e ua nehenehe ia ratou ia amuitahi e to ratou mau taeae no te pae Hitia o te râ e no te pae Tooa o te râ ma te fanaˈo i te haamoriraa ma te tiamâ. Ma te parau mau “te faaherehere maite” ra ratou “i te taime.” (Ephesia 5:16) Ua faatupuhia te tairururaa matamua i roto i te aamu o Albania, hoê mahana tairururaa, i te Fare hautiraa taata ora a te Hau, i roto i te oire pu, o Tiranë, i te Sabati 21 no mati. I te mahana maa i te avatea, ua tatai te hoê pǔpǔ e 75 Ite rima tauturu i te hoê vahi farereiraa vavahihia ei piha tairururaa maramarama e te mâ. Ua maere roa te taata haapao. E e tia ia tapaohia i rotopu i te mau 75 rima tauturu, e 20 anaˈe iho tei bapetizohia!
E mahana maitai roa. I te taeraa mai te mau tia ratere, ua faariro te fariiraa—ma te aparaa rima e te tauahi—i teie mahana tairururaa taa ê ei mahana taa ê roa. Ma te hohora i nau rima i nia ua horoa te taeae Nasho Dori i te pure haamataraa. Ua bapetizohia o ˈna i te matahiti 1930 e i teie nei ua fatata i te matapo roa. Ua horoahia te porotarama na roto i te reo Albania, te rahiraa na te mau pionie taa ê no rapae. Ua himene te mau 585 feia tei tae mai i te himene “Te pûpûraa kerisetiano”—hoê o te mau ono himene tei tatarahia na roto i te reo Albania no te reira tairururaa—a haafatata ˈi e 41 taeae e tuahine apî i te apoo pape tei haamauhia i roto i te Piha o te Basileia o taua vahi ra e te mau taeae hereni hamani maitai. Auê ïa tauiraa rahi e! I tahito ra, e hopoihia oe i te aua faatîtîraa ahiri e Bibilia ta oe, e mea taotiahia te mau putuputuraa e piti e aore ra e toru anaˈe iho taata.
I te mahana i muri iho i te tairururaa, ua niuniu mai te faatere o te fare hautiraa taata ora i te piha ohiparaa a te Taiete Watch Tower. Te mea matauhia, eita hoi oia e tâuˈa aˈe e o vai ma te faaohipa ra i te fare hautiraa taata ora. E ohipa te reira na te taata faatere mono. Ua parau mai râ oia e: “Ua niuniu vau no te haamauruuru ia outou. Aitâ aˈena vau i ite i teie nei vahi mâ mai te reira te huru. Ahiri e tia ia ˈu ia faataa mai, e parau vau e ua pou mai te hoê mataˈi mai nia mai i te raˈi i nia i te fare hautiraa taata ora i ananahi ra. Ia hinaaro noa ˈtu outou e faaohipa i teie mau vahi, a hoˈi faahou mai, e e haapao matou ia outou na mua ˈˈe. Ua ite outou, e tia mau ia hoˈi mai outou i te mau toru avaˈe atoa ma te ore e aufau i te tarahu.”
Ua hoˈi te mau Ite i to ratou mau oire ma te itoito e te mauruuru e ua haamata ratou i te faaineine i te Oroa haamanaˈoraa i te poheraa o Iesu. E 15 noa mahana i muri iho, i te mahana piti 6 no eperera, ua faatupuhia te Oroa haamanaˈoraa matamua huna ore i roto e hitu vahi taa ê.
I te oire o Berat ua naeahia fatata 170 taata tei tae mai, e ua riri roa te perepitero. Ua bapetizohia e 21 o te 33 feia poro i Berat, i te tairururaa. Ua tapaohia i Berat e 472 taata tei tae i te Oroa haamanaˈoraa. E mea faahiahia atoa te rahiraa taata o teie tae mai i te tahi atu mau Oroa haamanaˈoraa, te rahiraa maoti ïa te aratairaa maitai a te mau pionie taa ê.
I roto i te oire katolika rahi o Albania, Shkodër, e fare pureraa rahi to reira, ua haamata te ekalesia i te nenei i te hoê rata i roto i te vea i te mau avaˈe atoa, no nia te mau numera taitahi i te upoo parau “Mea nafea ia ape i te mau Ite no Iehova.” Te parau ra te numera hopea e: “Ua î roa o Shkodër i te mau Ite no Iehova.” Ua haaputuputu te nuu rarahi e piti nau Ite no Iehova i reira e 74 taata peu maitai e feruriraa paari i te Oroa haamanaˈoraa. I muri aˈe i to ratou faarooraa i te oreroraa parau o te Oroa haamanaˈoraa, ua ani 15 utuafare i te haapiiraa Bibilia i to ratou fare. I roto i te tahi atu oire, Durres, i reira te vai ra te hoê nuu e maha Ite no Iehova, e mea faahiahia roa te rahiraa taata tei tae mai e 79.
No te mau patoiraa a te mau taurearea katolika, o tei faariaria e tiahi i te mau Ite ma te taora i te ofai, ua tauihia ïa te putuputuraa no te Oroa haamanaˈoraa o te oire o Kalmeti i Vogel i nia i te mouˈa e hopoi i roto i te fare o te hoê taeae no taua vahi ra, e e 22 taata tei tae mai ma te hau. E pae taata poro i roto i teie pǔpǔ, e e toru tei bapetizohia i te tairururaa i Tiranë.
I Vlorë ua rave e piti taurearea i te hoê numera no Te Pare Tiairaa, ua taio râua, e ua papai râua i te Taiete: “Te pii nei mâua ia mâua iho ei ite no Iehova no te parau mau ta mâua i haapii i roto i Te Pare Tiairaa. A tono mai i te tauturu.” E piti na pionie taa ê tei hopoihia i reira, e hoê o teie e piti na taurearea ua faaî oioi ïa i te mau titauraa ia riro oia ei taata poro. Ua oaoa oia e tei rotopu o ˈna i te mau 64 tei tae mai i te Oroa haamanaˈoraa i Vlorë.
Ua hoˈi te hoê taeae no Albania o tei ite i te parau mau i te mau Hau amui no Marite i te mau matahiti 1950 i to ˈna oire fanauraa o Gjirokastër, i reira o ˈna i te taviniraa ia au i tei maraa ia ˈna e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa. Ua ueue oia i te mau huero o te parau mau i roto i te mafatu o ta ˈna tamaiti. I te hoperaa te opaniraa, ua ani ta ˈna tamaiti i te Taiete Watch Tower i te tauturu. Ua papai atoa te tahi atu taata anaanatae e faaea ra i roto i te hoê oire i te pae apatoerau no te ani i te tauturu, ua tonohia ïa e maha pionie taa ê. I te mahana toru poipoi i muri aˈe i te Oroa haamanaˈoraa, ua niuniu te hoê o ratou i te piha ohiparaa a te Taiete i Tiranë: “Eita ta ˈu e nehenehe e tapea ia ˈu ia faaite i te rahi o te ohipa ta te varua o Iehova i rave. Ua oaoa roa matou. Ua manuïa te Oroa haamanaˈoraa.” E 106 taata tei tae mai, e to ratou atoa pǔpǔ iti e hitu feia poro i te Basileia.
Ehia rahiraa taata taatoa tei tae mai i te Oroa haamanaˈoraa? I te matahiti 1992, e 30 feia poro i te Basileia anaˈe iho, e 325 tei tae mai. I te matahiti 1993, ua haaputuputu te mau 131 feia poro e 1 318 taata. I roto e na matahiti toopiti, tatai ahuru ïa te rahiraa taata tei tae mai i te numera feia poro. Auê ïa te anaanatae rahi e i te iteraa e ua “riro te mea iti haihai ei tausani” i roto i te hoê area poto mau!—Isaia 60:22.
“E haamaoro i to mau taura”
A parare ai te ohipa pororaa a te mau Ite no Iehova i te mau poro atoa o te fenua, te faaroohia ra te piiraa e: “A faatea na i to tiaraa tiahapa; e hopoi i te paruru o to parahiraa [to sekene rahi] i te atea ê: eiaha e faaherehere; e haamaoro i to mau taura, e haamau etaeta i to mau tîtî. E tupu hoi oe i te rahi, i te pae atua, e te pae aui.” (Isaia 54:2, 3) Ua ite-maitai-hia teie tupuraa i te rahi o te “[sekene rahi]” a te Atua—faahohoˈahia e te amuiraa o te feia e haamori ra ia ˈna i te ao nei—i te pae Europa Hitia o te râ, i roto iho â râ i te mau fenua o te Taatiraa tahito o te mau repubirita Rutia. I muri aˈe i to ˈna faaitoitoraa i ta ˈna mau tavini i te mau matahiti hamani-ino-raa, te horoa nei Iehova i teie nei no ta ˈna mau Ite i te puai ohipa titauhia no te haaparare e no te faaitoito i ta ˈna faanahonahoraa.
I Moscow, Rutia, i te Locomotive Stadium, i te 22, e tae atu i te 25 no tiurai, ua naeahia te hoê rahiraa e 23 743 taata tei tae mai i te tairururaa o te mau nunaa atoa i te “Haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra” i te matahiti mairi aˈenei. E piti noa matahiti i mairi e ô anei râ teie huru manaˈo i roto i te feruriraa? Tei reira hoi ratou! Hau atu i te 1 000 tei tae mai na te fenua Tapone e Korea, e fatata e 4 000 o tei tae mai na te mau Hau amui no Marite e na Kanada, e e mau tausani atoa o tei tae mai na hau atu i te 30 fenua no Patitifa Apatoa, Afirika, Europa, e te tahi atu mau vahi—ua farerei mau to te pae Hitia o te râ i to te pae Tooa o te râ. Auê ïa i itoito rahi e i te hahaere-noa-raa i rotopu hau atu i te 15 000 o to ratou mau taeae e tuahine Rutia! E oaoaraa rahi otia ore.
E numera maere mau e 1 489 Ite apî tei bapetizohia. Ua haapuroro-rahi-hia na te ara te bapetizoraa, e tae noa ˈtu i te hoê hohoˈa nehenehe i nia i te api matamua o te vea ra The New York Times. Noa ˈtu e ua faaroohia te haapopouraa rahi i te bapetizoraa, ua rahi roa ˈtu ïa i te oreroraa parau hopea, i muri aˈe i te haamauruururaa a te taata orero i te mau 4 752 rima tauturu e te feia o te hau o teie tauturu mai ia manuïa teie tairururaa, ua parau oia e: “Hau atu â, e haamauruuru tatou ia Iehova!” Oia mau, ua tapea te varua o Iehova i te patoi-etaeta-raa a te feia faaroo Orthodoxe ma te horoa i te itoito ohipa ia tupu mau teie tairururaa.
Ua hau atu â tei itehia mai, i te oire no Ukrainie o Kiev, i te 5 e tae atu i te 8 no Atete. Ua faaapî faahou â te mau rima tauturu i te tahua taaro, e ua farii teie Piha rahi mau o te Basileia e 64 714 ei rahiraa taata tei tae mai. Ua tae faahou mai te mau Ite na te pae Hitia o te râ e te pae Tooa o te râ e na te mau vahi atoa o te ao nei. Ua tatarahia te mau oreroraa parau faufaa roa na roto 12 reo. E tia ia farereihia te mau 53 000 tia, o tei tae mai na nia i te mau faurao i te mau vahi tapearaa pereoo auahi e aore ra utaraa taata e ite tauraa manu reva no te hopoi ia ratou i te mau hotela, te mau fare haapiiraa, e te mau fare o te taata, e i nia atoa i te mau pahi anavai pape. Mea iti te moni i haamâuˈahia no te raveraa i te reira ma ta mǎrû e te nahonaho maitai o te hoê faanahonahoraa tei haamaere e o tei haapopouhia e te mau mutoi o te oire.
Te tuhaa faahiahia roa o teie tairururaa o te bapetizoraa ïa e piti hora e te afa te maoro. Ua faaite te taatoaraa o te mau 7 402 taeae e tuahine apî e ua pûpû ratou ia ratou iho no Iehova, e ua tavevovevo te mau popouraa na te tahua taaro. Ua hau atu ïa te reira i te bapetizoraa rahi roa ˈˈe i itehia aˈenei e 7 136 o tei tapaohia i te tairururaa e 253 922 taata i roto i te oire no New York i te matahiti 1958.
A fatata ˈi teie tau haavaraa i to ˈna hopea, te haaputuputuhia ra te feia mai te mamoe te huru na te pae Hitia o te râ, e te pae Tooa o te râ, e tae noa ˈtu “i te hopea o te fenua nei” ma te tahoêraa o tei ore â i iteahia i roto i te aamu o te taata. “E feia rahi roa . . . no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa” teie e tahoê nei i te Iseraela i te pae varua i te faaiteraa i to ratou faaroo i roto i te tusia taraehara faufaa roa a Iesu, e te mau mea atoa e faatupuhia ra no te faatiaraa i te faatereraa Arii Manahope o Iehova.—Ohipa 1:8; Apokalupo 7:4, 9, 10.
[Hohoˈa i te api 8, 9]
Ua farerei to te pae Hitia o te râ e to te pae Tooa o te râ i Moscow e i Kiev