Ia farerei anaˈe to te pae Hitia o te râ i to te pae Tooa o te râ
“OH, HITIA o te râ o tena iho â ïa, e Tooa o te râ o te reira ïa, e e ore roa râua e farerei.” Te faahaamanaˈo ra ia tatou teie mau parau a te taata Beretane rohipehe o Rudyard Kipling i te taa-ê-raa rahi o te mau peu o te faaamahamaha ra i te huitaata nei, e o te turu ra i te hae o te hoê opu i te tahi atu e o te hoê nunaa i te tahi atu e itehia ra i teie nei mahana. E rave rahi tei ui mai, Eita ra anei te Atua e nehenehe e ohipa i nia i teie huru tupuraa? E, e tia ia ˈna! E i teie nei iho â, te na reira ra oia! Te faahiti ra te pereota i muri iho a Kipling i te reira. Ehia maororaa e vai amahamaha noa ˈi to te pae Hitia o te râ e to te pae Tooa o te râ? Te parau ra te rohipehe e: “A vai noa ˈi te Fenua e te Raˈi ua fatata ïa i te tupuraa te Haavaraa rahi a te Atua.”
Ua horoa te Atua i te hopoia o te haavaraa i te rima o Ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia. (Ioane 5:22-24, 30) Afea râ teie tau haavaraa e haamata ˈi? O vai ma te haavahia, e eaha te faahopearaa? O Iesu tei tohu i te reira i to ˈna faataaraa i te mau tamaˈi rahi o te ao nei e te ahoaho o te tupu mai i muri iho e o tei haamauiui nei hoi i te huitaata mai te matahiti 1914 mai â. Ua parau oia e riro ei “tapao” no to ˈna ‘vairaa mai’ ite-mata-ore-hia ‘e te hopea o te amuiraa o te mau mea nei.’—Mataio 24:3-8.
I te pae hopea o teie tohu rahi, ua faariro Iesu Mesia i to tatou nei tau ei tau haavaraa, i te na ôraa e no ˈna iho: “Ia tae maira te Tamaiti a te taata ma ta ˈna hanahana, e te mau melahi moˈa atoa ra, ei reira oia e parahi ai i nia iho i to ˈna terono hanahana; e e haaputuhia to te mau fenua atoa i mua i to ˈna aro: e na ˈna e faataa ia ratou mai te tiai mamoe e faataa i te mamoe i te puaaniho ra: e e tuu oia i te mamoe i tana rima atau, e te puaaniho i te rima aui.” E au ra e te haaputuputuhia nei te mau taata atoa o te fenua nei i teie nei i mua i te aro o te Haava e e haavahia ratou na nia i to ratou huru i mua i ta ˈna poroi faaora. Ia tae anaˈe te haavaraa i te ati rahi e fatata maira, te feia faaroo ore mai te puaaniho te huru e “haere ê ïa e rave i te pohe mure ore, area te feia parau-tia ra [te feia faaroo mai te mamoe ra te huru], o te rave ïa i te ora mure ore.”—Mataio 25:31-33, 46; Apokalupo 16:14-16.
‘Mai te hitia o te râ mai e mai te tooa o te râ’
Ua haamata te haavaraa o teie nei ao i te mau matahiti arepurepu o te Tamaˈi rahi Matamua o te ao nei. I taua taime ra, ua turu te upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano, i te mau nuu e tamaˈi ra. Na te reira e faataa ia ratou ei tuhaa no teie ao viivii tei tia ia roohia i “te riri o te Atua.” (Ioane 3:36) E eaha ïa te parau no te mau kerisetiano o te here ra i te hau e o tei tiaturi i te Atua? Ma te haamata i te matahiti 1919, ua haaputuhia ratou i te pae au o te Arii, ia Iesu Mesia.
Ua haere mai ratou na te mau vahi atoa o te fenua, na mua ˈˈe ua maitihia ïa te toea o te mau 144 000 feia faatavaihia, i te roaraa o te mau senekele o teie tau kerisetiano. E riro ratou ei “feia tufaa . . . e te Mesia” i roto i ta ˈna Basileia i nia i te raˈi. (Roma 8:17) Te parau ra te peropheta a te Atua i teie nei feia e: “Eiaha oe e mǎtaˈu, tei pihaiiho vau ia oe: e aratai mai au i to mau tamarii mai te hitia o te râ mai, e haaputu mai au ia oe mai te tooa o te râ: e parau atu vau ia apatoerau, A tuu mai; e ia apatoa, Eiaha e tapeahia. E aratai mai i tau mau tamarii mai te fenua roa mai e tau mau tamahine mai te hopea mai o te fenua nei: te feia atoa i mairihia i to ˈu nei iˈoa, o tei hamanihia e au ia hanahana vau ra; o ta ˈu i faaau i to ˈna huru, e na ˈu hoi i rave.”—Isaia 43:5-7.
E ere te reira anaˈe! Mai te matahiti 1930 mai â iho â, ua haamata i te haaputuputuhia te hoê nahoa rahi mau mirioni taata. O ratou “te mau mamoe” o ta Iesu i faahiti i roto i te Mataio 25:31-46. Mai te toea faatavaihia na mua ˈˈe, e ‘tiaturi’ ratou i Tei faˈi e: “O outou to ˈu ite, e o vau te Atua.” (Isaia 43:10-12) ‘Mai te hitia o te râ mai e te tooa o te râ, mai apatoerau e mai apatoa, mai te fenua roa mai’ te haaputu-atoa-raahia te nahoa rahi.
Ua tahoêhia teie mau mamoe o te here ra i te hau i roto i te hoê autaeaeraa o te mau nunaa atoa. Te parau ra ratou i te mau reo ěê no te mau 229 fenua i reira ratou e ora ˈi. Ua tahoêhia ra ratou i te pae varua i te haapiiraa i te “parau maitai [reo viivii ore]” o te poroi a te Bibilia no nia i te Basileia, “ia tiaoro paatoa ratou i te iˈoa o Iehova, e ia haamori ia ˈna ma te aau hoê [te tapono e te tapono].” (Zephania 3:9) Te horoa ra to ratou tahoêraa i te pae o te faaroo, te opuaraa e te ohipa i te faaiteraa faahiahia mau e ua farerei mau to te pae Hitia o te râ i to te pae Tooa o te râ e te feia no te mau vahi atoa, no te tavini e no te arue i te Fatu Manahope ra o Iehova ra.
I te tahi mau pae fenua, te itehia ra teie haaputuputuraa na nia i te mau tupuraa faahiahia roa, mai ta teie mau faatiaraa i mua ˈtu e faaite mai.