Te haamanaˈo ra anei outou?
Ua oaoa anei outou i te taioraa i te mau vea hopea o Te Pare Tiairaa? A tamata na mai te peu e e nehenehe anei ta outou e pahono i te mau uiraa i muri nei:
▫ Eaha te tauturu papu e nehenehe e horoahia i te feia maˈi e te feia ruhiruhia i roto i te amuiraa i teie mahana?
I roto i te amuiraa kerisetiano matamua, ua tapaohia te hoê tabula o te mau vahine ivi e hinaaro ra i te tahi tauturu i te pae materia. (Timoteo 1, 5:9, 10) Oia atoa i teie mahana, e nehenehe te mau matahiapo e tapao i te tabula o te feia maˈi e te feia ruhiruhia o te titau nei i te tahi aupururaa taa ê. Eita râ e tia e na te mau matahiapo anaˈe e rave i te tutavaraa i roto i teie tuhaa. E tia i te feia atoa i roto i te amuiraa ia ara i teie mau huru titauraa. (Timoteo 1, 5:4-8)—15/8, mau api 28-9.
▫ E mea haavare anei te aamu a te Bibilia no nia i te horomiiraahia o Iona e te hoê animala no roto i te miti?
Eita, e nehenehe te hoê tohora hinu aore ra te hoê maˈo uouo rahi e horomii i te hoê taata. Hau atu, ua haapapu o Iesu iho e e parau mau te aamu a Iona (Mataio 12:39, 40)—15/8, api 32.
▫ Eaha te ino ia faaohipa i te mau taritoa e te mau taoˈa tahutahu?
Te haaparuparu nei te faaohiparaa i teie mau taoˈa i te taata ia faaruru atu ma te maramarama i to ratou mau fifi e te faaitoito nei ia ratou ia tiaturi i te manuïa ei ravea faaoraraa. E horoa atoa te reira i te taata e faaohipa i teie mau taoˈa i te manaˈo haavare e te paruruhia ra o ˈna. Te mea faufaa roa ˈtu â, te tuu nei te hoê taata o te tiaturi i te mana o te mau taritoa tahutahu e te mau taoˈa haamanuïa, i to ˈna oraraa i raro aˈe i te faatereraa a te mau puai demoni ite-ore-hia.—1/9, api 4.
▫ Eaha na tumu e maha o te tauturu ia vai tamau te hoê faaipoiporaa?
Oia ïa te ineineraa i te faaroo, te aravihi no te faaite i to ˈna tatarahapa, te neheneheraa e horoa tamau i te turu i te pae no te mau manaˈo hohonu, e te hinaaro e haaputapû. (Korinetia 1, 13:4-8; Ephesia 5:33; Iakobo 1:19)—1/9, api 20.
▫ Eaha te hoê ravea e horoa mai ai Iehova i te faaoromai i te feia e atihia ra?
Te na reira nei Iehova na roto i te mau hiˈoraa no te faaoromai i papaihia i roto i ta ˈna Parau, te Bibilia. (Roma 15:4) Ia feruri maite tatou i teie mau hiˈoraa, te faaitoitohia nei tatou ia faaoromai, e mea rahi atoa râ ta tatou e haapii no nia i te huru faaoromairaa.—15/9, mau api 11-12.
▫ Eaha te paieti?
Te paieti, o te faatura ïa i te Atua o te turai ia tatou ia rave i te mea e mauruuru ai oia, noa ˈtu e e farerei tatou i te mau tamataraa teimaha, no te mea te here nei tatou i te Atua ma to tatou mafatu atoa.—15/9, api 15.
▫ Nafea tatou ia hiˈo i te aroha o te Atua?
Eiaha roa ˈtu tatou ia haafaufaa ore i te aroha rahi o te Atua. E tia ia tatou ia riro mai ia Paulo e ia faaite i to tatou mauruuru na roto i te aroraa ˈtu i to tatou iho mau huru tia ore. (Korinetia 1, 9:27) Ia na reira tatou, e faaite ïa tatou e, noa ˈtu e e faaruru tatou i te mau haafifiraa, te vai ra i roto ia tatou te hinaaro mau e rave i te maitai.—1/10, api 23.
▫ No te aha e tano ai ia faahiti o Paulo i te faaoromairaa roa ei huru matamua o te here?
Ua parauhia e eita te mau taairaa kerisetiano e tupu ahiri e aita e faaoromairaa roa, aore ra ahiri e eita tatou e faaoromai i te tahi e te tahi. No te mea ïa e e feia tia ore anaˈe tatou pauroa, e te tamata nei to tatou mau huru tia ore e to tatou mau paruparu ia vetahi ê. No reira e mea faufaa roa te faaoromairaa roa ia vai te here i rotopu i te mau taeae.—15/10, api 21.
▫ Ua faaohipa anei te mau kerisetiano matamua i te iˈoa o te Atua?
Papu maitai. Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure i te Atua e: “Ia raa to oe iˈoa.” (Mataio 6:9) E i te hopearaa o ta ˈna taviniraa, ua pure oia e: “Ua faaite atu vau i to iˈoa i te mau taata o teie nei ao ta oe i ho mai no ˈu ra.” (Ioane 17:6) Hau atu, te vai ra te iˈoa o te Atua i roto i te mau papai matamua o te Septante na roto i na reta Hebera e maha.—1/11, api 30.
▫ Eaha te mau hiˈoraa a te Bibilia e faaite ra e e ohipa to tatou huru i mua i ta tatou mau hapa i nia i to tatou oraraa?
Ua patoi etaeta te Arii ra o Saula i te aˈo, e ua rahi noa ˈtu ta ˈna mau hapa, e i te pae hopea, ua hope na roto i to ˈna poheraa ma te faahapahia e te Atua. (Samuela 1, 15:17-29) I te tahi aˈe pae, noa ˈtu ta ˈna mau hapa e ta ˈna mau hara, ua farii te Arii ra o Davida ma te tatarahapa i te faatitiaifaroraa e ua tapea oia i to ˈna haapao maitai ia Iehova. Te faaite ra teie mau hiˈoraa a te Bibilia e ia farii tatou i ta tatou mau hapa, e tauturu te reira ia tatou ia tapea i te mau taairaa maitatai e te Atua e ia noaa i te tiaturiraa o te ora mure ore. (Salamo 32:1-5)—15/11, mau api 29-30.
▫ Nafea Iehova ia tauturu i to ˈna mau taata ia roo-anaˈe-hia ratou i te fifi na roto i te ati natura anei aore ra te tahi atu mau tumu?
Te tauturu nei Iehova, eiaha na roto i te faataui-semeio-raa i te mau puai o te natura aore ra na roto i te tahi atu ohipa hau aˈe i te natura, teie râ, na roto i te tahi atu puai ta te rahiraa o te taata e ore e taa ra—te here. Oia mau, te here nei Iehova i to ˈna nunaa, e ua faatupu oia i rotopu ia ratou i te hoê here puai mau i te tahi e te tahi e nehenehe ai ta ˈna e rave no ratou i te tahi mea mai te semeio ra ia hiˈohia. (Ioane 1, 4:10-12, 21)—1/12, api 10.