VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 1/9 api 4-7
  • Te vai ra anei te parururaa mau?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te vai ra anei te parururaa mau?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê huru haamoriraa idolo
  • Te marei o te peu tahutahu
  • Te tiamâraa mai i te tiaturiraa tupapau
  • Te fanaˈoraa i te parururaa a te Atua
  • E paruru anei te mau taoˈa haamanuïa ia outou?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • A farii i te tauturu a Iehova no te patoi i te mau varua ino
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
  • Te faatere ra anei te mau tiaturiraa niu ore i to outou oraraa?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • A patoi atu i te mau mana varua iino
    Te ite e aratai i te ora mure ore
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 1/9 api 4-7

Te vai ra anei te parururaa mau?

UA PARAU te taata papai ra o Ralph Waldo Emerson e: “Te tiaturi nei te mau taata pouri i te manuïa . . . Te tiaturi nei te mau taata feruriraa paari e e tumu e e faahopearaa to te mau mea atoa.” Oia mau, te tuu nei te hoê taata o te tiaturi i te mana o te mau taritoa tahutahu e te mau taoˈa haamanuïa, i to ˈna oraraa i raro aˈe i te faatereraa a te mau puai ite-ore-hia. Te haapae nei oia i te maramarama e te feruriraa no te pee atu i te mau mehameha papu ore e te tupapau.

Area te Bibilia ra, e nehenehe oia e faatiamâ i teie mau mehameha. Te faaite ra oia e mea faufaa ore te mau taritoa e te mau taoˈa tahutahu, aita hoi to ratou e mana. Mea nafea? Ia au i Te buka parau paari Britannica apî (beretane), “te manaˈohia ra e te huti ra te mau taoˈa tahutahu i te mana na roto i to ratou taairaa e te mau puai natura [i rotopu i te tahi atu mau mea].” Teie mau puai, o ‘te mau varua o te feia pohe’ ïa aore ra ‘te mana o te manuïa.’ Teie râ, te faaite papu ra te Bibilia e “ua aramoina” te feia pohe. (Koheleta 9:5) No reira, aita e varua o te feia pohe o te nehenehe e tauturu aore ra e haamauiui i te feia ora; aita atoa e puai ite-ore-hia mai te manuïa o te nehenehe e haamaitai mai ia outou.

I te mau tau bibilia, ua faahapa te Atua i te feia o tei faarue ia ˈna, o tei haamoe i to ˈna mouˈa moˈa, “e ua faanahonaho i te amuraa na Gada [te atua o te Manuïa]; e ua faaî i te tusia inu na Meni [te atua o te Oraraa faataahia].” Maoti i te fanaˈo i te parururaa, ua faautuahia teie feia tiaoro i te manuïa i te haamouraa. “O outou ta ˈu e taio no te ˈoˈe,” o ta te Atua ra o Iehova ïa i parau.—Isaia 65:11, 12.

Na roto i te faaohiparaa i te mau peu tahutahu, ua tuu atoa te nunaa tahito no Babulonia i to ratou tiaturi i roto i te parururaa o te mau mana miterio. Tera râ, ua roohia o Babulonia i te ati. “A rave hua i ta outou mau pifao e ta outou mau peu tahutahu faufau,” o ta te peropheta Isaia ïa i faatihaehae atu. “Peneiaˈe e tauturuhia mai outou . . . Aita râ! noa ˈtu ta outou mau ravea haavarevare e rave rahi, aita to outou e mana.” (Isaia 47:12, 13, The New English Bible) I muri aˈe, ua mou roa taua nunaa nei. Ua itehia hoi te faufaa ore o te tiaturiraa i te mana tahutahu. Oia atoa, aita te mau taritoa, e te mau taoˈa tahutahu, e nehenehe e rave i te tahi mea no te tauturu aore ra no te paruru ia outou.

Te hoê huru haamoriraa idolo

Noa ˈtu râ, aita vetahi e ite ra i te fifi ia rave i te hoê ofai kerehe, te hoê avae rapiti, aore ra te hoê metai faaroo. E ere noa anei te reira i te tahi mau taoˈa faanehenehe ino ore? Ia au i te Bibilia, e ere ïa. Te na ô ra oia e mea ino te mau tauihaa tahutahu atoa.

Ua riro te faaohiparaa i te mau taritoa ei huru haamoriraa idolo—te tahi peu e opani-etaeta-hia ra i roto i te Parau a te Atua. (Exodo 20:4, 5) Parau mau, eita paha te hoê taata e manaˈo e te haamori roa ra o ˈna i te hoê taoˈa tahutahu aore ra i te hoê taritoa. Aita anei râ e faaitehia ra te hoê haerea faatura, e te haamori i te mau puai tahutahu ite-ore-hia mai te peu e e fatuhia te tahi o teie mau taoˈa? E e ere anei i te parau mau e te rave-pinepine-hia ra te tahi mau peu haamori idolo (mai te apâraa) i te mau taoˈa tahutahu iho? Inaha, te aˈo ra te Bibilia i te mau kerisetiano i roto i te Ioane 1, 5:21 e: “E ara ia outou i te mau idolo.” Eita anei te reira e tano atoa no te mau tauihaa e faarirohia ra ei taoˈa tahutahu aore ra ei taritoa?

Te marei o te peu tahutahu

Na roto i te arai o te mau taritoa, e rave rahi o te topa atoa nei i roto i te peu tahutahu. Parau mau, te amo nei vetahi i te hoê ofai kerehe aore ra te hoê pape tahutahu no te mea e peu te reira eiaha râ no te mea te tiaturi mau ra ratou. Teie râ, mai ta te hautiraa e te hoê vahine taiata e nehenehe paha e aratai ia roohia i te SIDA, e nehenehe atoa te hautiraa e te tahutahu e hopoi mai i te mau faahopearaa iino roa. E tumu papu ta te Atua no te opaniraa i te mau ati Iseraela ia rave i te peu tahutahu, te hiˈohiˈo, e te taura. “O te feia atoa hoi i rave i te reira ra mau peu, e feia faufau ïa na Iehova,” o ta te Bibilia ïa e faaara ra.—Deuteronomi 18:10-14.

No te aha teie opaniraa etaeta? No te mea e ere te mau puai ite-ore-hia i muri mai i teie mau peu i te mau varua o te feia pohe aore ra te mana o te manuïa, o te Diabolo râ o Satani e ta ˈna mau demoni.a E ua taaihia te faaohiparaa i te mau taoˈa tahutahu i te haamoriraa demoni. Te na ô ra te titionare Vine’s Expository Dictionary of Old and New Testament Words e: “I roto i te peu hiˈohiˈo, mea pinepine te faaohiparaa i te raau taero, noa ˈtu e mea haihai roa aore ra mea puai, i te apitihia e te mau parau tahutahu e te mau tiaororaa i te mau mana hiˈohiˈo, maoti te ravea o te mau taoˈa tahutahu, te mau taritoa huru rau, e te vai atu râ.”

No reira, te taata te vai ra ta ˈna te hoê taoˈa tahutahu, te hauti ra ïa oia e te peu hiˈohiˈo. E riro oia i te arataihia i raro aˈe i te mana e te faatereraa riaria a “te atua o teie nei ao”—te Diabolo ra o Satani. (Korinetia 2, 4:4) No te hoê tumu papu ïa te Bibilia e faaue mai ai ia tatou ia ape i te mau peu hiˈohiˈo atoa.—Galatia 5:19-21.

Te tiamâraa mai i te tiaturiraa tupapau

Te tapao nei râ Te buka parau paari a te ao (beretane) e: “E tuhaa iho â to te mau tiaturiraa tupapau i roto i te oraraa ia tamau noa anaˈe te taata i te mǎtaˈu i te tahi e te tahi e i te papu ore no nia i te tau a muri aˈe.” Te tauturu nei râ te mau Ite no Iehova i te mau taata e rave rahi ia tiamâ mai i te mau tiaturiraa tupapau faaino. Te haamanaˈo ra te hoê vahine no Afirika Apatoa e: “Ua haapeapeahia mai au e te mau varua iino, e ua î roa to ˈu fare i te muti no te paruru ia ˈu ia ratou.” Ua tauturu te mau Ite no Iehova ia ˈna ia ite i te atâtaraa ia hauti e te ao tahutahu. To ˈna huru? “Ua haamata ˈtura vau i te faarue i te mau mea atoa e vai ra ia ˈu o tei taaihia i te peu demoni,” o ta ˈna ïa e parau ra. “Ua maitai mai au. Ua pûpû vau i to ˈu ora no te tavini ia Iehova e ua bapetizohia vau.” Ua tiamâ oia i teie nei i te mau tiaturiraa tupapau e te peu hiˈohiˈo.

A rave atoa na i te hiˈoraa o te taata horoa raau no Nigeria o tei anoi i te ohipa hiˈohiˈo e ta ˈna mau rapaauraa. Ma te faaohipa pinepine i te mau parau haamǎtaˈuraa e te pifao, ua matau oia i te tiahi atu i te mau Ite no Iehova i to ˈna fare ia haere mai ratou. I te hoê taime, ua tae roa oia i te faaineine i te hoê pape taa ê, i te faahiti i te tahi mau parau tahutahu, e i te taora ˈtu i nia i te mata o te hoê Ite! “I roto e hitu mahana e pohe oe!” o ta ˈna ïa i tuô atu. E hitu mahana i muri iho ua hoˈi mai te Ite, e ua horo te taata horoa raau i rapae i to ˈna fare, ma te tiaturi e ua ite oia i te hoê tupapau! I te mea e ua ite-papu-hia te faufaa ore o ta ˈna mau peu tahutahu, ua farii ihora oia i te hoê haapiiraa bibilia e ua riro maira oia iho ei Ite.

E nehenehe atoa outou e tiamâ mai i te mau fǐfǐ o te mǎtaˈu e te tiaturiraa tupapau. Parau mau, e ere i te mea ohie. Peneiaˈe ua paari outou i roto i te hoê nunaa i reira e peu matauhia ia faaohipa i te mau taritoa e te mau taoˈa tahutahu. Ua faaruru te mau kerisetiano i Ephesia tahito i teie haafifiraa. E ora na ratou i roto i te hoê nunaa tei faahema-puai-hia e te peu hiˈohiˈo. Eaha ta ratou i rave i to ratou haapiiraa i te parau mau a te Parau a te Atua? Te na ô ra te Bibilia e: “E rave rahi hoi to te feia peu huru ê i hopoi mai i ta ratou mau buka, ua tutui ihora i te auahi, i mua i te aro o te taata atoa; ua taio ihora i te moni i te hoo o taua mau buka ra, e itea ihora, e pae ahururaa te tausani i te moni ario.”—Ohipa 19:19.

Te fanaˈoraa i te parururaa a te Atua

Mai te peu e e haapae outou i te mau toetoea atoa o te peu tahutahu, e vai noa anei outou ma te paruru-ore-hia? Aita, inaha “o te Atua to [t]atou haapuraa e to [t]atou etaeta, e tauturu fatata ia roohia e te ati ra.” (Salamo 46:1) E ite-taa-ê-hia te parururaa a te Atua ia haamou anaˈe oia i teie faanahoraa o te mau mea iino. “Ua ite maori [Iehova] i te faaora i te feia paieti i roto i te ati ra, e te tapea i te feia parau-tia ore e ia tae i te mahana haavaraa, ia pohe.”—Petero 2, 2:9; a faaau e te Salamo 37:40.

A tiai noa ˈtu ai, ‘e roohia tatou i te mau tau e te mau tupuraa manaˈo-ore-hia.’ (Koheleta 9:11) Aita te Atua e tǎpǔ ra e e ora ta ˈna mau tavini i te hoê oraraa “fanaˈo” aore ra e e paruru mai oia ia ratou i te mau fifi atoa. Noa ˈtu râ, te tǎpǔ nei oia e paruru i to tatou huru pae varua e to tatou mau taairaa e o ˈna. (Salamo 91:1-9) Nafea? A tahi, te horoa maira oia i te mau ture e te mau faaueraa tumu o te haamaitai ia tatou e o te paruru ia tatou i te mana viivii o Satani. (Isaia 48:17) Ia noaa mai ia tatou te ite no nia i te mau eˈa o Iehova, ‘na te haapao maitai e tiai ia tatou; e na te ite e faaora ia tatou’—ei hiˈoraa, i te mau ohipa faufaa ore aore ra o te faaino.—Maseli 2:11.

Te tahi atu ravea te Atua e paruru ai ia tatou, mea na roto ïa i te horoaraa mai i ‘te puai tei hau aˈe i tei matauhia’ i te tau fifi ra. (Korinetia 2, 4:7) E ia haamǎtaˈu anaˈe te mau tupuraa i te faateimaha roa i te hoê kerisetiano, e horoa mai Oia i te ‘hau a te Atua o tei hau aˈe i te manaˈo atoa’ no te paruru i te mafatu e te feruriraa. (Philipi 4:7) E, ua faaineinehia te kerisetiano no te “patoi atu i te mau ravea paari a te diabolo.”—Ephesia 6:11-13.

Nafea e noaa mai ai teie huru parururaa? A hamata i te rave mai i te ite ia Iehova e i ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia. (Ioane 17:3) E nehenehe ta te mau Ite no Iehova e tauturu ia outou ia na reira. A faatupu ai outou i te hoê taairaa mahanahana e o Iehova, e haamata ïa outou i te ite i ta ˈna parururaa maitai. Te na ô ra te Atua, mai ta tatou e taio ra i roto i te Salamo 91:14, e: “No te mea, te hinaaro maira oia ia ˈu, e faaora vau ia ˈna; e faateitei au ia ˈna i nia, no te mea te haapao ra oia i to ˈu nei iˈoa.”

Oia mau, mai te peu e e haapao maitai outou ia ˈna, e haamaitai mai te Atua ia outou i te pae hopea e te ora mure ore i roto i te ao apî i mua nei. Te haapapu ra o Iehova no nia i te feia o te ora i taua tau ra: “Aore roa e taata e haamǎtaˈu mai ia ratou: o te vaha hoi o Iehova sabaota ra, tei parau mai.” (Mika 4:4) E ore roa te maˈi e te pohe. (Apokalupo 21:4) I teie nei atoa, e nehenehe outou e fanaˈo i te tahi parururaa—mai te peu e e faatupu outou i te hoê taairaa piri roa e o Iehova. Mai te papai salamo, e nehenehe outou e parau e: “No ǒ ia Iehova ra te tauturu ia ˈu, o tei hamani i te mau raˈi e te fenua.”—Salamo 121:2.

[Nota i raro i te api]

a No te mau haamaramaramaraa hau atu, a hiˈo i te vea iti Mau varua o te feia pohe—E nehenehe anei ratou e tauturu ia outou aore ra e hamani ino ia outou? Te vai mau ra anei ratou? neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Hohoˈa i te api 6]

Ua faarue te mau kerisetiano no Ephesia i te mau mea atoa i taaihia e te ohipa tahutahu

[Hohoˈa i te api 7]

I raro aˈe i te Basileia o te Atua, aita e mǎtaˈu faahou

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono