A tapea i to tatou mata “haehaa” i nia i te ohipa o te Basileia
AITA te Repubilita Demotaratia Helemani (R.D.H.), o tei piihia na mua ˈˈe o Helemani Hitia o te râ, i naeahia i to ˈna faito paari. Ua hope na matahiti e 40 o to ˈna oraraa i te 3 no atopa 1990, i te taime a tahoêhia ˈi to ˈna tuhaa fenua, fatata te rahi o te fenua Liberia aore ra o te hau no Tennessee i te mau Hau amui no Marite, i roto i te Repubilita a te Hau no Helemani, o tei piihia na mua ˈˈe o Helemani Tooa o te râ.
Ua titau te tahoêraa o na Helemani toopiti i te mau tauiraa rahi. Te mea i faataa ê na i na fenua e piti, e ere noa ïa te hoê otia fenma, o te hoê atoa râ taa-ê-raa o te mau manaˈo. Eaha ïa te auraa o teie mau mea atoa no te huiraatira i reira, e mea nafea te oraraa i te tauiraa no te mau Ite no Iehova?
Ua apee te Wende, oia hoi te orureraa hau no te avaˈe novema 1989 i nehenehe ai te tahoêraa e tupu, e maha ahuru matahiti o te faatereraa socialisme etaeta. I roto i taua area tau ra, ua opanihia te mau ohipa a te mau Ite no Iehova, e mea uˈana te hamani-ino-raa i ravehia i nia ia ratou i te tahi mau taime.a I te taime a noaa mai ai te tiamâraa i R.D.H., ua purara ˈtura te oaoa rahi na roto i te huiraatira atoa. Tera râ, i te toparaa taua oaoa ra, e rave rahi o tei vai noa mai ma te taa ore, te varehia, e te erehia i te mea o ta ratou i tiai na. E ohipa rahi mau â te tahoêraa i na Helemani toopiti i roto i te hoê nunaa totiale, politita, e faanavairaa faufaa otahi.
Ia au i te mau tumu parau “162 Tage Deutsche Geschichte” (162 mahana o te aamu Helemani) i roto i te vea Der Spiegel, i muri aˈe i te tahoêraa, ua parare te mǎtaˈu i te ereraa i te ohipa, te maraaraa o te hoo, e te haereraa te mau moni tarahu i nia. “E navai anei ta ˈu moni tatuhaaraa?” o ta te mau taata e rave rahi i ui i R.D.H. tahito. Eaha ïa no te fare? “Na R.D.H. taatoa, te pê nei te mau fare tahito, e eita te mau aroâ taatoa e nehenehe faahou e faaeahia.” Ua naea te haaviiviiraa i te mau faito riaria mau.
I mua i teie mau arepurepuraa i te pae totiale e i te pae faanavairaa, mea nafea to te mau Ite no Iehova no R.D.H. tahito faanahoraa ia ratou?
A faatano maitai i to tatou mata
Aita e otia i te pae no te mau manaˈo e faataa ê ra i te mau Ite no Iehova. Hoê â faaroo to ratou tei niuhia i nia i te Bibilia, noa ˈtu e tei Hitia o te râ aore ra tei Tooa o te râ ratou. I mua i te tauiraa o to ratou huru tupuraa i te pae totiale, te tapea nei te rahiraa o te mau Ite i to ratou aifaitoraa pae varua na roto i te tiatonuraa to ratou mata i nia i te tapao matamua o te taviniraa ia Iehova. No te aha e mea faufaa roa te reira?
No te mea “te [taui] nei hoi te huru o teie nei ao.” (Korinetia 1, 7:31) Te tapao ra te hoê matahiapo kerisetiano e ua titau te pororaa i raro aˈe i te opaniraa hou te Wende i te itoito; ua haapii hoi te reira i te mau Ite ia turui i nia ia Iehova e ua haamataro ia ratou ia faaohipa i te Bibilia. I teie nei râ, “e tia ia matou ia ara hau atu â ia ore matou ia faaatea-ê-hia e te nounou taoˈa e te mau haapeapearaa o te oraraa.”
Mea pinepine te tiamâraa e te haereraa i mua i te faitohia na nia i te mau ohipa materia. E rave rahi mau taata no teie fenua o te manaˈo nei e e tia ia ratou ia tapapa i te taime i pau aore ra i te mau faaanaanataeraa tei erehia e ratou na mua ˈˈe. E ite-papu-hia te reira ia faahoro anaˈe tatou na nia i te mau purumu ofai i roto i te mau oire e te mau oire rii no Thuringia e no Saxe i te pae apatoa. E mea ino roa te mau purumu, e mea veve te mau fare, tera râ, ehia rahiraa mau taoˈa haruharu aru afata teata rarahi e itehia ra! E mea ohie roa no te hoê taata ia vare i to ˈna tiaturiraa e e noaa mai te vai-maitai-raa e te oaoa na roto i te fanaˈoraa i te mau mea atoa ta te mata e ite. Auê ïa herepata atâta e!
I roto i te Aˈoraa i nia i te Mouˈa, ua faahiti o Iesu i te parau no te atâtaraa ia tapitapi rahi roa no te mau taoˈa materia e te mau haapeapearaa o te oraraa. “Eiaha e haapue noa i te taoˈa na outou i teie nei ao,” o ta ˈna ïa i faaara. Ua parau faahou oia e: “O te mata to te tino nei lamepa, te [haehaa] ra to mata, e maramarama ïa to tino atoa.” (Mataio 6:19, 22) Eaha ïa ta ˈna e hinaaro ra e parau? Te hoê mata haehaa, o te hoê ïa mata o te tano maitai e o te faahoˈi i te mau hohoˈa maramarama maitai i roto i te feruriraa. E nehenehe te mata haehaa i te pae varua e tapea noa i te hoê hohoˈa maramarama maitai o te Basileia o te Atua. No reira, e tauturu te opuaraa a te hoê kerisetiano e tapea haehaa noa i to ˈna mata, e tiatonu ra ma te maramarama maitai i nia i te Basileia o te Atua, e e tuu i te mau haapeapearaa i muri, ia vai aifaito noa i te pae varua.
E nehenehe te reira e faahohoˈahia na roto i te ohipa i farereihia e te hoê taata e ta ˈna vahine no Zwickau, i Saxe, o tei anaanatae i te Bibilia i te tau o te Wende. Ua pau rahi roa to raua taime i roto i ta raua imiraa, tera râ, ua tuu raua i te mau faufaa pae varua i nia i te parahiraa matamua, ma te haere atu i te mau putuputuraa kerisetiano atoa. “Ia hiˈohia ta mâua imiraa, e pau rahi taua taime ra no mâua,” o ta raua ïa i farii, “area i te pae varua ra, e mea titauhia ïa.” Auê ïa faaotiraa paari e!
A rave atoa na i te hiˈoraa o te hoê utuafare no Plauen, i Saxe atoa. E taata hamani uati te tane, e taata aravihi roa e na ˈna iho â ta ˈna taiete. I muri aˈe i te Wende, ua maraa roa te moni e tia ia ˈna ia aufau no ta ˈna mau fare. Eaha ïa ta ˈna e rave? “Mea rahi ïa te moni e titauhia ra, e ua haapii au i te parau mau e ua riro mai te parau mau ei mea faufaa roa ˈˈe i roto i to ˈu nei oraraa.” No reira, ua taui atura oia i to ˈna mau fare i te hoê vahi e ere i te mea faahiahia roa, tera râ, tei raro mai te moni tarahu. Oia mau, ua haapii oioi teie taata hamani uati i te tapea i te hoê mata haehaa.
No vetahi râ, ua maoro roa i to ratou haapiiraa i te reira. Ua haamau te hoê matahiapo kerisetiano i ta ˈna iho taiete ma te feruri e e nehenehe o ˈna e hoonahia na roto i teie faatereraa faanavairaa faufaa tiamâ. Ma te hamani maitai, ua faaitoito atura te hoê tiaau ratere ia ˈna ia ore e vaiiho i te mau titauraa ohipa ia haaparuparu ia ˈna i te pae varua. Teie râ hoi, o te ohipa mau i tupu. Tau avaˈe i muri iho, ua faahoˈi teie taeae i to ˈna tiaraa matahiapo. Ua papai oia i muri aˈe e: “Ia au i ta ˈu iho i ite, te faaitoito nei au i te mau taeae o te titau nei i te mau hopoia no te taviniraa ia ore ia haamau i ta ratou iho taiete.” E ere te auraa e mea hape no te hoê kerisetiano ia haamau i te hoê taiete na ˈna. Tera râ, noa ˈtu e e fatu taiete tatou aore ra eita, na roto i te tapitapi-rahi-roa-raa no te mau haapeapearaa i te pae faanavairaa, e nehenehe tatou e riro mai, ma te opua ore hoi, ei mau tavini no te moni. Ua faaite o Iesu i te faahopearaa: “E ore te taata e tia ia faaroo i te fatu toopiti; e riro oia i te au ore atu i te hoê, e te hinaaro atu i te tahi; e aore ra, e riro i te au atu i te hoê, e te faarue taue i te tahi.” (Mataio 6:24) Ua faaite te rohipehe Helemani ra o Goethe e: “Te feia o tei faatîtîhia, o te feia mau e tiaturi hape ra e e feia tiamâ ratou.”
Ia topa tatou i roto i te hoê vero, e faanainai roa paha tatou i to tatou mata no te ite maitai aore ra e paruru tatou i to tatou mata e to tatou rima no te hiˈo maitai atu i ta tatou tapao. Ia haaatihia tatou i te huanane i te pae politita, faanavairaa faufaa, aore ra totiale, mea titauhia ia haapuai i te ara no te tiatonu tamau i nia i ta tatou tapao i te pae varua. Eaha ta vetahi mau kerisetiano e rave ra no te tiatonu i to ratou mata haehaa i nia i te ohipa o te Basileia?
Maraaraa o te ohipa o te Basileia
Na te fenua R.D.H. tahito taatoa, te horoa nei te mau Ite hau atu â i te taime no te pororaa i na mua ˈˈenei. I roto i na matahiti e piti i mairi aˈenei, ua maraa te taime au noa i roto i te taviniraa i nia i te faito e 21 i nia i te hanere. Te faahopearaa, o te hoê ïa maraaraa rahi e 34 i nia i te hanere no te mau haapiiraa bibilia. Hau atu, e maha taime hau atu te numera o te mau pionie tamau i nia i tei itehia e piti matahiti noa i mairi aˈenei! A haapeapea ˈi e a amuamu ai vetahi pae, hau atu i te 23 000 kerisetiano i roto ia R.D.H. tahito o te faaruru nei i te huru tupuraa ma te tapea i te hoê mata haehaa. Ua turu te reira i te maraaraa maere mau o te ohipa o te Basileia.—A faaau e te Iosua 6:15.
Te auraa o te maraaraa o te ohipa, oia hoi te haapao-maitai-hia ra te tuhaa fenua i te pae apatoa, i reira te pae rahi o te mau Ite e ora ˈi. E rave rahi o te mau iˈoa o te mau vahi o tei taaihia e te mau tupuraa o te aamu. Mai te peu e mea au na outou i te mau farii tinito, e taa ïa ia outou e no te oire no Meissen mai, i pihai iho ia Dresden, te mau farii nehenehe roa ˈˈe o te ao nei. E 130 feia poro i te Basileia i teie nei i Meissen. Aore ra te oire no Weimar, “te oire pu tahito no Helemani.” Te haapapu ra te Patu no Goethe-Schiller i ropu i te oire e ua taaihia o Weimar e teie na taata papai e piti e e teoteoraa ïa te reira no e rave rahi mau taata no taua oire ra. I teie mahana, e nehenehe o Weimar e teoteo i te mea e ua hau atu i te 150 feia poro o te parau apî maitai i reira.
Area i te pae apatoerau ra, mea taa ê roa te mau ohipa, e mea iti aˈe hoi te feia poro e mea atea aˈe te mau amuiraa i te tahi e te tahi. Mea varavara roa te mau ohipa. E rave rahi mau taata e ohipa ta ratou o te faahepohia ra ia rave i te mau hora hau no te tapea noa i ta ratou ohipa. Te faataa ra te hoê taeae e tavini ra ei taata poro ma te taime taatoa i te pae apatoerau e: “I raro aˈe i te opaniraa, ua titau te taeae tataitahi i te parururaa a Iehova i roto i te taviniraa, tera râ, e ere i te mea fifi ia ite mai i te hoê ohipa. I teie nei, ua taui ïa te huru tupuraa. E tiamâraa to matou no te poro, tera râ, te titau nei matou i to ˈna aratairaa i te pae no te ohipa. E titauhia ia haamatau i teie huru tauiraa.”
Te oaoa ra anei te feia poro i te poro ma te pinepine aˈe? Teie te manaˈo o Wolfgang: “Mea maitai aˈe no te hoê taata poro i te na nia iho noa i te poro i tera tuhaa fenua noa nei â. E tiaturi mai te taata ia ˈna e mea paraparau aˈe ratou.” Taa ê atu i te reira, “eita [te mau taata] e mǎtaˈu faahou i te paraparau no nia i te haapaoraa i to ratou opani, noa ˈtu e e nehenehe te taata e hahaere ra e faaroo mai i ta matou parau. E ere faahou te haapaoraa ei tumu parau opanihia.” Te farii nei o Ralf e o Martina i te reira. “Te oaoa nei matou i te pororaa i roto i ta matou tuhaa fenua ma te pinepine aˈe. E matau roa matou i te taata e te oaoa atoa nei matou i te rahiraa buka huru rau e vai nei.”
Te mauruuru no ta tatou mau buka
Mea au iho â râ na Ralf e o Martina te buka Nohea mai te ora—Mea tupu noa mai aore ra mea poietehia? (farani). No te feia o tei farii i te tiaturi-ore-raa i te Atua i te tau o R.D.H. tahito, ua riro mau â teie buka ei tauturu bibilia faahiahia roa. Te hinaaro atoa nei ratou i te hoê buka poto aˈe te vai ra i roto i te hoê â tumu parau. “Auê matou i te oaoa e i te matararaa mai te vea iti Te haapao mau ra anei te Atua ia tatou? i te tairururaa mataeinaa 1992 ‘Te feia amo i te maramarama’ i Dresden. Ua riro oia ei pahonoraa i ta matou mau pure.”
E rave rahi mau taata e ere i te Ite no Iehova o tei haafaahiahia i te mau buka a te Taiete Watch Tower. I te avaˈe tiurai 1992, ua papai mai te hoê vahine orero i te pae haapiiraa totiale no te faaite i to ˈna “faatura rahi e to ˈna mauruuru hohonu” no te mau buka, o ta ˈna e faaohipa nei no te faaineine i ta ˈna mau oreroraa parau. I te avaˈe tenuare 1992, ua farii te hoê vahine no Rostock i te buka E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei ta e piti Ite o tei tia ˈtu i to ˈna uputa i pûpû atu. Ua papai atu oia i te amaa no Helemani e: “No roto vau i te Ekalesia a Lutero. E faatura rahi to ˈu no te mau ohipa a te faanahonahoraa a te mau Ite no Iehova. Te faaite papu nei ratou e eita ta te taata e nehenehe e ora aore te aratairaa a te Atua.”
Eaha te aratairaa pae varua ta te mau ekalesia a te amuiraa faaroo kerisetiano i horoa na to ˈna mau melo? Ua faataa mai te vea tuiroo ra Die Zeit i te avaˈe titema 1991 e a fanaˈo ai te Ekalesia no Lutero “i te hanahana no te hoê taime poto ei metua no te orureraa ma te hau, e au ra e te iti oioi ra to ˈna hanahana i mua i te taata.” Inaha, ua faaite te hoê tia a te Ekalesia no Lutero i to ˈna peapea: “Te anoi nei te taata i te oraraa i roto i te hoê faatereraa faanavairaa tiamâ e te paradaiso.” Ua papai te hoê melo ekalesia i Magdeburg i te amaa no Helemani no te ani i te tahi haamaramaramaraa. No te aha? “I muri aˈe e rave rahi mau matahiti to ˈu ataataraa ma te tiaturi ore,” o ta teie taata ïa i papai, “te tiaturi papu nei au i teie nei e te fatata mai nei te hopea o teie ao e e farerei â tatou i te mau arepurepuraa rahi i mua nei.”—Timoteo 2, 3:1-5.
Te paturaa no te maraaraa
Na mua ˈˈe i te Wende, aita te mau Piha no te Basileia i faatiahia i R.D.H. I teie nei, te titau-ru-hia ra te mau piha; ua riro te paturaa i te mau Piha no te Basileia ei titauraa matamua. O te tahi atu tuhaa teie o te haamoriraa mau o tei roohia i te hoê tauiraa rahi. Te faaite ra te ohipa i farereihia e te hoê taeae i te vitivitiraa o teie tauiraa.
I te avaˈe mati 1990, tau hora na mua noa ˈˈe te mau Ite no Iehova e faatiamâhia ˈi i mua i te ture i R.D.H., ua titauhia te hoê taeae ia orero i mua i te hoê pǔpǔ Ite, ma te faaohipa i te hoê taoˈa haapuai reo no te taime matamua i roto i to ˈna oraraa. E piti matahiti e te afa i muri iho, ua avari ta ˈna amuiraa i te hoê Piha no te Basileia apî roa. I te hopearaa o te matahiti 1992, e hitu Piha no te Basileia o tei patuhia no e 16 amuiraa. Hau atu i te 30 piha ê atu, e tae noa ˈtu te hoê Fare Tairururaa haviti mau, o te faaineinehia ra i te patu.
A tiatonu te mata i nia i te Basileia o te Atua
“I muri noa ˈˈe i te Wende,” o ta te hoê matahiapo kerisetiano ïa e tapao ra, “e rave rahi mau taata o tei patoi i te Bibilia. Ua tuu ratou i to ratou tiaturi i roto i te faatereraa apî, o tei tǎpǔ mai hoi i te mau huru tupuraa maitatai aˈe.” Ua tupu anei to ratou tiaturiraa? “E piti matahiti i muri iho, ua taui ratou i to ratou feruriraa. I teie nei, te farii nei te taata i ta matou parau e eita roa ta te mau faatereraa taata nei e nehenehe e faatupu i te hau e te parau-tia.”
Ua oaoa te mau nahoa rahi i te moeraa te faatereraa etaeta socialiste i R.D.H., ma te farii popou i te mea o ta ratou e hiˈo ra mai te hitiraa o te manaˈo no te pae Tooa o te râ. Ua vare râ ratou. Noa ˈtu eaha te faatereraa e mana ra, e tapea noa te mau Ite no Iehova i to ratou mata haehaa ma te tiatonu i nia i te Basileia o te Atua, o te anaana ra mai te fetia i roto i te raˈi. Eita roa tatou e vare i teie nei tiaturiraa.—Roma 5:5.
[Nota i raro i te api]
a Hiˈo “Ua haapao Iehova ia matou i te tau opaniraa,” Tuhaa 1-3, i roto i te mau vea a Te Pare Tiairaa o te 15 no eperera, 1 no me, e te 15 no me 1992.
[Hohoˈa i te api 26]
Te faaohipa nei te mau Ite i Helemani i to ratou tiamâraa no te rave hua ˈtu â i te ohipa no te Basileia