VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 1/9 api 3-4
  • E paruru anei te mau taoˈa haamanuïa ia outou?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E paruru anei te mau taoˈa haamanuïa ia outou?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te imiraa i te parururaa
  • Te mana papu ore o te mau taritoa
  • Te vai ra anei te parururaa mau?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Te haamanaˈo ra anei outou?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Te faatere ra anei te mau tiaturiraa niu ore i to outou oraraa?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • A tavini ia Iehova, eiaha ia Satani
    Te feia pohe: E nehenehe anei e tauturu aore ra e hamani ino mai? Te ora noa ra anei ratou?
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 1/9 api 3-4

E paruru anei te mau taoˈa haamanuïa ia outou?

TE HOÊ taoˈa kerehe i roto i te pute ahu o te hoê taata no Beresilia. Te hoê moni iti haamanuïa a te hoê taata taaro Marite. Te hoê satauro a Brigid Peata e tautau ra i nia mai i te hoê roˈi i roto i te fare o te hoê utuafare no Irelane. E mau mirioni taata o te faaohipa nei i teie mau taoˈa ei mau taoˈa haamanuïa aore ra ei mau taritoa.a Te tiaturi nei ratou e ia vai teie mau taoˈa tahutahu ia ratou ra, e tiahi te reira i te ino e e hopoi mai i te manuïa.

A rave na i te hiˈoraa o te fenua Beresilia. Ia au i te vea ra Veja, e rave rahi mau taata Beresilia o te amo nei “i te tahi mau huˈahuˈa ofai e te mau ofai taoˈa e parauhia ra e e mana to ratou no te ume mai i te manuïa e te mau ito ora i nia i te taata e fatu ra i teie mau ofai.” Ma te mǎtaˈu i te faaino atu i te mau mana varua, te tuu nei vetahi mau taata o taua fenua ra i te hoê taoˈa taipe aore ra te hoê papai faaroo i nia i te pǎpai o to ratou fare. Te faaohipa nei vetahi i te Bibilia ei taoˈa tahutahu moˈa; te tuu nei ratou i nia i te amuraa maa, ma te iriti-noa-hia i te Salamo 91.

I te mau pae apatoa no Afirika, hoê â huru te faaohiparaahia te muti, oia hoi te rapaauraa tahito, eiaha noa no te faaora i te maˈi, ei parururaa atoa râ i te mana ino. Mea pinepine i te manaˈohia e e tupu te maˈi, te pohe, te mau topatariraa, e tae noa ˈtu te mau here o tei ore i manuïa, na roto i te pifao a te mau enemi aore ra te oreraa i tamǎrûhia te mau tupuna i pohe. Mea pinepine te muti i te noaa mai na roto i te hoê tahuˈa rapaau mataeinaa, o te faaineine i te tahi mau raau hamanihia e te mau raau tupu, te mau tumu raau, aore ra te mau vaehaa o te animala. Ma te anaanatae, aita te muti i taotia-noa-hia i te mau mataeinaa; ua parare teie peu na roto i te mau oire no Afirika Apatoa. Tei rotopu te mau taata tapihoo e te mau taata tuite no te fare haapiiraa tuatoru i te feia e tiaturi nei i te muti.

E peu matau-atoa-hia te imiraa i te manuïa i te mau fenua no Europa. Te faaite maira te buka ra Maimiraa i te oraraa taata vauvauhia ia Emyr Estyn Evans (beretane) e: “Mea varavara roa te paroita aore ra te oire i Irelane e ore e itehia te auri puaahorofenua o tei taamuhia i nia i te opani iho aore ra i nia mai, o te tahi mau fare aore ra paturaa.” Mea parare roa ˈtu â i roto i taua fenua ra te mau satauro hamanihia i te mau aihere, e faatautauhia i nia ˈˈe i te mau roˈi e te mau opani no te hopoi mai i te manuïa. Te parau ra te feia hiˈopoa e, na rapaeau noa, e parau hauti noa teie mau tiaturiraa no e rave rahi mau Irelane. Tera râ, mea iti o te haapae roa nei i te reira.

Te imiraa i te parururaa

Eaha te mea e ume ra i te manaˈo i roto i teie mau tiaturiraa tupapau atoa? E au ra e e ravea te reira no te faaî i te hinaaro hohonu o te taata ia paruruhia ratou. Oia mau, ehia rahiraa taata e mǎtaˈu ra i roto i to ratou fare, hau atu i te haereraa na roto i te mau aroâ i te po? A apiti atu i te hepohepo o te imiraa i te oraraa e te aupururaa i te mau tamarii. Oia mau, te ora nei tatou i te tau ta te Bibilia e parau ra “e anotau fifi rahi.” (Timoteo 2, 3:1, The New English Bible) No reira, e mea tano iho â ïa ia imi puai te taata i te parururaa.

Mai te reira iho â te huru i roto i te mau nunaa i reira e peu matauhia te tahi mau raveraa tahutahu e te hiˈohiˈo. No te mǎtaˈu i te mau varua o te feia pohe aore ra ia roohia i te pifao a te hoê enemi, e titauhia te parururaa o te hoê taoˈa tahutahu aore ra te hoê taritoa. Noa ˈtu râ, te tapao ra Te buka parau paari a te ao (beretane) e: “Te ite nei te rahiraa o te taata i te mau mǎtaˈu o te turai nei ia ratou ia manaˈo e aita ratou e paruruhia ra. E tauturu te mau tiaturiraa tupapau ia haapaiuma i teie mau mǎtaˈu na roto i te horoaraa mai i te parururaa. Te tamǎrû nei teie mau tiaturiraa i te taata e e noaa mai ia ratou i te mea o ta ratou e hinaaro ra e e ape ratou i te fifi.”

Te mana papu ore o te mau taritoa

No reira, ete tamauhia nei, te amohia nei, e te faaitehia nei te mau taritoa e te mau taoˈa tahutahu e te taata na te ao atoa nei. Teie râ, e mea tano anei ia tiaturi e e nehenehe ta te hoê taoˈa tahutahu hamanihia e te taata e horoa mai i te tahi parururaa mau? E rave rahi o te mau taoˈa e faaohipahia ra e te taata ei mau taoˈa tahutahu i te riro ei mau tauihaa hoohia hamani-rahi-hia. Aita anei e patoi ra i te feruriraa e te maramarama ia tiaturi e e mana tahutahu to te tahi taoˈa e hamanihia i roto i te hoê taiete hamani tauihaa? E noaa ˈtu e e hamani-taa-ê-hia te hoê raau e te hoê tahuˈa rapaau mataeinaa, aita ˈtu hoi maoti râ te anoiraa o te tahi mau taoˈa haihai roa—mai te aa, te aihere, e te tahi atu â. Nafea hoi teie huru anoiraa e noaa ˈi i te tahi mana tahutahu? Hau atu, te vai ra anei te haapapuraa mau e e ora maoro atu â te feia o te faaohipa nei i teie mau taritoa—aore ra mea oaoa aˈe ratou—i te feia o te ore e na reira ra? Aita anei te feia iho o te hamani nei i teie mau huru taoˈa tahutahu e roohia nei i te maˈi e te pohe?

Maoti i te horoa na te taata i te parururaa mau e te manaˈoraa e te faatere ra ratou i to ratou oraraa, te haaparuparu nei te faaohiparaa pouri o te mau taritoa e te mau taoˈa tahutahu i te taata ia faaruru atu ma te maramarama i to ratou mau fifi e te faaitoito nei ia ratou ia tiaturi i te manuïa ei ravea faaoraraa. E horoa atoa te tiaturiraa i te mana o te mau taritoa i te taata faaohipa i te reira, i te manaˈo haavare e te paruruhia ra o ˈna. E nehenehe te hoê taata i raro aˈe i te mana o te ava e parau mai e aita to ˈna mau ravea araraa e to ˈna mau aravihi i fifihia, teie râ, mai te peu e e tamata oia i te faahoro i te pereoo, e riro oia i te farerei i te ati no ˈna iho aore ra no vetahi ê. E nehenehe te hoê taata o te tuu i to ˈna tiaturi i roto i te mana o te hoê taritoa e faaino atoa ia ˈna iho. Ma te tiaturi haavare hoi e te paruruhia ra o ˈna, e nehenehe oia e tamata i te tahi mau mea maamaa aore ra e rave i te mau faaotiraa tano ore.

Te tuu ra te tiaturiraa i te mana o te mau taritoa i te tahi atu mau fifi atâta roa o tei ore i taahia e te mau mirioni taata e faaohipa ra i te reira. Eaha taua mau fifi ra, e te vai ra anei te hoê ravea tano no te ape i te ati? Na te tumu parau i muri nei e pahono mai i teie mau uiraa.

[Nota i raro i te api]

a Te faataa ra te hoê titionare (Webster’s Ninth New Collegiate Dictionary) i te hoê “taritoa” mai te hoê “taoˈa tahutahu (e taoˈa faanehenehe) mea pinepine ua tapaohia i nia iho te hoê parau tahutahu aore ra te hoê taipe no te paruru i te fatu i te ino (mai te maˈi aore ra te ohipa tahutahu) aore ra no te tauturu ia ˈna.”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono