VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 1/11 api 7-12
  • Te mau tohu o te tau o Daniela e to tatou faaroo

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mau tohu o te tau o Daniela e to tatou faaroo
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua faatupu te tuuraahia ratou i te oaoa
  • Na mahana 1 260
  • Na mahana 1 290
  • Na mahana 1 335
  • Mau uiraa a te feia taio
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • E haapao anaˈe i te parau tohu a te Atua no to tatou nei tau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Manaˈo faufaa o te buka a Daniela
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • Buka Bibilia numera 27—Daniela
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 1/11 api 7-12

Te mau tohu o te tau o Daniela e to tatou faaroo

“E ao râ to ˈna to te tiai maite; e tae noa ˈtu i te tausani e toru hanere e toru ahuru ma pae i te mahana!”—DANIELA 12:12.

1. No te aha e rave rahi mau taata e ore ai e ite i te oaoa mau, e ua taaihia te oaoa mau i nia i te aha?

TE HINAARO nei tatou tataitahi e oaoa. Mea iti roa râ hoi teie e oaoa nei i teie mahana. Eaha hoi te tumu? A tahi no te mea e rave rahi teie e imi nei i te oaoa i roto i te mau vahi eita e tano. Te titauhia nei te oaoa i roto i te mau tuhaa mai te haapiiraa, te moni, te toroa, aore ra te mana. O Iesu râ, i roto i te omuaraa o ta ˈna Aˈoraa i nia i te Mouˈa, ua faatuati oia i te oaoa i nia i i te iteraa te hoê taata eaha mau na to ˈna mau hinaaro i te pae varua, i nia te aroha rahi, i te mâ o te mafatu, e te tahi atu mau maitai mai te reira te huru. (Mataio 5:3-10) Te huru oaoa ta Iesu i faahiti, e oaoa mau ïa e te tia hoi i te vairaa.

2. Ia au i te parau tohu, eaha te mea e faaoaoa ia tae i te tau hopea, e eaha te mau uiraa e fa mai ia au i te reira?

2 No te toea i faatavaihia i te tau hopea, ua tuatihia ïa te oaoa i te tahi atu ohipa. I roto i te buka a Daniela, teie ta tatou e taio: “A haere, e Daniela: ua opanihia taua parau nei, ua tapirihia e tae noa ˈtu i te tau hopea ra. E ao râ to ˈna to te tiai maite, e tae noa ˈtu i te tausani e toru hanere e toru ahuru ma pae i te mahana.” (Daniela 12:9, 12) Eaha hoi te maororaa o taua na mahana 1 335? No te aha te feia e ora i roto i taua area tau ra e oaoa ˈi? E ohipa anei te reira i nia i to tatou faaroo i teie mahana? E riro tatou i te ite i te pahonoraa i taua mau uiraa nei ia hoˈi tatou i muri, i te tau o Daniela i papai ai i teie mau parau, i muri iti noa ˈˈe o Iseraela i tuuhia mai ai mai roto mai i te faatîtîraa a to Babulonia e i roto i te toru o te matahiti faatereraa a te arii no Peresia ra o Kuro.—Daniela 10:1.

Ua faatupu te tuuraahia ratou i te oaoa

3. Eaha te ohipa e ravehia e te arii ra o Kuro Rahi, o te faatupu i te oaoa i roto i te mau ati Iuda haapao maitai, i te matahiti 537 hou to tatou nei tau, teie râ eaha te haamaitairaa ta Kuro i ore i horoa na te mau ati Iuda?

3 No te mau ati Iuda, ua riro te matararaa mai ratou mai Babulonia mai ei taime oaoaraa mau. I muri aˈe i to te mau ati Iuda faaoromairaa fatata e 70 matahiti faatîtîraa, ua titau aˈera o Kuro Rahi ia ratou e hoˈi i Ierusalema e patu faahou i te hiero o Iehova. (Ezera 1:1, 2) Ua tae aˈera hoi te feia i pahono i taua titauraa ra e tei atuatu i te mau tiaturiraa rarahi, i to ratou fenua i te matahiti 537 hou to tatou nei tau. Aita râ o Kuro i titau ia ratou e patu faahou i te hoê basileia i raro aˈe i te aratairaa a te hoê huaai a te arii ra o Davida.

4, 5. (a) Afea ra te faatereraa a te opu huiarii ra o Davida i te oreraa? No te aha? (b) Eaha te haapapuraa ta Iehova i horoa mai no nia i te faahoˈi-faahou-raahia mai te faatereraa i roto i te opu huiarii o Davida?

4 Mea faufaa roa te reira. Inaha, e pae senekele na mua ˈtu, ua tǎpǔ maira Iehova ia Davida e: “E to oe na fare e to oe ra basileia, e mau ïa i mua ia oe ra: to oe ra terono, e mau ïa e a muri noa ˈtu.” (Samuela 2, 7:16) E rave rahi râ mau huaai a te arii ra o Davida tei taiva, e no te rahi te utua toto a te nunaa i faatia ˈi Iehova e ia hiˈa te opu huiarii o Davida i te matahiti 607 hou to tatou nei tau. Taa ê atu i te hoê tau poto i raro aˈe i te faatereraa a te mau Maccabees, tei raro aˈe ihora o Ierusalema i te faatereraa a te tahi atu nunaa e te reira mai te pitiraa mai â o to ˈna haamouraahia i te matahiti 70 ra o to tatou nei tau. I te matahiti 537 râ o to tatou nei tau, ua haere â “to te Etene anotau” i mua inaha, eita te huaai a Davida e faatere faahou ei arii.—Luka 21:24.

5 Aita râ i moehia ia Iehova i ta ˈna parau tǎpǔ ia Davida. Na roto i te tahi mau orama e mau taoto, ua faaite maira oia i ta ˈna peropheta ia Daniela i te mau ohipa e tupu a muri aˈe i roto i te ao nei, i te roaraa o te mau senekele mai te tau mai â te ao nei e faatererehia ˈi e to Babulonia e tae roa ˈtu i te tau te hoê arii i roto i te opu fetii o Davida e faatere faahou mai ai i te basileia o te nunaa o Iehova. Ua haapapu mai teie mau parau tohu i faahitihia i roto i te Daniela pene 2, 7, 8, e 10-12, i te mau ati Iuda haapao maitai e e riro te terono o Davida i te “[haamauhia] e a muri noa ˈtu.” Papu maitai, ua faaoaoa teie parau mau i faaitehia, i te mau ati Iuda i hoˈi atu i to ratou fenua i te matahiti 537 hou to tatou nei tau!

6. Nafea tatou e ite ai e e tupu vetahi mau parau tohu a Daniela i to tatou nei tau?

6 Ua parau te rahiraa o te feia tuatapapa Bibilia e ua tupu te mau parau tohu a Daniela fatata i roto i to ratou taatoaraa, hou aˈe o Iesu Mesia e fanauhia mai ai. Papu maitai, e ere roa ˈtu mai te reira te huru. I roto i te Daniela 12:4, ua faaite maira te hoê melahi ia Daniela e: “E opani i teie nei mau parau, tapiri atu i te buka e tae noa ˈtu i te tau hopea ra; e rave rahi hoi te horo i nia e i raro, e tupu atura te ite i te rahiraa.” Mai te peu e tia te buka a Daniela ia tatarahia—ia faaite-roa-hia hoi to ˈna auraa—i te anotau hopea, eita e ore vetahi mau parau tohu i te tano no taua anotau ra.—A hiˈo Daniela 2:28; 8:17; 10:14.

7. (a) Afea ra te anotau i haapaohia no te mau nunaa i te hoperaa, e eaha te uiraa ru tei tia ia pahonohia i taua tau ra? (b) O vai ma te feia e ere i “te tavini haapao maitai e te paari”?

7 Ua hope to te mau nunaa anotau i te matahiti 1914 ra, e ua haamata te anotau o te hopea o teie nei ao. Ua haamau-faahou-hia te basileia o Davida, eiaha i Ierusalema i te fenua nei, i roto râ “i te ata o te raˈi” ma te ite-ore-hia e te mata taata nei. (Daniela 7:13, 14) I taua tau ra, i te mea hoi e ua ruperupe “te mau aihere ino” o te kerisetianoraa hape, aita ˈtura ïa te huru tupuraa o te kerisetianoraa mau i papu-maitai-hia—i mua iho â râ i te aro o te taata nei. Tera râ, e tia te hoê uiraa faufaa roa ia pahonohia: “O vai mau na te tavini haapao maitai e te paari?” (Mataio 13:24-30; 24:45) O vai te tia o te Basileia o Davida i haamau-faahou-hia, i nia i te fenua nei? E ere te mau taeae iho o Daniela, oia hoi te mau ati Iuda. Aita ratou i farii-faahou-hia, inaha ua erehia ratou i te faaroo e ua turori to ratou manaˈo no nia i te Mesia. (Roma 9:31-33) Ma te papu maitai, aita roa ˈtu te tavini haapao maitai i itehia i roto i te mau faanahonahoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano! Ua haapapu ta ratou mau ohipa paieti ore e aita roa ˈtu Iesu i ite mai ia ratou. (Mataio 7:21-23) O vai mau na ïa oia?

8. O vai tei papuhia e o ratou “te tavini haapao maitai e te paari” i te mau tau hopea? E nafea hoi tatou e ite ai i te reira?

8 Ma te ore roa ˈtu e manaˈo feaa faahou, o te tino iti o te mau taeae faatavaihia ïa o Iesu tei matauhia i te matahiti 1914 ra ei Haapii Bibilia, tei itehia i te matahiti 1931 ra ei mau Ite no Iehova. (Isaia 43:10) O ratou anaˈe hoi tei faaite i te parau no te haamau-faahou-raahia te Basileia i roto i te opu fetii o Davida. (Mataio 24:14) O ratou anaˈe â tei faaatea ê mai ia ratou i te ao nei e tei faahanahana i te iˈoa o Iehova. (Ioane 17:6, 14) E i niâ ia ratou te mau parau tohu a te Bibilia no nia i te nunaa o te Atua i te mau tau hopea, i te tupuraa. I roto i teie mau parau tohu, te vai ra ïa te parau no te mau anotau i tohuhia mai e o tei taburahia i roto i te Daniela 12 e tei roto atoa na mahana 1 335 o te riro i te faatupu i te oaoa.

Na mahana 1 260

9, 10. Eaha te mau ohipa e tupu e itehia ˈi te “hoê aˈera tau e na tau hoi e te hoê tau vaehaa” o te Daniela 7:25, e i reira te tahi atu mau papai e tuati ai i te tau i faahitihia?

9 I roto i te Daniela 12:7, teie ta tatou e taio no nia i te anotau matamua i tohuhia mai: “E hoê â tau, e na tau e piti hoi, e te tau vaehaa, e ia hope roa te haapurararaa i te feia moˈa ra, e hope ai teie nei mau parau i te tupu.”a Ua faahitihia teie anotau i roto i te Apokalupo 11:3-6, e na ô ra e e poro haere te mau ite a te Atua ma te ahu paau e toru matahiti e te afa e haapohehia ˈtu raua. E i roto â i te Daniela 7:25, teie ta tatou e taio : “O te parau ïa i te parau faaino i Tei Teitei ra, e pau hoi te feia moˈa no Tei Teitei ra ia ˈna, e manaˈo hoi e ruri ê i te taime e te mau ture: e tuuhia mai hoi ratou i tana rima, e hoê aˈera tau e na tau hoi e te hoê tau vaehaa.”

10 I roto i taua parau tohu hopea nei, te parau ra “ia ˈna” o te pae ïa o te puai o te ao nei e haamata na nia ia Babulonia. O ˈna te “tara iti,” e mana ra i te tau e horoahia ˈtu ai i roto i te rima o te Tamaiti a te taata te “mana e te hinuhinu e te basileia.” (Daniela 7:8, 14) Taua tara taipe, i te omuaraa ra o te hau Beretane ïa, o tei riro i roto i te roaraa o te tamaˈi rahi matamua ei hau Beretane-Marite e mau na i te puai o te ao nei, e e faaterehia hoi i teie mahana e te mau Hau Amui no Marite. E toru tau e te afa, aore ra matahiti, e hamani ino taua puai nei i te feia moˈa e e tamata hoi i te taui i te mau tau e te ture. E i te pae hopea, e tuuhia ˈtu te feia moˈa i roto i to ˈna rima.—A hiˈo atoa i te Apokalupo 13:5, 7.

11, 12. Eaha te mau ohipa i tupu, i haamata ˈi na mahana 1 260 i tohuhia mai?

11 Nafea hoi teie mau parau taatoa e tupu ai? Tau matahiti na mua ˈˈe i te Tamaˈi rahi Matamua, ua faaara te mau taeae faatavaihia o Iesu i te taatoaraa e e ite atu te matahiti 1914 i te hopea o te mau tau o te mau nunaa. I te tau tamaˈi, papu maitai aita te faaararaa i haapaohia. Ua faaohipa o Satani i ta ˈna “puaa taehae,” te ao politita e faaterehia na e te Hau emepera Beretane, no te “taui i te mau tau e te mau ture,” e no te faahuru ê i te tau i reira te Basileia o te Atua e faatere mai ai. (Apokalupo 13:1, 2) Aita râ Oia [Satani] i manuïa. Ua haamauhia te Basileia o te Atua i nia i te raˈi, i te hoê vahi eita roa ˈtu e noaa i te taata.—Apokalupo 12:1-3.

12 No te Haapii Bibilia, ua riro te tau tamaˈi ei tau tamataraa no ratou. Mai te avaˈe tenuare 1914 mai, ua faaite haere ratou i te Photo-Drame de la Création, te hoê hoi teie faaiteraa hohoˈa i patahia no nia i te Bibilia e o te huti i te manaˈo i nia i te mau parau tohu a Daniela. I te tau veavea o taua anotau ra, i te Poro Toetoe o te fenua nei, ua tupu te tamaˈi. I te avaˈe atopa, ua hope te anotau i haapaohia no te mau nunaa. E i te area hopea matahiti, ua tiai noa te toea faatavaihia i te hamani-ino-raa, ia au i tei faataahia mai e te irava matahiti i maitihia no te matahiti 1915 ra oia hoi no nia i te uiraa a Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e na ô ra e: “E nehenehe anei ta outou e inu i ta ˈu nei auˈa?,” i niuhia i nia i te Mataio 20:22, King James Version.

13. Mea nafea to te mau Haapii Bibilia pororaa ma te ahu paau i roto i te area o na mahana 1 260, e eaha te ohipa i tupu i te hopearaa o taua anotau ra?

13 No reira, mai te avaˈe titema 1914 mai, ua poro taua pǔpǔ iti ite nei ‘ahu paau’ to ratou, te faaoromai hoi ma te haehaa, a faaite noa ˈi ratou i te mau haavaraa a Iehova. Ua huru ê roa te rahiraa, inaha i te matahiti 1916 ra, ua pohe o C. T. Russell, te peretiteni matamua o te Watch Tower Bible and Tract Society. A parare noa ˈi te ati, ua farerei te mau Ite i te patoiraa uˈana. Ua mau te tahi pae i roto i te fare tapearaa. Te mau taata mai ia Frank Platt i te fenua Beretane e o Robert Clegg i te fenua Kanada, tei haamauiuihia na te mau hui mana haavî. E i te pae hopea, i te 21 no tiunu 1918, ua faautuahia o J. F. Rutherford, te peretiteni apî, e tae noa ˈtu te feia faatere o te Watch Tower Bible and Tract Society, i te mau pariraa hape no te hoê tau maoro i roto i te fare tapearaa. No reira, i te hopearaa o te anotau i tohuhia mai, ua haapohe “te tara iti” i te ohipa pororaa i faanahohia i te vahi taata.—Daniela 7:8, King James Version.

14. Mea nafea te mau mea i te tauiraa no te toea faatavaihia i te matahiti 1919 ra e i muri aˈe?

14 Ua tohu mai te buka Apokalupo i te ohipa e tupu i muri iho. E, i muri aˈe i te hoê area tau poto i roto i te ohipa ore—tei faataahia e na mahana e toru e te afa vai pohe-noa-raa i roto i te aroâ—ua ora faahou maira te toea faatavaihia e ua rave faahou aˈera hoi ratou i te ohipa. (Apokalupo 11:11-13) I te 26 no mati 1919, ua tuuhia ihora te peretiteni e te feia faatere o te Watch Tower Bible and Tract Society, e ua faatiamâ-roa-hia aˈera ratou i te mau pariraa haavare i parihia i nia ia ratou. I muri noa ˈˈe i to ratou tuuraahia, ua faanaho faahou aˈera te toea faatavaihia ia ratou no te ohipa i mua ia ratou. No reira, ei faatupuraa i te ati matamua o te buka Apokalupo, ua matara maira ratou mai roto mai i te abuso o te ohipa ore mai te akaride i te pae varua e apeehia e te ata meumeu, e tapao faaite no te hoê oraraa papu ore mau no te haapaoraa hape. (Apokalupo 9:1-11) I te mau matahiti i muri aˈe, ua faaamu-maitai-hia ratou i te pae varua e ua faaineinehia no te ohipa i mua ia ratou. I te matahiti 1921 ra, ua pia aˈera ratou i te hoê buka apî, The Harp of God [Te Kinura a te Atua] i haapaohia no te tauturu i te feia i ô apî mai i roto i te parau mau e i te mau tamarii, ia ite ratou i te mau parau mau tumu a te Bibilia. (Apokalupo 12:6, 14) Ua tupu teie mau mea atoa i roto i te tahi atu anotau faufaa mau ta tatou e tuatapapa.

Na mahana 1 290

15. Nafea tatou e nehenehe ai e numera i te haamataraa o na mahana 1 290? Afea ra taua anotau ra i te hoperaa?

15 Ua na ô atura te melahi ia Daniela e: “E teie nei, e moti te taime e hopoi-ê-hia ˈi te tusia no te mau mahana atoa ra, e faatiahia ˈi te mea faufau e ano ai ra, e riro hoê tausani e piti hanere e iva ahuru i te mahana.” (Daniela 12:11) I raro aˈe i te Ture a Mose, e tutuihia na “te tusia no te mau mahana atoa ra” i nia i te fata, i te hiero i Ierusalema. Eita te mau kerisetiano e tutui i te mau tusia, e pûpû râ ratou i te tusia i te mau mahana atoa ra. Te faahiti ra o Paulo i taua manaˈo nei ia ˈna i parau e: “E teie nei, e na ô tatou ia ˈna ra i te pûpû i te tusia ra i te haamaitai i te Atua, eiaha e tuutuu, oia hoi ta te vaha nei, i te haamaitairaa i to ˈna ra iˈoa.” (Hebera 13:15; a faaau e te Hosea 14:2.) Ua hopoi-ê-hia taua tusia no te mau mahana atoa ra i te avaˈe tiunu 1918 ra. E teie nei, eaha ïa “taua mea faufau” ra—te piti o te tuhaa te tia ia maimi? O te Totaiete ïa o te mau Nunaa, i faatupuhia na te mau puai i upootia mai i te hopearaa o te Tamaˈi Rahi I.b Mea faufaa mau, no te mea ua tuu te mau aratai o te amuiraa faaroo kerisetiano ia ˈna i nia i te parahiraa o te Basileia o te Atua, e faahohoˈa ra i te Totaiete e riro ei tiaturiraa hoê roa no te hau. Ua faaauhia mai taua Totaiete ra i te avaˈe tenuare 1919 ra. Ia taio tatou 1 290 mahana (e toru matahiti, e hitu avaˈe) mai taua mai â taime ra, e tapae ïa tatou i te avaˈe setepa 1922.

16. I te hoperaa na mahana 1 290, mea nafea te iteraahia e ua ineine mau te toea faatavaihia i te haa?

16 Eaha te ohipa i tupu i muri iho? Papu maitai, ua itoito faahou te mau Haapii Bibilia i teie nei, ua matara mai ratou mai roto mai ia Babulonia Rahi, e ua ineine i te haa. (Apokalupo 18:4) I te hoê tairururaa i tupu i te avaˈe setepa 1922 ra i Cedar Point, Ohio, i te Hau Amui no Marite, ua haamata aˈera ratou i te faaite i te mau haavaraa a te Atua i nia i te amuiraa faaroo kerisetiano, ma te itoito. (Apokalupo 8:7-12) Ua haamata mau aˈera hoi te mau patia o te mau akaride i te haamauiui! Te mea hau roa ˈtu â, o te piti o te ati o te Apokalupo tei haamata. Ua fa maira te hoê tiaa rahi nuu kerisetiano—i te omuaraa ra, te toea faatavaihia e i muri iho tei faarahihia mai e te nahoa rahi—na te fenua taatoa nei. (Apokalupo 7:9; 9:13-19) Oia mau, ua faatupu te hopearaa o na mahana 1 290 i te oaoa i roto i te nunaa o te Atua.c Tera râ, mea rahi â te ohipa e vai ra.

Na mahana 1 335

17. Afea ra na mahana 1 335 i te haamataraa e i te hoperaa?

17 Te na ô ra te Daniela 12:12 e: “E ao râ to ˈna to te tiai maite, e tae noa ˈtu i te tausani e toru hanere e toru ahuru ma pae i te mahana!” Teie na mahana e 1 335, aore ra e toru matahiti e vaˈu avaˈe e te afa, papu maitai ïa e ua haamata i te hopearaa o te anotau na mua ˈtu. Ia taiohia mai te avaˈe setepa 1922 mai, e aratai ïa te reira ia tatou i te tau faatupuraa raau (i te pae apatoerau) o te matahiti 1926. Eaha hoi te ohipa i tupu i roto i te roaraa o na mahana 1 335 ra?

18. Eaha te mau mea e haapapu ra e i te matahiti 1922 ra, e tiâ te tahi mau ohipa ia ravehia?

18 Noa ˈtu te huru o te naturaraa o te mau ohipa i tupu i te matahiti 1922 ra, papu maitai e e moemoe roa ratou ia hiˈo tia ratou i muri. Ua riro noâ te buka ra Studies in the Scriptures (Tuatapaparaa i te mau Papai) i papaihia e C. T. Russell, ei mauhaa haapiiraa faufaa roa. Hau atu, te faaite ra te buka iti ra Millions Now Living Will Never Die (E rave milioni taata e ora nei o te ore roa ˈtu e pohe) i parare na te ao nei, i te manaˈo ra e i te matahiti 1925 ra, e haamata te mau opuaraa a te Atua no nia i te faariroraahia te fenua nei ei Paradaiso e te faatiaraahia mai te feia haapao maitai matamua. Mai te huru ra ïa e ua fatata roa te faaoromai o te feia faatavaihia i te hope. Tera râ, aita vetahi mau taata i apiti mai i te mau Haapii Bibilia e manaˈo ra e e tia ia ratou ia haere e faaite i te parau apî maitai ia vetahi ê.

19, 20. (a) Mea nafea e rave rahi mau mea i te tauiraa no te nunaa o te Atua i roto i te maororaa 1 335? (b) Eaha te mau mea i tapao i te hopea o te area tau ra 1 335, e eaha ta te reira e haapapu ra no nia i te nunaa o Iehova?

19 A haere noa ˈi na mahana 1 335 i mua, ua taui taua mau mea taatoa nei. No te faaitoito i te mau taeae, ua faanahohia te tahi mau pǔpǔ haapiiraa i Te Pare Tiairaa. Ua fifi roa te ohipa pororaa. I te omuaraa o te avaˈe me 1923, ua titauhia te taata tataitahi e haere i roto i te ohipa pororaa i te mahana piti matamua o te mau avaˈe atoa, e ua haapaohia te hoê taime i roto i te putuputuraa a te amuiraa i te ropuraa o te hebedoma no te faaitoito ia ratou i roto i taua ohipa nei. I te avaˈe atete 1923 ra, i te hoê tairururaa i tupu i Los Angeles, Kalifornia, Hau Amui no Marite, ua faaitehia mai e e tupu te parabole a Iesu no nia i te mau mamoe e te mau puaaniho na mua ˈˈe i te Faatereraa hoê tausani matahiti. (Mataio 25:31-40) Ua ite mai te matahiti 1924 i te avariraahia te pu haapurororaa radio WBBR, tei faaohipahia no te haapararare i te parau apî maitai na te ara. Ua horoa mai te tumu parau ra te “Faraa mai te Nunaa” o te 1 no te avaˈe mati 1925, o Te Pare Tiairaa i te hoê haamaramaramaraa no nia i te pene 2 o te buka Apokalupo. E i te pae hopea, e nehenehe te mau kerisetiano haapao maitai e taa i te auraa o te fifi o te mau ohipa i tupu mai te matahiti 1914-19.

20 Ua hope te matahiti 1925, eiaha râ te tau hopea! Aitâ mai te matahiti 1870 mai, te mau Haapii Bibilia i tavini aˈenei e te hoê taio mahana i roto i to ratou feruriraa—a tahi, te matahiti 1914, e i muri iho, te matahiti 1925. I teie nei, ua ite ratou e e tia ia ratou ia tavini oi Iehova e titau ai ia ratou. Te tumu parau ta Te Pare Tiairaa o te 1 no tenuare 1926, teie ïa “O vai te faahanahana ia Iehova?” e tuu ra i te tapao i nia i te iˈoa o te Atua. E i te pae hopea, i te avaˈe me o te matahiti 1926 i Lonedona, i te fenua Beretane, i te hoê tairururaa, ua faaotihia te hoê opuaraa e teie te upoo parau “Te hoê faaiteraa i te feia faatere o te ao nei.” Te faaite papu ra hoi te reira i te parau mau no nia i te Basileia o te Atua e no nia i te taeraa mai te haamouraa o te ao a Satani. I taua nei â tairururaa ra, ua matara te buka faufaa rahi ra Délivrance, tei riro ei buka matamua no te hoê anairaa buka e mono i te mau Tuatapaparaa i te mau Papai. Te hiˈo ra te nunaa o te Atua i teie nei i mua, eiaha râ i muri. Ua hope hoi na mahana 1 335.

21. Eaha te auraa te parau no te mau-papu-raa i roto i te area tau 1 335 mahana no te nunaa o te Atua mai reira mai, e eaha te auraa te tupuraa te parau tohu no nia i taua tau ra no tatou nei?

21 Aita vetahi i hinaaro e faaau ia ratou i nia i teie mau huru tupuraa nei, area te feia i mau papu ra, ua oaoa mau ïa ratou. Hau atu, ia hiˈo tatou i muri, i te tupuraa teie mau anotau i tohuhia mai, e oaoa roa atoa tatou no te mea e rahi atu â to tatou tiaturiraa i te mea e ua riro mau â te tino iti aratai o te mau kerisetiano faatavaihia tei ora na i taua mau anotau ra, ei tavini haapao maitai e te paari. E mai taua mai mau matahiti ra, ua rahi roa ˈtu â te faanahonahoraa a Iehova, o te tavini haapao maitai e te paari noâ te pu e aratai ra i taua faanahonahoraa ra. Auê hoi i te faahiahia ia ite tatou e e oaoa to mua i te mau melo faatavaihia e i te mau mamoe ê atu! E itehia te reira ia tuatapapa faahou tatou i te tahi atu mau parau tohu a Daniela.

[Nota i raro i te api]

a No te tahi tuatapaparaa e faataa mai e nafea râ ia numera i teie mau anotau i tohuhia mai, a hiˈo i te buka ra Our Incoming World Government—God’s Kingdom, pene 8, i neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

b A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no te avaˈe atopa 1985, api 8-18.

c A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no tenuare 1991, api 12, e te Buka matahiti a te mau Ite no Iehova (farani), api 132.

E nehenehe anei ta outou e faataa mai?

◻ Nafea tatou e ite ai e e tupu te tahi mau parau tohu a Daniela i to tatou nei tau?

◻ No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi e te toea faatavaihia o “te tavini haapao maitai e te paari” ïa?

◻ Afea ra na mahana 1 260 i te haamataraa e i te hoperaa?

◻ Eaha te tamahanahanaraa e te faahoˈi-faahou-raahia ta na mahana 1 290 i faatupu i roto i te toea faatavaihia?

◻ No te aha te mau taata i mau papu e tae noa ˈtu i te hopea o na mahana 1 335, i oaoa ˈi?

[Hohoˈa i te api 8]

Mai reira mai, ua papu-maitai-hia ˈtura e o te toea faatavaihia “te tavini haapao maitai e te paari”

[Hohoˈa i te api 10]

Pu o te Totaiete o te mau Nunaa i Genève, fenua Helevetia

[Faaiteraa i te tumu]

Hohoˈa UN

[Tumu parau tarenihia i te api 11]

TE MAU ANOTAU I TOHUHIA MAI E DANIELA

1 260 mahana:

Titema 1914 e tae atu i te tiunu 1918

1 290 mahana:

Tenuare 1919 e tae atu i te setepa 1922

1 335 mahana:

Setepa 1922 e tae atu i te me 1926

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono