Te faainoraa te hoê arii i te vahi moˈa o Iehova
“E te feia i hapa i taua faufaa ra e riro i te ino rahi i te taparu ra: o te feia râ i ite i to ratou Atua ra, e riro i te puai, e te haapao.”—DANIELA 11:32.
1, 2. Eaha te aroraa peapea mau i tapao i te aamu o te huitaata nei hau atu i te 2 000 matahiti te maoro?
E PITI nau arii enemi tei faaohipa i ta raua mau ravea taatoa no te titau i te tiaraa teitei roa ˈˈe. Ua tia mai tera e i muri aˈe tera, e inaha hau atu i te piti tausani matahiti te aroraa i te tupu-noa-raa. I to tatou nei tau, ua ohipa taua aroraa ra i nia e rave rahi mau taata e ua tamata hoi i te huru taiva ore o te nunaa a te Atua. Ua hope na roto i te hoê ohipa manaˈo-ore-hia e te tahi noa ˈˈe puai. Ua faaite-atea-hia mai hoi teie aamu peapea mau i te peropheta tahito ra o Daniela.—Daniela, pene 10 e tae atu i te 12.
2 E turuhia hoi te parau tohu e te au ore i rotopu i te arii no apatoerau e te arii no apatoa e ua tuatapapahia te reira i roto i te buka ra “Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei.”a I roto i taua buka ra, ua faaitehia e, te arii no apatoerau i te omuaraa ra o te fenua Suria ïa, e vai ra i te pae apatoerau no Iseraela. I muri iho, o te fenua Roma tei tia mai. E te arii no apatoa o te fenua Aiphiti ïa.
Aroraa i te tau hopea
3. Ia au i te melahi, afea te parau tohu no nia i te arii no apatoerau e te arii no apatoa i te papuraahia, e mea nafea?
3 Ua na ô atura te melahi i faaite i te mau parau ia Daniela e: “O oe na râ, e Daniela, e opani i teie nei mau parau, e tapiri atu i te buka e tae noa ˈtu i te tau hopea ra: e rave rahi hoi te horo i nia e i raro, e tupu atura te ite i te rahiraa.” (Daniela 12:4) Oia mau, e tupu te parau tohu i te tau hopea ra—i te hoê tau tei haamata i te matahiti 1914 ra. I roto i te roaraa o taua tau i tapaohia ra, e rave rahi te “horo i nia e i raro” i roto i te mau Papai Moˈa, e te reira ma te turu a te varua moˈa, a te ite mau, e a te ite no nia i te parau tohu a te Bibilia, o te tupu i te rahiraa. (Maseli 4:18) Ia haere noa ˈtu â tatou i mua i roto i taua anotau ra, e rahi noa ˈtu â te mau haamaramaramaraa no nia i te mau parau tohu a Daniela i te papuhia. Nafea ˈtura ïa tatou e nehenehe ai e taa i te parau tohu no nia i te arii no apatoerau e te arii no apatoa i te matahiti 1993, i teie nei e 35 matahiti i muri aˈe i te buka ra “Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei”?
4, 5. (a) Teihea roa te matahiti 1914 i roto i te parau tohu a Daniela no nia i te arii no apatoerau e te arii no apatoa? (b) Ia au i te melahi, eaha te ohipa e tupu i te matahiti 1914?
4 Ua tapaohia te haamataraa o te tau hopea i te matahiti 1914 ra na te tamaˈi rahi matamua e na te tahi atu mau ahoaho i roto i te ao nei ta Iesu i faaite atea mai. (Mataio 24:3, 7, 8) E nehenehe anei tatou e ite eaha taua matahiti ra i roto i te parau tohu a Daniela? E e nehenehe. Te haamataraa o te tau hopea o “te tau [ïa] i haapaohia” i faahitihia i roto i te Daniela 11:29. (A hiˈo i te buka ra “Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei,” api 269-70.) O te hoê hoi te reira anotau i haapao-ê-na-hia e Iehova i te tau o Daniela, inaha ua tae mai taua anotau ra a hope ai na matahiti 2 520 i faaitehia i roto i te mau ohipa faufaa roa i tohuhia mai e te Daniela pene 4.
5 Taua mau matahiti e 2 520, mai te haamouraahia mai o Ierusalema i te matahiti 607 hou to tatou nei tau, te vai apî râ o Daniela e tae mai i te matahiti 1914 o to tatou nei tau, ua mairihia ïa “to te Etene anotau.” (Luka 21:24) Eaha hoi te mau huru tupuraa politita e tapao i to ratou hopea? Ua faaite atura te hoê melahi i te reira ia Daniela. Ua na ô atura te melahi e: “Ia tae i te tau i haapaohia ra, e hoˈi faahou ai oia [te arii no apatoerau] i te pae i apatoa ra; e ore râ e riro mai tei mutaa ihora, e mai tei muri aˈe hoi.”—Daniela 11:29.
Ua pau te arii i te hoê tamaˈi
6. I te matahiti 1914 ra, o vai te arii no apatoerau, e o vai te arii no apatoa?
6 I te matahiti 1914 ra, ua riro te tiaraa arii no apatoerau i te fenua Helemani, e o Kaiser Wilhelm to ˈna aratai. E te faraa mai te tahi mau ohipa au ore i te pae Europa ma, ei tuhaa no te mau aroraa e rave rahi i rotopu i te arii no apatoerau e te arii no apatoa. Te tiaraa o teie arii no apatoa, te mauhia ra ïa i taua taime ra na te fenua Beretane, tei ore i haamaoro roa i te monohia e te fenua Aiphiti, te aorai iho o te arii matamua no apatoa. A tupu noa ˈi te tamaˈi, ua turuhia maira te fenua Beretane na te mau tuhaa fenua matamua i raro aˈe i ta ˈna faatereraa, na te mau Hau Amui no Marite. O te Hau beretane-marite atura hoi tei riro ei arii no apatoa e faatere i te ao taatoa nei, o ˈna te hau emepera puai roa ˈˈe i roto i te aamu.
7, 8. (a) I roto i te tamaˈi rahi matamua, aita te mau mea i tupu “matamua” i roto i teihea auraa? (b) Eaha te faahopearaa o te tamaˈi rahi matamua, ia au râ hoi i te parau tohu, eaha ïa te huru o te arii no apatoerau?
7 I roto i te mau aroraa na mua ˈtu i rotopu i na arii toopiti, ua riro tamau noa ra te re i te arii no apatoerau. I teie nei, ‘e ere te mau mea mai te omuaraa ra.’ No te aha hoi? No te mea ua pau te arii no apatoerau i te tamaˈi. Te hoê tumu no te mea ïa “o te mau pahi o te ati Kitima” tei haere mai e aro i te arii no apatoerau. (Daniela 11:30) Eaha hoi taua mau pahi ra? I te tau o Daniela, o Kitima o Kupero ïa, e i te matamua ra i roto i te tamaˈi rahi matamua, e tuhaa fenua o Kupero no te fenua Beretane. Hau atu, ia au i te The Zondervan Pictorial Encyclopedia of the Bible, te parau ra Kitima “e tano ïa no te parau ra A[patoa] i roto i to ˈna auraa aano roa, te pae A[patoa] o te pae moana iho â râ.” Te huri ra te New International Version i te mau parau ra “pahi o te ati Kitima” mai te mau “pahi o te mau pae miti i te tooa o te râ.” I roto i te tamaˈi rahi matamua, ua ite-papu-hia aˈera e te mau pahi no Kitima o te mau pahi ïa o te fenua Beretane, e tere na na te mau pae miti no Europa. I muri aˈe, ua turuhia mai te mau pahi a te fenua Beretane na te mau pahi no te pae apatoa mai o te fenua Marite apatoerau.
8 I roto i taua aroraa ra, “ua paruparu roa” te arii no apatoerau e ua tia hoi ia ˈna ia farii i to ˈna pau i te matahiti 1918 ra. Aitâ râ o ˈna i ore roa ˈtura. “E tano faahou â to ˈna riri i te faufaa moˈa ra, e ia hoˈi ra e faatupu ai: e amui hoi oia i ta ˈna parau i te feia e faarue i te faufaa moˈa ra.” (Daniela 11:30) O ta te melahi ïa i tohu, e o te ohipa mau hoi i tupu.
Ua aro papu mai te arii
9. Na te aha i aratai i nia i te parau no te tiaraa mai o Adolf Hitler, e mea nafea to ˈna “opua[raa] i ta ˈna parau”?
9 I muri aˈe i te tamaˈi, i te matahiti 1918 ra, ua faahepo maira te mau Nuu Auhoa i upootia mai, i te hoê parau faaau i te fenua Helemani no te faatupu i te hau, mai te huru atura ïa e no te ape ia ore te nunaa helemani ia topa ˈtu i roto i te oˈe i te tau a muri aˈe. Ei faahopearaa, i muri aˈe i to ratou maumau-noa-raa te tahi tau matahiti i roto i te hepohepo rahi, ua ineine roa ˈˈera te fenua Helemani no te tiaraa mai o Adolf Hitler. Ua mau mai o ˈna i te tiaraa faatere teitei roa ˈˈe i te matahiti 1933 ra e aita i maoro roa, ua tuu aˈera oia i ta ˈna mau pahi no te patoi i te “faufaa moˈa,” e faahohoˈahia ra e te mau taeae faatavaihia o Iesu Mesia. I roto i taua ohipa ra, ua aro papu maira oia i teie mau kerisetiano haapao maitai, ma te hamani ino uˈana e rave rahi o ratou.
10. No te imi i te tauturu, ua faaau o Hitler i te faufaa ia vai, e eaha te mau faahopearaa?
10 Ua ite mai o Hitler i te manuïa i te pae no te faanavairaa faufaa e i te pae no te faaau-maite-raa i te mau ohipa, e ua haa papu atoa hoi oia i roto i taua tuhaa ra. Tau matahiti i muri aˈe, ua faariro aˈera oia i te fenua Helemani ei puai te tia ia tiaturihia, te tia ia turuhia i roto i taua hopoia ra e “te feia e faarue i te faufaa moˈa ra.” O vai hoi taua feia ra? Papu maitai, o te mau tia ïa o te amuiraa faaroo kerisetiano, tei faahua parau e e faufaa ta ratou i faaau e te Atua e o tei faaea râ hoi i te riro ei mau pǐpǐ na Iesu Mesia. Ua manuïa o Hitler i roto i ta ˈna tiaororaa i “te feia e faarue i te faufaa moˈa ra” e turu mai ia ˈna. Ua faaau atu te Pâpa i Roma i te hoê parau faaau ia ˈna, e te Ekalesia katolika roma, mai te mau ekalesia porotetani i te fenua Helemani, ua turu ratou ia Hitler i roto i te roaraa o ta ˈna tau faatere haavî mau, 12 matahiti te maoro.
11. Mea nafea to te arii no apatoerau i te “haaviivii[raa] i te vahi moˈa” e i te “hopoi-ê[-raa] i te tusia no te mau mahana atoa ra”?
11 No te manuïa rahi te ohipa i ravehia e Hitler, tapae roa ˈtura oia i nia i te tamaˈi, ia au i ta te melahi i faaite papu mai: “E i muri aˈe ia ˈna ra, e tia atoa mai ai te nuu atoa ra, a haaviivii ai i te vahi moˈa i faaetaeta-rahi-hia ra, e ua hopoi ê i te tusia no te mau mahana atoa ra, a tuu ai i te mea faufau e ano ai ra i roto.” (Daniela 11:31a) I Iseraela i tahito ra, ua riro te vahi moˈa ei tuhaa no te hiero i Ierusalema. Ia faarue râ te mau ati Iuda ia Iesu, ua faarue atoa maira o Iehova ia ratou e to ratou hiero. (Mataio 23:37–24:2) Mai te senekele matamua mai â te hiero o Iehova i te riroraa ei hiero varua, e tae noa ˈtu ta ˈna vahi moˈa o te mau vahi moˈa atoa i roto i te mau raˈi e oia atoa ta ˈna aua pae varua i nia i te fenua nei, i reira te mau taeae faatavaihia o Iesu, te Tahuˈa Rahi, e tavini ai. Mai te mau matahiti 1930 mai, ua haamori te feia rahi roa i pihai iho i te toea faatavaihia; no taua tumu ra i parauhia ˈi e te tavini ra ratou ‘i roto i te hiero o te Atua.’ (Apokalupo 7:9, 15; 11:1, 2; Hebera 9:11, 12, 24) Ua faainohia te aua (aumoa) o te hiero na roto i te hamani-ino-uˈana-raahia te toea faatavaihia e to ratou mau hoa i roto i te mau fenua tei reira te arii no apatoerau i te faatereraa. No te uˈana te hamani-ino-raa i hopoi-ê-hia ˈi te tusia no te mau mahana atoa ra, oia hoi te tusia no te haamaitai i te iˈoa o Iehova. (Hebera 13:15) Te faaite maira â te aamu e noa ˈtu te mau haamauiuiraa riaria mau, ua tamau noâ te mau kerisetiano haapao maitai, e te mau “mamoe ê atu,” i te poro ma te huna.—Ioane 10:16.
“Te mea faufau e ano ai ra”
12, 13. Eaha taua “mea faufau e ano ai i roto ra,” e—e mai te tavini haapao maitai e te paari i ite atea mai—afea ra e mea nafea i te haamau-faahou-raahia?
12 A fatata noa mai ai te hopea o te piti o te tamaˈi rahi, ua itehia â te tahi atu huru tupuraa. “[Papu maitai, e tuu ratou] i te mea faufau e ano ai ra i roto.” (Daniela 11:31b) Taua “mea faufau e ano ai ra,” o ta Iesu atoa i faahiti i te parau, ua ite-ê-na-hia hoi e o te Totaiete ïa o te mau Nunaa, o te puaa uteute i aˈeaˈe mai raro mai i te abuso. (Mataio 24:15; Apokalupo 17:8; a hiˈo Light, buka piti, api 94 na roto i te reo beretane.) Ua na reira oia a tupu ai te Piti o te Tamaˈi rahi. Tera râ, i te Tairururaa Teotaratia a te Ao Apî a te mau Ite no Iehova i tupu i te matahiti 1942 ra, ua tuatapapa o Nathan H. Knorr, te toru o te peretiteni o te Watch Tower Bible and Tract Society, no nia i te parau tohu a te Apokalupo pene 17 e ua faaara mai oia e e aˈeaˈe faahou mai te puaa mai raro mai i te abuso.
13 Ua haapapu mau â te aamu i te parau mau o ta ˈna mau parau. I roto i te area o te avaˈe atete e atopa 1944, i Dumbarton Oaks i te mau Hau Amui no Marite, ua haamata te ohipa na nia i te haapueraa ture o te parauhia te mau Nunaa Amui. Ua fariihia taua haapueraa ture ra na e 51 nunaa, tei roto atoa te Tahoêraa a te hau rusia, e a fa mai ai oia i te 24 no atopa 1945 ra, ua na roto maira hoi te Totaiete o te mau Nunaa i te abuso.
14. Afea e mea nafea te huru o te arii no apatoerau i te tauiraa?
14 Ua riro te fenua Beretane ei enemi rahi roa no te arii no apatoa i roto i na tamaˈi rahi e piti i tupu i roto i te ao nei. I muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi rahi, ua tahoê faahou aˈera te hoê tuhaa o te fenua Helemani no te turu atu i te arii no apatoa. Area te tahi tuhaa no Helemani ra, ua tahoê ïa oia no te turu i te tahi atu hau emepera e mau ra i te faatereraa. Ua tia mai te pǔpǔ parauhia pǔpǔ autahoê, tei riro hoi i teie nei ei tuhaa no te fenua Helemani, no te patoi uˈana i te autahoêraa beretane-marite, e ua riro maira te au ore i rotopu i na arii toopiti ei tamaˈi parauhia Tamaˈi Toetoe.—A hiˈo i te buka ra “Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei,” api 264-84.
Te arii e te parau faaau
15. O vai ‘te feia i hapa i taua faufaa ra,’ e eaha to ratou mau auraa e te arii no apatoerau?
15 Te na ô ra te melahi i teie nei e: “E te feia i hapa i taua faufaa ra e riro i te ino rahi i te taparu ra.” (Daniela 11:32a) O vai ma teie feia e haa nei ma te paieti ore no te aro i te faufaa i faaauhia ra? I teie nei â, e nehenehe noa ratou e riro ei mau aratai no te amuiraa faaroo kerisetiano, e faahua parau ra e e kerisetiano ratou, area ta ratou mau ohipa ra te faaino ra ïa i te iˈoa iho kerisetianoraa. I te piti o te tamaˈi rahi, “ua faaitoito te tahoêraa a te hau rusia i te tapea i te tauturu i te pae tino e i te pae morare a te mau Ekalesia, e turu i te fenua aiˈa.” (Te haapaoraa i te Tahoêraa a te hau rusia [beretane] a Walter Kolarz) I muri aˈe i te tamaˈi, ua tamata te mau aratai o te ekalesia i te tapea i taua auhoaraa ra noa ˈtu aita te mana politita e vai ra, oia hoi te arii no apatoerau, e tiaturi ra i te Atua.b No reira, ua riro maira te amuiraa faaroo kerisetiano, e te reira hau aˈe hoi i mutaa ihora, ei tuhaa no teie nei ao—ei apotata faufau i mua i te aro o Iehova.—Ioane 17:14; Iakobo 4:4.
16, 17. O vai “te feia i haapii,” e eaha to ratou huru i raro i te faatereraa a te arii no apatoerau?
16 Eaha ˈtura ïa te nehenehe e parauhia no te mau kerisetiano mau? “O te feia râ i ite i to ratou Atua ra, e riro i te puai, e te haapao. E te feia i haapii i te taata ra e rave rahi tei pii ia ratou; e pohe râ ratou i te ˈoˈe e te auahi, e tîtîhia hoi, e pau hoi i te haru, e rave rahi te mahana.” (Daniela 11:32b, 33) Aita te mau kerisetiano e ora ra i raro aˈe i te faatereraa a te arii no apatoerau, ma te “auraro maite . . . atoa i te feia mana toroa ra,” i apiti noa ˈtu i roto i teie nei ao. (Roma 13:1; Ioane 18:36) Ma te haapao maitai i te aufau ta Kaisara na Kaisara, te horoa atoa nei ratou i “ta te Atua na te Atua.” (Mataio 22:21) No taua ohipa ra hoi to ratou haapao maitai i tamatahia ˈi.—Timoteo 2, 3:12.
17 Eaha ihora ïa te faahopearaa? Ua ‘puai’ hoi ratou e ua ‘haapao.’ Ua haapao ratou e inaha, ua hamani-ino-rahi-hia ratou e ua mauiui rahi, ua haapohe-roa-hia ˈtu vetahi pae. Ua riro ratou i te puai i te mea e no te rahiraa o ratou, ua tapea ratou i to ratou haapao maitai. Oia mau, ua noaa ia ratou i te re i nia i teie nei ao. (Ioane 16:33) Hau atu, eita roa ˈtu ratou e faaea i te poro, noa ˈtu e tapeahia ratou i roto i te fare tapearaa aore ra i roto i te aua haavîraa. Ia na reira ratou, te ‘haapii ra ïa ratou i te taata e rave rahi.’ Noa ˈtu te hamani-ino-raa, i roto e rave rahi mau fenua e faaterehia ra e te arii no apatoerau, te rahi noa ˈtura te faito o te mau Ite no Iehova. Maoti te feia haapao maitai “[tei mau ia ratou i te ite],” ua fa maira te hoê paeau rahi o te “feia rahi roa” i roto i taua mau fenua ra.—Apokalupo 7:9-14.
18. Eaha te “turu iti” i fanaˈohia e te toea faatavaihia i raro aˈe i te faatereraa a te arii no apatoerau?
18 Ma te faataa mai i te parau no nia i te hamani-ino-raa e tupu i nia i te nunaa taata o te Atua, ua faaite atea mai te melahi i te na ôraa e: “E ia hiˈa ratou ra, e turu-iti-hia mai ratou, e ere râ i te turu rahi.” (Daniela 11:34a) Mea nafea hoi te reira i te tupuraa? A tahi, ua riro te upootiaraa te arii no apatoa i te piti o te tamaˈi rahi, ei tamahanahanaraa rahi no te mau kerisetiano e ora ra i raro aˈe i te faatereraa a te arii enemi oia hoi te arii no apatoerau. (A faaau e te Apokalupo 12:15, 16.) I muri iho, te feia i hamani-ino-hia e te arii mono, oia hoi te puai e riro mai ei arii no apatoerau, ua ite mai ratou i te tamahanahanaraa i tera tau e a uˈana noa ˈi te tamaˈi, e rave rahi feia faatere politita tei faˈi e e ere te mau kerisetiano haapao maitai i te hoê haamǎtaˈuraa e inaha ua faatiamâ aˈera i ta ratou taviniraa.c E tauturu rahi tei tae atoa mai, inaha ua itehia te numera o te feia rahi roa o tei pahono i te pororaa haapao maitai a te mau melo faatavaihia e tei tauturu mai ia ratou, i te maraaraa, ia au i tei faahitihia i roto i Mataio 25:34-40.
Te hoê tamâraa no te nunaa o te Atua
19. (a) Mea nafea vetahi pae i te “ati[raa] mai ia ratou i te taparu”? (b) Eaha te auraa o te haapueraa parau ra “e tae noa ˈtu i te hopea ra”? (A hiˈo i te nota i raro i te api.)
19 Aita i itehia i te manaˈo maitai i roto te taatoaraa o te mau taata i anaanatae i te parau no te taviniraa i te Atua i roto i taua area tau ra. Teie ta te melahi i faaara mai: “E rave rahi râ tei ati maitai ia ratou i te taparu. E hiˈa hoi te tahi pae i taua mau haapii ra, ei tamataraa ˈtu ia ratou, e e tamâ ˈtu, ei faateatea ia ratou, e tae noa ˈtu i te hopea ra; no te mea te vai ra te taime haapaohia.”d (Daniela 11:34b, 35) Ua faaite vetahi pae i te anaanatae i te parau mau, aita râ hoi i hinaaro e pûpû papu ia ratou no te tavini i te Atua. Te tahi pae tei manaˈohia e ua farii i te parau apî maitai, ua riro ratou ei mau mutoi huna na te mau hui mana. Teie ta te tahi parau no te tahi fenua mai e faahiti ra: “Vetahi o teie mau huru au ore ra, o te feia turu papu ïa i te faatereraa parauhia autahoê tei faaô omoe noa mai i roto i te faanahonahoraa a te Fatu, e tei faaite i te hoê itoito rahi, e oia hoi tei mau na i te mau hopoia rarahi i roto i te faanahonahoraa a Iehova.”
20. No te aha o Iehova i faatia noa ˈi e ia “hiˈa” vetahi mau kerisetiano haapao maitai e o te feia i ô omoe mai hoi i roto i te faanahonahoraa te tumu?
20 Na teie mau taata i ô mai i roto i te faanahonahoraa a Iehova, i rave e ia topa vetahi mau melo haapao maitai i roto i te rima o te mau hui mana. No te aha hoi o Iehova i faatia ˈi e ia tupu noa na teie mau huru ohipa? To ˈna hinaaro, ia tupu ïa te hoê ohipa tamâraa. Mai ia Iesu iho “i ite . . . i te auraro i to ˈna ra mau pohe,” na reira atoa teie mau taata haapao maitai i te haapii i te faaoromai na roto i te tamataraahia i to ratou faaroo. (Hebera 5:8; Iakobo 1:2, 3; a faaau e te Malaki 3:3.) ‘E tamâhia hoi ratou e e haamaitaihia.’ E oaoa rahi to mua i teie mau melo haapao maitai inaha, ia tae i te taime i haapaohia ra, e haamauruuruhia to ratou haapao maitai. E ite mai tatou i te reira ia tuatapapa hau atu â tatou i te parau tohu a Daniela.
[Nota i raro i te api]
a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., e ua matara na roto i te reo beretane i te matahiti 1958 ra, i te tairururaa rahi a te mau Ite no Iehova “Te hinaaro o te Atua.”
b Te haafaufaa ra te World Press Review o te avaˈe novema 1992 i te hoê tumu parau no roto mai i te The Toronto Star tei parau e: “I roto te mau area matahiti i mairi, ua ite te mau Rusia ua tatini mau moemoeâ i manaˈohia e o tei ore râ hoi i tupu, no nia i te aamu o to ratou fenua e mou atura i mua i te mau ohipa e tupu ra. Ua riro râ te mau mea i itehia no nia i te tahoêraa te ekalesia e te faatereraa parauhia autahoê ei haapapuraa rahi roa ˈˈe no taua mouraa ra.”
c A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no tiurai 1991, api 8-11.
d E nehenehe te haapueraa parau ra “e tae noa ˈtu i te hopea ra” e parau-atoa-hia “i roto i te tau hopea.” Te parau i ǒ nei i hurihia na roto i te parau ra “e tae noa ˈtu” e itehia i roto i te te Daniela 7:25 na roto i te reo aramea, e nehenehe atoa ïa e hurihia i ǒ nei na roto i te parau ra “i roto i te area tau” aore ra “te maororaa.” Hoê â auraa parau e itehia i roto i te buka hebera o te Mau arii 2, 9:22, Ioba 20:5, e Te mau Tavana 3:26. I roto i te rahiraa râ o te mau huriraa o te buka a Daniela 11:35, te tatarahia ra ïa na roto i te parau ra “e tae noa ˈtu,” e mai te peu e teie te tatararaa papu maitai, te auraa no te parau ra “tau hopea” i ǒ nei, o te area taime hopea ïa i reira te nunaa o te Atua e faaoromai ai.—A faaau e te buka ra “Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei” (beretane), api 286.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ No te aha tatou e hinaaro ai i teie mahana i te tahi haamaramaramaraa papu maitai no nia i te parau tohu a Daniela?
◻ No te aha te arii no apatoerau e ‘riro ai i te puai e te haapao’?
◻ Mai te aha te huru te faraa mai te “mea faufau e ano ai ra” ta te tavini haapao maitai i ite atea mai?
◻ Mea nafea to te toea faatavaihia i ‘te hiˈaraa, i te puairaa e i te fanaˈoraa i te tahi maa tauturu iti’?
[Hohoˈa i te api 15]
I raro aˈe ia Hitler, ua matara mai te arii no apatoerau i to ˈna pau mai roto mai i te rima o te arii no apatoa
[Hohoˈa i te api 16]
Ua tamata te mau aratai o te amuiraa faaroo kerisetiano i te faahoa ˈtu i te arii no apatoerau
[Faaiteraa i te tumu]
Zoran/Sipa Press