VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 15/9 api 14-19
  • E apiti te paieti i to outou faaoromai

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E apiti te paieti i to outou faaoromai
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha te paieti
  • Nafea e noaa mai ai te paieti?
  • Te faaohiparaa i te paieti i te fare
  • Te paieti e te taviniraa
  • A amui mai i te paieti i to outou faaoromai
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • E te mau kerisetiano i bapetizohia, a tapi na i te paieti
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • E pee anaˈe na tatou ia Iesu, te hiˈoraa o te paieti
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • Ia haapii na tatou i te parau huna moˈa o te paieti
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 15/9 api 14-19

E apiti te paieti i to outou faaoromai

“[E] apiti atoa to outou faaroo i . . . te faaoromai; te faaoromai hoi, i te paieti.”—PETERO 2, 1:5, 6.

1, 2. (a) Mai te mau matahiti 1930 mai, eaha tei roohia i te mau Ite no Iehova i roto i te mau fenua i raro aˈe i te faatereraa Nazi, e no te aha? (b) Eaha te haerea o te nunaa o Iehova i raro aˈe i teie rave-ino-raa?

E TAU peapea mau â te aamu o te senekele 20. Mai te mau matahiti 1930 mai, e mau tausani Ite no Iehova i roto i te mau fenua i raro aˈe i te faatereraa Nazi o tei tapeahia ma te tia ore e o tei afaihia i roto i te mau aua tapearaa. No te aha? No te mea e ua faaoti ratou e tapea i to ratou tiaraa amui ore e ua patoi ratou i te aroha ia Hitler. Eaha tei ravehia i nia ia ratou? “Aita ˈtu pǔpǔ taata tapeahia . . . o tei roohia i te taehae o te mau faehau SS i roto i te faito i naeahia e te Feia Haapii Bibilia [te mau Ite no Iehova]. E taehae teie o tei tapaohia e te hoê anairaa hopea ore o te mau haamauiuiraa i te pae tino e i te pae feruriraa, e mau haamuiuiraa o te ore roa e nehenehe e parauhia na roto i te hoê reo i roto i teie nei ao.”—Karl Wittig, e ofitie tahito no te hau Helemani.

2 Eaha te haerea o te mau Ite? I roto i ta ˈna buka Te hau Nazi e te mau haapaoraa apî: E pae tuatapaparaa no nia i te haerea amui ore (beretane), ua papai te vahine tuatapapa aamu ra o Christine E. King e: “O te mau Ite no Iehova anaˈe [taa ê atu i te tahi mau pǔpǔ faaroo] tei ore i fati i te hau faatere.” Oia mau, i roto i te taatoaraa, ua mau maite te mau Ite no Iehova, noa ˈtu e no te mau hanere o ratou, ua titauhia ia faaoromai ratou e tae noa ˈtu i te pohe.

3. Na te aha i tauturu i te mau Ite no Iehova ia faaoromai i te mau tamataraa iino mau?

3 Eaha te mea i nehenehe ai te mau Ite no Iehova e faaoromai i teie mau tamataraa eiaha noa i Helemani Nazi, i roto atoa râ i te ao atoa nei? Ua tauturu mai to ratou Metua i te raˈi ra ia ratou ia faaoromai no to ratou paieti. “Ua ite maori [Iehova] i te faaora i te feia paieti i roto i te ati ra,” o ta te aposetolo Petero ïa e faataa ra. (Petero 2, 2:9) Na mua ˈtu i roto i teie rata noa nei â, ua faaue atu o Petero i te mau kerisetiano e: “[E] apiti atoa to outou faaroo i . . . te faaoromai; te faaoromai hoi, i te paieti.” (Petero 2, 1:5, 6) Ua taai-piri-hia ïa te faaoromai i te paieti. Inaha, no te faaoromai e tae noa ˈtu i te hopea, e tia ia tatou ia ‘tapi i te paieti’ e ia faaite i te reira. (Timoteo 1, 6:11) Eaha mau na râ te paieti?

Eaha te paieti

4, 5. Eaha te paieti?

4 E nehenehe te iˈoa Heleni no te “paieti” (eu·seʹbei·a) e hurihia na roto i te parau “faatura maitai.”a (Petero 2, 1:6, Kingdom Interlinear) Te faahiti ra teie parau i te hoê hinaaro mahanahana no roto mai i te mafatu e faatupuhia no te Atua. Ia au i te taata ra o W. E. Vine, te auraa o te haapapu iˈoa eu·se·besʹ, oia hoi “faatura-maitai-hia,” o “te ito [ïa] o te faaohipahia, ma te arataihia e te mǎtaˈu moˈa i te Atua, na roto i te ohipa paieti.”—Petero 2, 2:9, Int.

5 E tano ïa te parau ra “paieti” i te faatura aore ra te paieti no Iehova o te turai ia tatou ia rave i te mea e mauruuru ai oia. E na reira tatou noa ˈtu e e farerei tatou i te mau tamataraa teimaha no te mea te here nei tatou i te Atua ma to tatou mafatu atoa. E here taiva ore teie, ta te taata tataitahi e faatae ia Iehova e o te itehia na roto i to tatou huru oraraa. Te faaitoitohia nei te mau kerisetiano mau ia pure “ia parahi hauti-ore-hia tatou ma te hau, ma te paieti, e te tura.” (Timoteo 1, 2:1, 2) Ia au i na feia tuatapapa parau ra o J. P. Louw e o E. A. Nida, “na roto e rave rahi mau reo e tano ia hurihia [te parau eu·seʹbei·a] i roto i te Tim. 1, 2.2 mai teie te huru ‘e ora mai ta te Atua e hinaaro ra’ aore ra ‘e ora mai ta te Atua i faaue mai ia tatou ia ora.’”

6. Eaha te tuatiraa i rotopu i te faaoromai e te paieti?

6 E papu maitai aˈe ia tatou i teie nei i te tuatiraa i rotopu i te faaoromai e te paieti. No te mea te ora nei tatou mai ta te Atua e hinaaro ra ia tatou ia ora—ma te paieti—te roohia nei tatou i te riri o teie nei ao, e papu maitai e e hopoi mai te reira i te mau tamataraa i nia i te faaroo. (Timoteo 2, 3:12) Aita ˈtu e tumu no te turai ia tatou ia faaoromai i teie mau tamataraa maoti râ to tatou iho here no to tatou Metua i te raˈi ra. Hau atu, te pahono nei Iehova i teie paieti no roto mai i te mafatu. A feruri na e eaha to ˈna huru ia hiˈo mai o ˈna na nia mai i te raˈi e ia ite oia i te feia o te tutava nei, no to ratou paieti no ˈna, i te faaoaoa ia ˈna noa ˈtu te patoiraa. Eita e maerehia ia ineine oia “i te faaora i te feia paieti i roto i te ati ra”!

7. No te aha e tia ˈi ia faatupu i te paieti?

7 Aita râ tatou i fanauhia mai e te paieti, e eita atoa teie huru e noaa ohie noa mai na roto i te mau metua paieti. (Genese 8:21) E tia râ ia atuatuhia. (Timoteo 1, 4:7, 10) E tia ia tatou ia ohipa no te apiti i te paieti i to tatou faaoromai e to tatou faaroo. Te parau ra o Petero e e titau te reira “ia faaitoito hua.” (Petero 2, 1:5) Nafea ïa e noaa mai ai te paieti?

Nafea e noaa mai ai te paieti?

8. Ia au i te aposetolo Petero, eaha te taviri e noaa mai ai te paieti?

8 Ua faataa te aposetolo Petero i te taviri e noaa mai ai te paieti. Ua parau oia e: “Ia faarahihia mai te maitai e te hau ia outou i te ite i te Atua, ei to tatou Fatu ia Iesu ra, na te mana Atua no ˈna i horoa mai i te mau mea atoa ia tatou i te au i te ora e te paieti, no te ite ia ˈna tei parau ia tatou no te [hanahana e te tura].” (Petero 2, 1:2, 3) No reira, no te apiti i te paieti i to tatou faaroo e to tatou faaoromai, e tia ia tatou ia tupu i te rahi i te pae no te ite papu, taatoa, aore ra hope roa, i te Atua ra o Iehova e ia Iesu Mesia.

9. Nafea ia faahohoˈa i te mea e e titau te noaaraa mai te ite papu no nia i te Atua e te Mesia hau atu i te ite-noa-raa e o vai ra raua?

9 Eaha te auraa ia noaa i te ite papu i te Atua e i te Mesia? Papu maitai, e titauhia hau atu â i te ite-noa-raa e o vai ra raua. Ei hiˈoraa: Ua ite paha outou e o vai ra te taata e faaea ra i pihai iho i to outou fare e peneiaˈe e aroha ˈtu outou ia ˈna na nia i to ˈna iˈoa. Tera râ, e horoa tarahu anei outou i te hoê tino moni rahi na ˈna? Aita inaha aita outou i ite e eaha mau na to ˈna huru. (A faaau e te Maseli 11:15.) Oia atoa, te auraa o te ite-papu-raa aore ra te ite-taatoa-raa ia Iehova e ia Iesu, ua hau atu ïa i te tiaturi-noa-raa e te vai mau ra raua e te iteraa i to raua iˈoa. No te ineine i te faaoromai i te mau tamataraa no raua e tae noa ˈtu i te pohe, e tia mau â ia ite tatou ma te hohonu e o vai mau na raua. (Ioane 17:3) Eaha ta te reira e titau ra?

10. Eaha na mea e piti ta te noaaraa mai i te ite papu no nia ia Iehova e o Iesu e titau ra, e no te aha?

10 E piti mea e titauhia ia noaa mai te ite papu, aore ra taatoa, no nia ia Iehova e ia Iesu: (1) te matauraa i to raua huru mau—to raua mau huru maitatai, to raua mau manaˈo hohonu, ta raua mau huru raveraa—e (2) te peeraa i to raua hiˈoraa. E titau te paieti i te hoê here hohonu ta tatou iho e faatupu no Iehova e te ite-papu-hia na roto i to tatou huru oraraa. No reira, ia noaa mai te paieti, e tia ia matau maitai tatou ia Iehova e ia taa taatoa tatou i to ˈna hinaaro e to ˈna mau eˈa ia au i te naeahia e te taata. Oia mau no te ite e o vai o Iehova, ua poietehia hoi tatou ia au i to ˈna hohoˈa, e tia ia tatou ia faaohipa i teie ite e ia tutava i te riro mai ia ˈna ra te huru. (Genese 1:26-28; Kolosa 3:10) E i te mea e ua pee o Iesu ma te tia roa ia Iehova na roto i ta ˈna mau parau e ta ˈna mau ohipa, e riro te noaaraa mai te ite papu no nia ia Iesu ei tauturu faufaa mau no te faatupu i te paieti.—Hebera 1:3.

11. (a) Nafea e noaa mai ai ia tatou te ite papu no nia i te Atua e te Mesia? (b) No te aha e mea faufaa ia feruri hohonu i nia i te mea o ta tatou e taio ra?

11 Nafea râ e noaa mai ai te ite papu no nia i te Atua e te Mesia? Na roto ïa i te tuatapaparaa ma te tuutuu ore i te Bibilia e te mau buka bibilia.b Teie râ, mai te peu e mea na roto i ta tatou iho haapiiraa i te Bibilia e noaa mai ai te paieti, mea faufaa roa ia rave tatou i te taime no te feruri hohonu, oia hoi ia manaˈonaˈo, aore ra ia faaohipa i to tatou feruriraa, i nia i te mea o ta tatou e taio ra. (A faaau e te Iosua 1:8.) No te aha e mea faufaa te reira? A haamanaˈo e te paieti, o te hoê ïa hinaaro mahanahana no roto mai i te mafatu e faatupuhia no te Atua. I roto i te mau Papai, ua taai-pinepine-hia te feruri-hohonu-raa i te mafatu taipe—te taata no roto ra. (Salamo 19:14; 49:3; Maseli 15:28) Ia feruri maite tatou i nia i te mea o ta tatou e taio ra, e ô atu ïa i roto roa ia tatou, ma te faaararaa i to tatou mau manaˈo hohonu, te haaputapûraa i to tatou mau huru horuhoru, e te ohiparaa i nia i to tatou feruriraa. I reira noa te haapiiraa e haapuai ai i to tatou iho here no Iehova e e turai ai ia tatou ia ora ia au i te eˈa e auhia e te Atua noa ˈtu e e faaruru tatou i te mau huru tupuraa atâta aore ra te mau tamataraa fifi mau.

Te faaohiparaa i te paieti i te fare

12. (a) Ia au i te parau a Paulo, nafea te hoê kerisetiano ia faaohipa i te paieti i te fare? (b) No te aha te mau kerisetiano mau e haapao ai i to ratou mau metua ruhiruhia?

12 E tia ia faaohipahia te paieti na mua i te fare. Te na ô ra te aposetolo Paulo e: “O te vahine ivi râ e tamarii ta ˈna e te mootua, e rave na ratou i te paieti i te faaamuraa i to ratou iho fetii, a tahoo ai i te mau metua ra: e mea maitai hoi te reira e te au i te aro o te Atua ra.” (Timoteo 1, 5:4) Ua riro te haapaoraa i te mau metua ruhiruhia, mai ta Paulo e faaite ra, ei tapao no te paieti. Eita te mau kerisetiano mau e horoa i teie huru aupururaa no te mea noa e e hopoia te reira na ratou, no to ratou râ here i to ratou mau metua. Hau atu râ, te taa ra ia ratou i te faufaaraa ta Iehova e tuu ra i nia i te aupururaa i to ˈna utuafare. Ua ite maitai ratou e ia huri atu ratou i to ratou tua i nia i to ratou mau metua i te tau e fifi ai ratou ra, hoê â ïa huru e te ‘faarueraa i te faaroo kerisetiano.’—Timoteo 1, 5:8.

13. No te aha e nehenehe te faaohiparaa i te paieti i te fare e riro ei ohipa teimaha, tera râ eaha te mauruuru e noaa mai na roto i te aupururaa i to ˈna mau metua?

13 Parau mau, e ere i te mea ohie i te mau taime atoa ia faaohipa i te paieti i te fare. Tei te atea ê paha te mau melo utuafare. Te faaamu ra paha te mau tamarii, e taata paari ratou i teie nei, i ta ratou iho utuafare e te fifihia ra paha i te pae moni. E nehenehe te huru aore ra te faito o te haapaoraa e titauhia ra e te hoê metua, e faarohirohi roa i te feia e haapao ra ia ˈna i te pae tino, te pae feruriraa, e te pae no te mau huru horuhoru. Noa ˈtu râ, e noaa mai te mauruuru mau ia ite e aita noa te aupururaa i to ˈna metua i riro ei ‘faahoˈiraa tano,’ e faaoaoa atoa râ te reira i te Taata “no ˈna hoi te iˈoa i mairihia i te fetii atoa, to te raˈi, e to te ao atoa nei.”—Ephesia 3:14, 15.

14, 15. A faatia mai na i te hoê hiˈoraa o te aupuru paieti o ta te tahi mau tamarii i faaite i nia i to ratou metua.

14 E rave anaˈe na i te hoê hiˈoraa putapû mau. Ua farerei o Ellis e e pae o to ˈna mau taeae e mau tuahine i te hoê ohipa fifi mau i to ratou haapaoraa i to ratou metua tane i te fare. “I te matahiti 1986, ua roohia to ˈu metua tane i te hoê mau-taue-raa o te roro, e ua paruparu to ˈna tino taatoa,” o ta Ellis ïa e faataa ra. Ua vahi na tamarii e ono i te ohipa haapaoraa i to ratou metua, mai te faahopuraa ia ˈna i te pape e te huriraa ia ˈna i roto i to ˈna roˈi ia ore oia ia tutuˈahia. “E taio atu matou i te buka, e paraparau matou ia ˈna, e hauti matou i te upaupa na ˈna. Aita matou i papu mai te peu e te taa ra ia ˈna i te ohipa e tupu ra na pihai iho ia ˈna, tera râ, te rave nei matou mai te mea e te taa ra ia ˈna te mau mea atoa.”

15 No te aha teie mau tamarii e haapao ai i to ratou metua tane mai teie te huru? Te na ô faahou ra o Ellis e: “I muri aˈe i te poheraa o to matou metua vahine i te matahiti 1964, na to matou Papa i rave ia matou o ˈna anaˈe iho. I taua taime ra, mai te 5 e tae atu i te 14 matahiti to matou. Ua faaea noa mai oia i pihai iho ia matou; e na matou ïa i teie nei e faaea i pihai iho ia ˈna.” Parau mau, e ere i te mea ohie ia horoa i teie huru aupururaa, e e riro te mau tamarii i te haaparuparu i te tahi mau taime. “Tera râ, ua taa ia matou e teie huru tupuraa o to matou metua, no te hoê noa ïa taime poto,” o ta Ellis ïa e parau ra. “Te tiai nei matou i te taime i reira to matou metua tane e fanaˈo faahou ai i te oraora-maitai-raa e e farerei faahou ai matou i to matou metua vahine.” (Isaia 33:24; Ioane 5:28, 29) Mea papu maitai e te tamahanahana ra teie aupururaa aroha i to ˈna metua i te mafatu o Tei faaue i te mau tamarii ia faatura i to ratou mau metua!c—Ephesia 6:1, 2.

Te paieti e te taviniraa

16. Eaha te tumu matamua o te ohipa ta tatou e rave ra i roto i te taviniraa?

16 Ia farii tatou i te titauraa a Iesu e ‘pee tamau noa ia ˈna,’ e auraro tatou i te faaueraa a te Atua e poro i te parau apî maitai o te Basileia e e faariro i te taata ei pǐpǐ. (Mataio 16:24; 24:14; 28:19, 20) Papu maitai, ua riro te apitiraa i roto i te taviniraa ei hopoia kerisetiano i roto i teie mau ‘mahana hopea.’ (Timoteo 2, 3:1) Teie râ, te tumu tatou e poro ai e e haapii ai i te taata, e ere noa ïa no te rave i te hoê ohipa aore ra te hoê hopoia. E tia i te here hohonu no Iehova ia riro ei tumu matamua no te ohipa e no te faito o ta tatou e rave i roto i te taviniraa. ‘No te î hoi o te mafatu e paraparau ai te vaha,’ o ta Iesu ïa i parau. (Mataio 12:34, T.a.a.) Oia mau, ia î roa anaˈe to tatou mafatu i te here no Iehova, e turaihia tatou ia faaite i te parau no ˈna ia vetahi ê. Ia riro te here no te Atua ei manaˈo e turai ia tatou, e riro ta tatou taviniraa ei faaiteraa mau no to tatou paieti.

17. Nafea tatou ia faatupu i te hinaaro e tano no te taviniraa?

17 Nafea tatou ia faatupu i te hinaaro e tano no te taviniraa? A feruri maite i nia e toru tumu ta Iehova i horoa mai e here ai tatou ia ˈna. (1) Te here nei tatou ia Iehova no te mau mea atoa o ta ˈna i rave ê na no tatou. Aita ˈtu here rahi aˈe o ta ˈna i nehenehe e faaite mai maoti râ te horoaraa mai i te hoo. (Mataio 20:28; Ioane 15:13) (2) Te here nei tatou ia Iehova no te mau mea o ta ˈna e rave ra i teie nei no tatou. E nehenehe tatou e paraparau atu ia Iehova ma te huna ore, e pahono mai hoi oia i ta tatou mau pure. (Salamo 65:2; Hebera 4:14-16) Ia horoa tatou i te parahiraa matamua no te mau faufaa o te Basileia, e fanaˈo tatou i te mau mea matamua o te oraraa. (Mataio 6:25-33) Te tae mai nei te maa navai maitai i te pae varua o te tauturu ia tatou ia arai i te mau fifi o ta tatou e farerei nei. (Mataio 24:45) E te vai ra ia tatou nei te haamaitairaa e riro ei melo no te autaeaeraa kerisetiano na te ao nei o te faataa ê mau nei ia tatou i te toea o te ao nei. (Petero 1, 2:17) (3) Te here atoa nei tatou ia Iehova no te mau mea o ta ˈna e rave no tatou a muri aˈe. No to ˈna here, te vai nei ia tatou te ‘mau-papu-raa i te ora mau’—te ora mure ore i te tau i mua nei. (Timoteo 1, 6:12, 19) Ia feruri tatou i te here o Iehova no tatou, e turai iho â to tatou mafatu ia tatou ia rave i te hoê tuhaa rahi i roto i te faaiteraa ia vetahi ê no nia ia ˈna e ta ˈna mau opuaraa faufaa mau! E ere na te taata e parau mai ia tatou e eaha ta tatou e rave aore ra eaha te faito ta tatou e rave i roto i te taviniraa. Na to tatou mafatu e turai ia tatou ia rave i ta tatou e nehenehe.

18, 19. Eaha te haafifiraa ta te hoê tuahine i haapaiuma no te apiti i roto i te taviniraa?

18 E tae noa ˈtu i mua i te mau huru tupuraa atâta, e turaihia te hoê mafatu tei putapû i te paieti ia paraparau. (A faaau e te Ieremia 20:9.) O te mea ïa e itehia ra e te hiˈoraa o Stella, te hoê vahine kerisetiano mamahu roa. I to ˈna haamataraa i te haapii i te Bibilia, ua manaˈo oia, ‘Eita vau e tae i te haere e poro na te mau fare!’ Te faataa ra oia e: “E ere iho â vau i te mea paraparau. Eita ta ˈu e nehenehe e tapiri atu i te taata no te haamata i te hoê aparauraa.” A tamau noa ˈi oia i te haapii, ua rahi noa to ˈna here no Iehova, e ua tupu maira te hoê hinaaro uˈana e paraparau ia vetahi ê no nia ia ˈna. “Te haamanaˈo ra vau i to ˈu parauraa ˈtu i te tuahine e haapii ra ia ˈu i te Bibilia, e ‘Mea puai to ˈu hinaaro e paraparau, aita râ ta ˈu e nehenehe, e te haapeapea ra te reira ia ˈu.’ Eita e moehia ia ˈu i te mea o ta ˈna i parau mai: ‘Stella, a oaoa i te mea e te hinaaro ra oe e paraparau.’”

19 Aita i maoro, ua poro atura o Stella i to ˈna hoa tapiri. E ua rave ihora oia i te hoê taahiraa rahi mau no ˈna—ua apiti atu oia i roto i te taviniraa na te mau fare no te taime matamua. (Ohipa 20:20, 21) Te haamanaˈo ra oia e: “Ua papai roa vau i ta ˈu faaiteraa. Tera râ, no to ˈu mehameha, noa ˈtu e tei mua noa ta ˈu papie ia ˈu, ua mǎtaˈu roa vau i te hiˈo atu!” I teie nei, e 35 matahiti i muri aˈe, e vahine mamahu noâ o Stella. Tera râ, mea au roa na ˈna te pororaa e te tamau noa nei oia i te apiti hua i roto i teie ohipa.

20. Eaha te hiˈoraa e faaite ra e eita ta te hamani-ino-raa e te tapearaa e nehenehe e tapiri i te vaha o te mau Ite pûpûhia a Iehova?

20 Eita atoa te hamani-ino-raa e te tapearaa e nehenehe e tapiri i te vaha o te mau Ite pûpûhia a Iehova. A rave na i te hiˈoraa o Ernst e o Hildegard Seliger no te fenua Helemani. No to raua faaroo, ua faaea raua ia amuihia raua toopiti hau atu i te 40 matahiti i roto i te mau aua tapearaa Nazi e te mau fare auri communiste. E tae noa ˈtu i roto i te fare auri, ua tamau noa raua i te poro i te tahi atu mau taata mau auri. Ua haamanaˈo o Hildegard e: “Ua faaoti te mau tia a te fare auri e e vahine atâta roa vau, no te mea, ia au i ta te hoê vahine tiai mau auri i parau, e paraparau na vau no nia i te Bibilia i te mahana taatoa. Ua tuuhia ˈtura vau i roto i te hoê piha tapearaa i te tahua raro roa o te hoê fare.” I muri aˈe i to raua faatiamâraahia, ua horoa o Taeae e o Tuahine Seliger i to raua taime taatoa i roto i te taviniraa kerisetiano. Ua tavini raua toopiti atoa ra ma te haapao maitai e tae roa ˈtu i to raua poheraa, Taeae Seliger i te matahiti 1985 e ta ˈna vahine i te matahiti 1992.

21. Eaha ta tatou e rave no te apiti i te paieti i to tatou faaoromai?

21 Na roto i te tuatapaparaa i te Parau a te Atua ma te tuutuu ore e te raveraa i te taime no te feruri hohonu no nia i te mea o ta tatou e haapii ra, e tupu tatou i te rahi i te pae no te ite papu no nia i te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia. Na roto i teie ravea, e noaa mai ïa teie huru maitai faufaa roa—oia hoi te paieti—i roto i te hoê faito rahi atu â. Mai te peu e aita to tatou paieti, aita e ravea no te faaoromai i te mau tamataraa e rave rau o ta tatou e farerei ei kerisetiano. No reira, ia pee anaˈe tatou i te aˈoraa a te aposetolo Petero, i te tamau-noa-raa i te ‘apiti i to tatou faaroo, te faaoromai e i to tatou faaoromai, te paieti.’—Petero 2, 1:5, 6.

[Nota i raro i te api]

a No nia i te parau eu·seʹbei·a, te tapao ra o William Barclay e: “O te tuhaa seb- [te aa] o te parau, oia hoi to ˈna auraa faatura aore ra haamoriraa. O eu ra, o te parau Heleni ïa e tano no maitai; no reira, eusebeia o te haamoriraa ïa, te faatura tei horoahia ma te maitai e te tia.”—New Testament Words.

b No te tuatapaparaa e nafea ia haapii no te faahohonu i to tatou ite no nia i te Parau a te Atua, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no atete 1993, api 12-17.

c No te tuatapaparaa e nafea ia faaohipa i te paieti i nia i te mau metua ruhiruhia, a hiˈo i Te Pare Tiairaa (farani) o te 1 no tiunu 1987, api 13-18.

Eaha ta outou pahonoraa?

◻ Eaha te paieti?

◻ Eaha te tuatiraa i rotopu i te faaoromai e te paieti?

◻ Eaha te taviri e noaa mai ai te paieti?

◻ Nafea te hoê kerisetiano ia faaohipa i te paieti i te fare?

◻ Eaha te tumu matamua no te ohipa ta tatou e rave ra i roto i te taviniraa?

[Hohoˈa i te api 18]

Ua faaite te mau Ite no Iehova i tapeahia i te aua tapearaa Nazi no Ravensbrück i te faaoromai e te paieti

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono