VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 15/9 api 20-23
  • Te tiai nei ratou i te mau mamoe iti ma te aroha

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te tiai nei ratou i te mau mamoe iti ma te aroha
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tiairaa i te nǎnǎ a te Atua
  • Te mau tiai mamoe aupuru mau
  • Te tiairaa mamoe o te faaitoito
  • E te mau tiai mamoe—A faaî i ta outou mau hopoia
  • Te tiairaa aroha i te mau mamoe herehia a Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • E te mau matahiapo, a pee i na Tiai mamoe Rahi aˈe
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova—2013
  • A tauturu i tei haere ê i te nǎnǎ a te Atua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
  • Mai te peu e e mau tiai mamoe here, e tiaturi atu iho â ïa te mau mamoe
    A ara mai na! 1988
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 15/9 api 20-23

Te tiai nei ratou i te mau mamoe iti ma te aroha

I ROTOPU i te mau animala atoa o te ora ra i pihai iho i te taata, aita hoê mai te mau mamoe rata ra. E puai to te rahiraa o te mau animala e e mau hinaaro to ratou e imi i te maa e e horo i te mau mea ora o te haru ia ratou, area te mamoe ra, mea taa ê ïa oia. E mea paruparu roa oia i mua i te mau animala taehae, e mea iti roa ta ˈna mau ravea no te paruru ia ˈna iho. Aita anaˈe e tiai mamoe, e mǎtaˈu haere noa te mamoe e te ravea ore. Ia faataa-ê-hia oia i te nǎnǎ, e moe ohie noa oia. No reira, e mau tumu puai mau to te mau mamoe mǎrû e ia taai atu ratou i to ratou tiai mamoe. Ahiri e aita o ˈna ra, eita ratou e manuïa i te ora. No taua mau huru atoa ra, te faaohipa nei te Bibilia i te mamoe ei taipe no te faahohoˈa i te mau taata hapa ore, rave-ino-hia, aore ra paruru-ore-hia.

Papu maitai, aita te tiai mamoe i eiâ i ta ˈna mau haamauruururaa. E ere to ˈna oraraa i te mea ohie. E faaruru oia i te veavea e te toetoe, e eita atoa oia e taoto i te tahi mau po. E tia ia ˈna ia paruru i te nǎnǎ i te mau animala taehae, mea pinepine mea atâta atoa no ˈna iho. I te mea e e tia ia tapea amui noa te tiai mamoe i te nǎnǎ, te horoa nei oia i te rahiraa o to ˈna taime no te maimi i te mau mamoe o tei atea ê aore ra o tei moe. E tia ia ˈna ia rapaau i te mamoe tei maˈihia e tei pepe. E tia ia amohia te mau mamoe te faatau ra aore ra tei paruparu. E tapitapi tamau noa oia ia navai maitai te maa e te pape. E ere i te mea varavara ia taoto te hoê tiai mamoe i te po taatoa i rapaeau no te tiai e ia paruru-maitai-hia te nǎnǎ. Ua riro ïa te ohipa tiai mamoe ei oraraa etaeta o te titau i te mau tutavaraa a te hoê taata itoito, rave ohipa, e tei î i te aravihi. Hau atu â, e tia ia ˈna ia faaite i te tapitapi mau no te nǎnǎ i horoahia mai e na ˈna e haapao.

Te tiairaa i te nǎnǎ a te Atua

Te faataa ra te Bibilia i te nunaa o te Atua mai te mau mamoe mǎrû e te feia e haapao ra ia ratou mai te mau tiai mamoe. O Iehova iho ‘te tiai mamoe e te tiaau o to tatou nephe.’ (Petero 1, 2:25) Ua faaite o Iesu Mesia, “te tiai mamoe maitai,” i to ˈna hinaaro e ia fanaˈo te mau mamoe i te aupururaa aroha ia ˈna i parau atu i te aposetolo Petero e: ‘A faaamu i ta ˈu mau arenio, a tiai i ta ˈu mau mamoe iti, a faaamu i ta ˈu mau mamoe iti.’ (Ioane 10:11; 21:15-17) Ua horoa-taa-ê-hia i te mau tiaau kerisetiano ra te hopoia no te ‘tiairaa i te amuiraa a te Atua.’ (Ohipa 20:28) E te titau nei ta ratou ohipa ei mau tiai mamoe pae varua i te mau huru maitatai o te hoê tiai mamoe maitai i roto i te auraa mau—te itoito, te rave ohipa, te î i te aravihi, e te mea faufaa ˈtu â, te tapitapiraa putapû no te maitairaa o te nǎnǎ.

I te tau o te peropheta ra a te Atua ra o Ezekiela, aita te rahiraa o te mau tiai mamoe nominohia no te haapao i te mau hinaaro o te nunaa o Iehova i Iseraela i faaî i ta ratou mau hopoia. Ua mauiui ino mau te nǎnǎ a te Atua, e ua faarue te pae rahi i te haamoriraa mau. (Ezekiela 34:1-10) I teie mahana, te tia ra te mau upoo faatere haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano ei mau tiai mamoe na te amuiraa faahua-parau-hia kerisetiano, tera râ, te haapapu ra to ˈna tiaraa maˈi i te pae varua e ua riro te mau upoo faatere haapaoraa mai te feia haavare iino o tei haapao ore e o tei rave ino i te taata i to Iesu oraraa mai i nia i te fenua. Ua riro te mau tia haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano mai te taata “tei tarahuhia” “aore oia e haapao i te mamoe.” (Ioane 10:12, 13) Aita roa ˈtu ratou e hinaaro ra, e nehenehe, aore ra i aravihi no te tiai i te nǎnǎ a te Atua.

Te mau tiai mamoe aupuru mau

Ua haamau Iesu i te hiˈoraa tia roa no te feia atoa o te tiai atu i te nǎnǎ a Iehova. I roto i te mau tuhaa atoa, ua riro oia ei taata here, te hamani maitai, te aroha, e te tauturu i ta ˈna mau pǐpǐ. Ua rave oia i te opuaraa e maimi i te feia e fifihia ra. Noa ˈtu e mea ohipa roa o Iesu e mea pinepine oia i te rohirohi, ua rave noa oia i te taime no te faaroo i ta ratou mau fifi e no te horoa ˈtu i te faaitoitoraa. Ua riro to ˈna fariiraa i te pûpû i to ˈna nephe no ratou ei faaiteraa rahi roa ˈˈe no to ˈna here.—Ioane 15:13.

I teie mahana, te tufa nei te mau matahiapo nominohia atoa o te amuiraa, e tae noa ˈtu te mau tavini tauturu, i teie hopoia i nia i te nǎnǎ. Aita te mau faufaa materia e fanaˈohia ra i roto i te tahi atu fenua e turai ra i te pae rahi o teie mau taata tei ite i ta ratou hopoia ia haere atu e faaea i reira e ia faarue mai i te mau amuiraa aita e tauturu e e aratairaa. I te mea e te ora nei tatou i te mau tau “ati rahi,” te titau nei te nǎnǎ i te faaitoitoraa e te aratairaa. (Timoteo 2, 3:1-5) Te vai ra te hoê atâtaraa e ia pau vetahi ia Satani, o tei riro “mai te liona uuru ra, i te imiraa i te taata e pau ia ˈna ra.” (Petero 1, 5:8) I teie nei, hau atu i te tau na mua ˈˈenei, e mea faufaa roa ia “aˈo atu [te mau tiai mamoe kerisetiano] i te haapao ore, e haamahanahana ˈtu i te aau taiâ, e tauturu atu i tei paruparu.” (Tesalonia 1, 5:14) Mea faufaa roa te araraa tamau mai te peu e e tia ia ratou ia paruru i te feia papu ore ia topa i rapaeau i te nǎnǎ.—Timoteo 1, 4:1.

Nafea te tiai mamoe ia ite e te hinaaro ra te hoê mamoe i te tauturu? Vetahi o te mau tapao papu roa ˈˈe, o te mairiraa ïa i te mau putuputuraa kerisetiano, te tamau-ore-raa i roto i te pororaa, e te peu ra e ape i te amuimui atu e o vetahi ê. E nehenehe atoa te mau paruparuraa e itehia na roto i te tapao-maite-raa i te haerea o te mau mamoe e te huru o ta ratou mau tauaparauraa. E riro paha ratou i te faahapa i te tahi, peneiaˈe ma te faaite i to ratou inoino. Peneiaˈe e hoˈi pinepine roa mai te mau tapaparaa materia i roto i ta ratou mau aparauraa maoti hoi i te mau tapao pae varua. E nehenehe te ereraa i te aau itoito, te manaˈo tae, e te oaoa e faaite e te paruparu ra to ratou faaroo. E nehenehe te hoê hohoˈa paruparu e riro ei tapao e te faateimahahia ra ratou e te mau fetii aore ra te mau hoa no teie nei ao e patoi ra ia ratou. Ia ite oia i teie mau tapao, e nehenehe te tiai mamoe e ohipa no te faataa e eaha te huru tauturu e titauhia ra.

Ia haere atu ratou e hiˈo i te hoê hoa faaroo no te tauturu ia ˈna, e tia i te mau tiai mamoe kerisetiano ia haamau i to ratou feruriraa i nia i ta ratou tapao matamua. E ere noa te hoê farereiraa auhoa i reira ratou e tauaparau ai no nia i te mau tumu parau huru rau. Te tapao a te aposetolo Paulo i to ˈna haereraa ˈtu e farerei i to ˈna mau taeae, no te ‘tuu [ïa] i te tahi ô varua ia ratou na, ia itoito hoi ratou e ia mahanahana ratou ratou iho.’ (Roma 1:11, 12) No te faatupu i te reira, e titauhia ia faaineine na mua.

A tahi, a feruri i te taata iho, e a tamata i te faataa e eaha to ˈna huru i te pae varua. Ia oti anaˈe te reira i te haapapuhia, a feruri e eaha te huru aratairaa, te faaitoitoraa, aore ra te aˈoraa o te riro ei mea maitai roa ˈˈe. O te Parau a te Atua, te Bibilia, te tia ia riro ei pu matamua no te haamaramaramaraa no te mea e “puai rahi” to ˈna. (Hebera 4:12) E nehenehe e hiˈopoahia te mau vea Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! no te mau tumu parau o te tuatapapa ra i te mau hinaaro taa ê o te mau mamoe e farerei ra i te mau fifi taa maitai. E itehia mai te mau aamu faaitoito e te tamahanahana i roto i te Buka matahiti a te mau Ite no Iehova (farani). Te tapao, o te tufaraa ïa i te tahi mea i te pae varua o te riro ei mea ‘maitai e ei mea itoito no te taata.’—Roma 15:2.

Te tiairaa mamoe o te faaitoito

Ua ite te tiai mamoe o te hoê nǎnǎ mamoe mau e te titau nei ratou ia ˈna no te parururaa e te aupururaa. Te mau atâtaraa matau-roa ˈˈe-hia, no roto mai ïa i te faaatea-ê-raa, te maˈi, te paruparu, te pepe, e te mau animala taehae. Oia atoa, e tia i te tiai mamoe pae varua ia taa e ia arai i teie mau huru atâtaraa o te haamǎtaˈu nei i te maitairaa o te nǎnǎ. Teie vetahi mau fifi matauhia e vetahi mau manaˈo tauturu no nia i te mea e nehenehe e faahitihia no te tufa i te mau parau faaitoito i te pae varua.

(1) Mai te mamoe haapao ore, te atea ê nei vetahi mau kerisetiano i te nǎnǎ a te Atua no te mea e umehia ratou e te mau faahemaraa e au ra e mea ino ore e te navenave. E nehenehe ratou e haafariuhia e e haere ê roa na roto i te tapaparaa i te mau tapao taaihia i te nounou materia, te faaanaanataeraa manaˈo, aore ra te arearearaa. (Hebera 2:1) E nehenehe e faahaamanaˈohia i teie mau taata e e tau ru teie, e mea faufaa ia ati maite atu i te faanahonahoraa a Iehova, e te faufaaraa ia tuu i te mau ohipa o te Basileia i nia i te parahiraa matamua i roto i te oraraa. (Mataio 6:25-33; Luka 21:34-36; Timoteo 1, 6:8-10) Te vai ra te mau aˈoraa tauturu mau i roto i te tumu parau “A tapea i to outou aifaito—Nafea?” i roto i Te Pare Tiairaa (farani) o te 15 no atopa 1984, mau api 22-25.

(2) E tia i te tiai mamoe ia rapaau i te mamoe o tei roohia i te maˈi. Oia atoa, e tia i te mau tiai mamoe i te pae varua ia tauturu i te mau kerisetiano o tei maˈihia i te pae varua no te tahi mau tupuraa au ore i roto i to ratou oraraa. (Iakobo 5:14, 15) Aita paha ta ratou e ohipa, e maˈi ino mau to ratou, aore ra te farerei ra ratou i te mau fifi i roto i to ratou oraraa utuafare. Mea iti roa te hiaai o teie mau taata i te maa varua aore ra i te apitiraa ˈtu e te nunaa o te Atua. E te faahopearaa, o te faataa-ê-raa ïa ia ratou e te manaˈo paruparu. E tia ia haapapuhia ˈtu e te haapao maira Iehova ia ratou e e turu mai oia ia ratou i roto i te mau taime fifi. (Salamo 55:22; Mataio 18:12-14; Korinetia 2, 4:16-18; Petero 1, 1:6, 7; 5:6, 7) Mea maitai atoa paha ia hiˈopoa faahou i te tumu parau “A hiˈo i mua ei kerisetiano,” i roto i Te Pare Tiairaa (farani) o te 1 no setepa 1980, mau api 12-15.

(3) E tia i te tiai mamoe ia ara maite i te mau mamoe o te faatau ra. Ua faaoromai vetahi ma te haapao maitai i roto i te taviniraa a Iehova i te roaraa o te mau matahiti. Ua aro ratou i roto e rave rahi mau tamataraa e mau haafifiraa. I teie nei, te itehia ra e te faatau ra ratou i te rave-maitai-raa, e peneiaˈe e faaite mai ratou i te manaˈo feaa no nia i te faufaaraa ia ohipa puai i roto i te pororaa. Mea titauhia ia faaara faahou i to ratou aau, ma te faaapî i to ratou mauruuru no te mau oaoaraa e te mau haamaitairaa e noaa mai maoti te taviniraa ma te mafatu taatoa i te Atua ia au i te hiˈoraa o Iesu Mesia. (Galatia 6:9, 10; Hebera 12:1-3) Peneiaˈe e nehenehe ratou e tauturuhia ia ite e te mauruuru nei Iehova i ta ratou taviniraa taiva ore e e nehenehe oia e haapuai ia ratou no te mau ohipa i mua nei no te arueraa ia ˈna. (Isaia 40:29, 30; Hebera 6:10-12) E mea maitai atoa paha ia faaite atu i te mau manaˈo no roto i te tumu parau “Eiaha e faaea i te rave i te mea maitai,” i roto i Te Pare Tiairaa (farani) o te 15 no tiurai 1988, mau api 9-14.

(4) Mai te mau mamoe o te pepe, ua puta vetahi mau kerisetiano i te mea o ta ratou e manaˈo e e haerea faaino. Teie râ, mai te peu e e faaore tatou i te hapa a vetahi ê, e faaore atoa mai to tatou Metua i te raˈi ra i ta tatou mau hapa. (Kolosa 3:12-14; Petero 1, 4:8) Ua aˈohia aore ra ua faatitiaifarohia paha vetahi mau taeae e mau tuahine e ua manaˈo ratou e aita i tano. Teie râ, e nehenehe tatou paatoa e maitaihia i te mau aˈoraa e te faatitiaifaroraa i te pae varua, e mea tamahanahana ia ite e te aˈo nei Iehova i te feia o ta ˈna e here ra. (Hebera 12:4-11) No te mea aita i horoahia na ratou te mau hopoia no te taviniraa o ta ratou hoi i manaˈo e e tia ia ratou ia amo, ua vaiiho vetahi i te inoino ia faatupu i te amahamaharaa i rotopu ia ratou e te amuiraa. Teie râ, mai te peu e e faaatea ˈtu tatou i te faanahonahoraa a Iehova, aita ˈtu e vahi e haere ia noaa mai te ora e te oaoaraa mau. (A faaau e te Ioane 6:66-69.) E itehia te mau manaˈo tauturu no nia i teie huru tupuraa i roto i te tumu parau “A tapea i to tatou hoêraa kerisetiano,” i roto i Te Pare Tiairaa (farani) o te 15 no atete 1988, mau api 28-30.

(5) E tia ia paruruhia te mau mamoe i te mau animala taehae. Ia au i te hoê auraa taipe, e nehenehe vetahi e faaruru i te patoiraa e te haamǎtaˈuraa a to ratou mau fetii aita to roto i te parau mau aore ra te mau hoa rave ohipa. E nehenehe to ratou taiva ore e faaturorihia ia faahepohia mai ratou ia faaiti i ta ratou taviniraa i te Atua aore ra ia faaea i te apiti atu i roto i te taviniraa kerisetiano. E puaihia râ ratou ia tauturuhia ratou ia taa e eiaha tatou ia maere i te patoiraa e ua riro te reira ei haapapuraa e e pǐpǐ mau tatou na Iesu Mesia. (Mataio 5:11, 12; 10:32-39; 24:9; Timoteo 2, 3:12) E mea maitai ia faahiti e mai te peu e e tapea ratou i to ratou haapao maitai, eita roa o Iehova e faarue mai ia ratou e e haamauruuru oia i to ratou faaoromai. (Korinetia 2, 4:7-9; Iakobo 1:2-4, 12; Petero 1, 5:8-10) Te horoa ra te tumu parau “A faaoromai ma te oaoa noa ˈtu te hamani-ino-raa” i roto i Te Pare Tiairaa (farani) o te 15 no tiurai 1982, mau api 21-27, i te tahi atu mau faaitoitoraa.

E te mau tiai mamoe—A faaî i ta outou mau hopoia

Mea rahi te mau mea e titauhia ra e te nǎnǎ a te Atua, e ua riro te tiai-maitai-raa i te mamoe ei ohipa teimaha. No reira, e tia i te mau tiai mamoe kerisetiano ia riro ei feia aroha, o te tapitapi mau, e o te anaanatae i te horoaraa i te tauturu. Mea faufaa te faaoromai e te ara-maite-raa. A titau ai vetahi mau taata i te mau aˈoraa e te faaafaroraa, e maitaihia vetahi i te mau faaitoitoraa. E navai noa vetahi mau tere farereiraa i roto i te tahi mau tupuraa, area i te tahi ra, e titauhia paha te hoê haapiiraa bibilia tamau. I roto i te mau huru tupuraa atoa, te tapao matamua o te horoaraa ïa i te aratairaa o te faaitoito i te pae varua aore ra te aˈoraa î i te here o te turai i te taata ia rave i te mau peu maitatai i te pae no te haapiiraa, ia riro mai ei taata tamau aore ra ia tamau â i te haere mai i te mau putuputuraa kerisetiano, e ia oaoa i te apiti-puai-raa mai i roto i te taviniraa kerisetiano. Tera te mau ravea matamua no te turu i te feia faaroo e no te tauturu ia ratou ia iriti i te eˈa ia ohipa mai te varua moˈa o te Atua ma te tapea-ore-hia.

Te rave nei te mau tiai mamoe o te horoa nei i teie turu i te hoê taviniraa faufaa roa no te maitai o te nǎnǎ o te Atua. (A hiˈo i Te Pare Tiairaa [farani] o te 15 no novema 1985, mau api 23-27.) E mauruuru rahi to te nǎnǎ no te ohipa e ravehia ra e te mau tiai mamoe kerisetiano. I muri aˈe i to ˈna fanaˈoraa i teie tauturu, ua parau te hoê upoo utuafare e: ‘I muri aˈe e 22 matahiti i roto i te parau mau, ua hutihia matou i roto i teie nei ao e te nounou materia. Ua hinaaro pinepine matou e haere i te mau putuputuraa, teie râ e au ra e aita matou i nehenehe. Aita matou i au maitai i te faanahoraa a Satani, no reira, aita matou i taa faahou e nafea râ, ua moemoe roa matou. Ua inoino e ua hepohepo roa matou. Ua titau matou i te mau parau faaitoitoraa. I to te hoê matahiapo haereraa mai e hiˈo ia matou, ua farii matou ma te oaoa i te faanahoraa no te hoê haapiiraa bibilia i to matou fare. I teie nei, ua hoˈi pauroa mai matou i roto i te faanahonahoraa paruruhia a Iehova. Aita ta ˈu e nehenehe e faaite i te oaoa o ta ˈu e ite nei!’

E oaoa rahi te tupu ia faaarahia e ia faaitoito-faahou-hia to tatou mau taeae e mau tuahine tei atea ê aore ra tei paruparu i te pae varua. (Luka 15:4-7) E faatupuhia te opuaraa a Iehova i nia i to ˈna nunaa ia tahoêhia ratou “mai te nǎnǎ i roto i to ratou ra fare.” (Mika 2:12) I roto i teie vahi haapuraa paruruhia, te ite nei ratou i te ‘tamǎrûraa no to ratou nephe’ maoti te tauturu a te Tiai mamoe Maitai, o Iesu Mesia. (Mataio 11:28-30) Te fanaˈo nei te nǎnǎ tahoêhia na te ao nei i te aratairaa, te tamǎrûraa, e te parururaa e tae noa ˈtu te rahi o te maa pae varua.

I teie mahana, na roto i ta ˈna ohipa tiai mamoe, te rave nei Iehova e ia tupu te hoê ohipa here mau o tei tuea e ta ˈna parau tǎpǔ i tahito ra: “Na ˈu iho nei e imi i tau mau mamoe, e ia itea ˈtu ratou . . . e ua faaora vau ia ratou i te mau vahi atoa i purara ˈi ratou . . . E faaamu vau ia ratou i te amuraa maitai ra . . . Na ˈu e imi i tei moe ra, . . . e ua taamu hoi i tei fati ra, e na ˈu e faaetaeta i tei maˈihia ra.” (Ezekiela 34:11-16) Auê ïa tamǎrûraa ia ite e o Iehova to tatou Tiai!—Salamo 23:1-4.

No te mau faanahoraa a te Atua no te tiairaa i te nǎnǎ a te Atua, ei mau tavini na Iehova, e nehenehe tatou e faatupu atoa i te mau manaˈo hohonu o Davida, o tei parau e: “E tiraha vau i raro ma te ora, e e taoto hoi; na oe anaˈe ra, e Iehova, i parahi ai au ma te ora.” (Salamo 4:8) E, te paruruhia nei te nunaa o Iehova i roto i to ˈna aupuru î i te here e te mauruuru nei ratou i te mea e te tiai nei te mau matahiapo kerisetiano i te mau mamoe iti.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 20, 21]

Potter’s Complete Bible Encyclopedia

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono