E pee anaˈe na tatou ia Iesu, te hiˈoraa o te paieti
“Ua tia paatoa hoi e, e parau moe rahi to te paieti nei, oia hoi te parau ra e, i itea mai [Iesu] i roto i te taata nei.” — TIMOTEO 1, 3:16.
1. a) Eaha te uiraa i vai noa ma te ore i pahonohia i te roaraa hau atu e 4 000 matahiti? b) I anafea e mea nafea te pahonoraa i horoahia mai ai?
UA VAI noa na te hoê uiraa ma te ore e pahonohia i roto i te roaraa hau atu e 4 000 matahiti, i muri aˈe to te taata matamua, o Adamu, i faarue i to ˈna haapao maitai: Nafea te mau taata e nehenehe ai e faaite i te paieti? I te pae hopea, i te senekele I o to tatou nei tau, ua horoahia aˈera te pahonoraa i taua uiraa ra maoti te taeraa mai te Tamaiti a te Atua i nia i te fenua nei. I roto i to ˈna mau manaˈo, ta ˈna mau parau e ta ˈna mau ohipa atoa, ua faaite aˈera Iesu Mesia i to ˈna ati-maite-raa e o Iehova. Mea na reira to ˈna faaiteraa i te ‘parau huna moˈa o te paieti’ e to ˈna faataaraa e nafea te feia o tei pûpû ia ratou no te Atua e nehenehe ai e faaea paieti noa. — Timoteo 1, 3:16.
2. No te tapi i te paieti, no te aha e tia ia tatou ia hiˈopoa maite i te hiˈoraa o Iesu?
2 No te mea ua riro tatou ei mau kerisetiano o tei pûpû ia tatou e o tei bapetizohia, o te tapi ra i te paieti, e tia ia tatou ia ‘haamanaˈo maite’ i te hiˈoraa o Iesu (Hebera 12:3). No te aha râ? Te vai ra e piti tumu. A tahi, e nehenehe te hiˈoraa o Iesu e tauturu ia tatou ia faaohipa i te paieti. O Iesu tei ite maitai aˈe i to ˈna Metua ia vetahi ê (Ioane 1:18). E no te mea e, ua pee oia ma te maitai aˈe i te mau huru raveraa e te mau huru maitai o Iehova, ua nehenehe oia e parau e: “O tei hiˈo mai ia ˈu ra, ua hiˈo ïa i te Metua.” (Ioane 14:9). Ia hiˈopoa-anaˈe-hia te oraraa e te taviniraa a Iesu, e nehenehe ïa tatou e au i te mau huru nehenehe mau o Iehova, e e haapaari i to tatou ati-maite-raa i to tatou Poiete tei î i te aroha. Te piti, e nehenehe te hiˈoraa o Iesu e tauturu ia tatou ia faaite i te paieti. Ua riro Iesu ei hiˈoraa tia o te haerea paieti. E tia ïa ia tatou ia feruri nafea ia ‘tuu i te Mesia i nia iho ia tatou’, maori ra te raveraa ia ˈna ei hohoˈa, te peeraa i to ˈna hiˈoraa. — Roma 13:14.
3. Eaha te tia ia tuu i roto i ta tatou porotarama o te haapiiraa tataitahi o te Bibilia? E eaha te tumu?
3 Aita pauroa te mau parau e te mau ohipa a Iesu i papaihia (Ioane 21:25). No reira, e anaanatae taa ê tatou i te mea i papaihia i raro aˈe i te faauruaraa a te Atua. E tia ia tuuhia i roto i ta tatou porotarama haapiiraa tataitahi o te Bibilia, te taio-tamau-raa i te mau Evanelia, te mau aamu o te oraraa o Iesu. Tera râ, ia tauturu taua taioraa ra ia tatou ia tapi i te paieti, e tia ia tatou ia rave i te taime no te feruri i nia i te mea o ta tatou e taio ra ia haafaufaa tatou i te reira. E tia atoa ia tatou ia faahohonu atu â i ta tatou tuatapaparaa.
Mai te huru o te Metua, mai te reira atoa te Tamaiti
4. a) Na te aha e faaite mai e e taata here o Iesu e te aroha? b) Eaha te ohipa i ravehia e Iesu no te tauturu i te mau taata ma te ore i anihia?
4 E rave anaˈe na tatou i te hoê hiˈoraa. Ua riro Iesu ei taata o tei faaite i te here e te aroha. Ia taio anaˈe outou Mareko 10:1, 10, 13, 17, 35, e tapao outou e ua ite te feia, noa ˈtu eaha te matahiti e te huru oraraa, e e taata farii maitai o Iesu. Ua hau atu i te hoê taime to ˈna raveraa i te mau tamarii i roto ia ˈna (Mareko 9:36; 10:16). No te aha aita te mau taata, te mau tamarii atoa, i mâtaˈu i mua ia Iesu? No te mea ua tâuˈa mai Iesu ia ratou ma te aau rotahi (Mareko 1:40, 41). Ua faaite oia i te reira ma te haere pinepine e farerei i te mau taata e hinaaro mau ra i te tauturu. Ei hiˈoraa, te taio ra tatou e, i Naina, i to ˈna ‘iteraa’ i te hoê vahine ivi, te afaihia ˈtura ta ˈna tamaiti tei pohe, ‘haafatata ˈtura’ oia e faatia faahou aˈera i te tamaiti. Aita te aamu e parau ra e ua ani te hoê taata ia ˈna ia rave i te reira (Luka 7:13-15). Ma te ore atoa i anihia ia ˈna, ua hinaaro aˈera oia e faaora i te hoê vahine hapepa e te hoê taata maˈi hopue i roto i te opu. — Luka 13:11-13; 14:1-4.
5. Eaha ta teie mau aamu o te taviniraa a Iesu e haapii maira ia tatou no nia i te mau huru maitai e te mau huru raveraa a Iehova?
5 Ia taio anaˈe outou i teie mau aamu, a rave na i te taime no te feruri i teie mau uiraa: ‘I te mea e te pee maite ra o Iesu i to ˈna Metua, eaha ta teie mau aamu e haapii maira ia ˈu no nia i te mau huru maitai e te mau huru raveraa a Iehova?’ E tia i te reira ia haapaari atu â i to tatou papuraa e e Atua here e te aroha o Iehova. Ua turai te anaanatae rahi ta ˈna i faaite i te mau taata i te mau taime atoa, ia hinaaro e haapao maitai ia ratou. Aita oia i faahepohia no te horoa mai i ta ˈna Tamaiti “ei hoo no te taata e rave rahi”. (Mataio 20:28; Ioane 3:16.) Te imi nei oia i te mau tumu no te ‘taai maite atu’ i te feia e hinaaro ra e tavini ia ˈna ma te here (Deuteronomi 10:15). Te parau ra te Bibilia e “te hiˈo nei te mata o Iehova i to te ao atoa nei, ia horoa mai oia i te etaeta i te feia i tia te aau ia ˈna.” — Paraleipomeno 2, 16:9.
6. Eaha to tatou huru ia feruri anaˈe tatou i nia i te here e te aroha o Iehova mai ta ta ˈna Tamaiti i faaite na roto i te hoê huru faahiahia mau?
6 E haaputapû te hoê haaferuriraa no nia i te here e te aroha o Iehova, e mau huru hoi ta ta ˈna Tamaiti i faaite ma te faahiahia mau, i to outou aau, e faaî ia ˈna i te hoê mauruuru hohonu roa ˈˈe no To ˈna mau huru maitai o te haaputapû e o te auhia e outou. Na taua mauruuru ra e turai ia outou ia ˈna ra. E hinaaro outou e paraparau atu ia ˈna mai ta outou e manaˈo ra na roto i te pure, i te mau taime atoa e i roto i te mau huru tupuraa atoa (Salamo 65:2). E haapaari te reira i te mau auraa e taai ra ia outou tataitahi e o ˈna.
7. I muri aˈe i te feruriraa i nia i te here e te aroha o Iehova, eaha te tia ia outou ia aniani ia outou iho? No te aha?
7 Eiaha râ ia moehia e ua hau atu â te paieti i te hoê noa manaˈo hohonu i te pae faaroo. Mai ta te taata tuatapapa i te Bibilia ra o R. Lenski e tapao ra, “te faaite ra [oia] i to tatou faaturaraa, ta tatou haamoriraa, e te mau ohipa atoa e ravehia maoti te reira”. (Na matou e haapapu nei.) I muri aˈe i te feruriraa no nia i te here e te aroha o Iehova mai ta Iesu i faaite ma te faahiahia mau, a aniani na ia outou e: ‘Nafea vau e nehenehe ai e pee hau atu â ia Iehova i roto i taua tuhaa ra? E taata farii maitai anei au?’ Mai te peu e e tamarii ta outou, e tia ia outou ia riro ei taata farii ohie ia ratou. E mai te peu e e matahiapo outou, e tia ia outou ia riro ei taata farii ohie i te mau melo o te amuiraa. Na te aha e faariro ia outou ei taata farii maitai? Na te here e te aroha. E tia ia outou ia faaohipa no vetahi ê i te hoê anaanataeraa ma te aau rotahi. Mai te peu e te hepohepo mau ra outou no vetahi ê e ua ineine outou i te haamâuˈa i to outou taime no ratou, e ite ïa ratou i te reira e na te reira e ume mai ia ratou i pihai iho ia outou ra.
8. a) Eiaha ia moehia ia outou i te aha ia taio anaˈe outou i te mau aamu bibilia no nia ia Iesu? b) Eaha ta te mau aamu horoahia i roto i te nota i raro i te api e haapii maira no nia ia Iehova?
8 Ia taio anaˈe outou i te mau aamu bibilia no nia ia Iesu, eiaha e moehia e e nehenehe ta ˈna mau parau e ta ˈna mau ohipa e haapii rahi ia outou no nia ia Iehovaa. E mai te peu e e turai to outou mauruuru no te mau huru o te Atua, mau huru i faaitehia e Iesu, ia imi hau atu â i te pee ia ˈna, e haapapu ïa outou i to outou paieti.
E faaohipa anaˈe na i te paieti i nia i te mau melo o to tatou utuafare fetii
9, 10. a) Nafea to Iesu faaiteraa, na mua noa ˈˈe i to ˈna poheraa, e ua here oia i to ˈna metua vahine e ua haapeapea hoi oia no ˈna? b) No te aha, e au ra e ua tuu Iesu ia Maria, eiaha i te hoê o to ˈna mau taeae, i te aposetolo Ioane râ?
9 Te haapii rahi mai nei te oraraa e te taviniraa a Iesu Mesia no nia i te huru e tia ˈi ia faaite i te paieti. Te itehia ra te hoê hiˈoraa aroha mau i roto i te Ioane 19:25-27, i reira tatou e taio ai e: “E te tia noa ra hoi tana metua vahine, e tana taeae o Maria te vahine a Keleopa ra, e o Maria hoi i Magadala ra, i pihai iho i te satauro o Iesu ra. E ia hiˈo ihora Iesu i tana metua vahine e [ia Ioane,] te pǐpǐ here na ˈna ra i te tia-noa-raa i pihai iho, ua parau ihora oia i tana metua vahine, E teie nei vahine, a hiˈo na i to tamaiti. Ua parau ihora hoi oia i taua pǐpǐ here ra, A hiˈo na i to metua vahine. E i reira ra oia i te aratairaahia ˈtu e taua pǐpǐ ra i to ˈna iho utuafare.”
10 A feruri na! Te tahi maa taime na mua ˈˈe oia i faarue ai i to ˈna ora i nia i te fenua nei, ua haapeapea Iesu ma te here no to ˈna metua vahine, o Maria (peneiaˈe ua riro aˈena ei vahine ivi), e ua tuu oia ia ˈna ia Ioane ra, te aposetolo herehia e ana. No te aha râ oia i tuu ai ia ˈna ia Ioane ra, e eiaha i te hoê o to ˈna mau taeae ra? No te mea aita oia i haapeapea noa no te mau hinaaro i te pae materia o to ˈna metua vahine, ua haapeapea hau atu â râ oia no to ˈna oraora-maitai-raa i te pae varua. Teie nei râ, ua faaite aˈena te aposetolo Iaone (peneiaˈe e tuane fetii o ˈna no Iesu) i to ˈna faaroo, aita râ e vai ra hoê haapapuraa no te parau e ua riro mai te mau taeae o Iesu ei feia faaroo. — Mataio 12:46-50; Ioane 7:5.
11. a) Ia au i te parau a Paulo, nafea te hoê kerisetiano e nehenehe ai e faaohipa i te paieti i roto i to ˈna utuafare? b) No te aha te hoê kerisetiano mau e haapao maitai i to ˈna nau metua ruhiruhia?
11 No te aha te faanahonahoraa i ravehia e Iesu i riro ai ei faaiteraa i te paieti? Te faataa maira te aposetolo e: “E ite maitai atu i te mau vahine ivi, i te ivi mau ra. O te vahine ivi râ e tamarii ta ˈna e te mootua, e rave na ratou i te paieti i te faaamuraa i to ratou iho fetii, a tahoo ai i te mau metua ra: e mea maitai hoi te reira e te au i te aro o te Atua ra.” (Timoteo 1, 5:3, 4). Mai ta Paulo e parau ra, e tapao faaite no te paieti ia faatura-anaˈe-hia te mau metua ma te horoa ˈtu na ratou i te hoê tauturu i te pae materia mai te peu e e hinaarohia. I roto i teihea auraa? Te faaue maira Iehova, te Tumu o te utuafare fetii, i te mau tamarii ia faatura i to ratou mau metua (Ephesia 3:14, 15; 6:1-3). No reira, ma te haapao i taua hopoia ra no te utuafare fetii, e taa te hoê kerisetiano mau e te faaite ra oia e te here nei o ˈna, eiaha to ˈna noa nau metua, te faatura atoa râ o ˈna i te Atua e te auraro nei o ˈna i ta ˈna mau faaueraa. — Hiˈo Kolosa 3:20.
12. Nafea outou e nehenehe ai e faaohipa i te paieti i nia i to outou mau metua ruhiruhia, e na te aha e turai ia outou ia na reira?
12 Nafea ïa outou e nehenehe ai e faaohipa i te paieti i nia i te mau melo o to outou utuafare fetii? E tia mau â ïa ia rave i te mau faanahonahoraa no te haamâha i te mau hinaaro i te pae varua e i te pae tino o to outou mau metua paari, mai ta Iesu i rave. O tei ore e na reira, e faaite ïa oia e ua erehia e ana i te paieti (hiˈo Timoteo 2, 3:2, 3, 5). Ia horoa te kerisetiano i pûpûhia i te Atua i te mea e hinaarohia ra e to ˈna nau metua, eiaha noa no to ˈna maitai aore ra no te mea e hopoia te reira, no te mea râ te here nei oia i to ˈna utuafare fetii e te ite nei oia i te faufaa rahi ta Iehova e horoa ra i taua hopoia ra. Te tauturu ta ˈna e afai ra i to ˈna nau metua paari ra, e faaiteraa ïa o to ˈna paietib.
13. Nafea te hoê metua tane kerisetiano e nehenehe ai e faaohipa i te paieti i nia i to ˈna utuafare fetii?
13 E nehenehe e faaohipa i te paieti i te utuafare na roto e rave rahi atu â mau huru raveraa. Ei hiˈoraa, e hopoia na te hoê metua tane kerisetiano te horoaraa i te mau mea hinaarohia i te pae materia, i te pae o te here e i te pae varua na to ˈna utuafare fetii. No reira, hau atu i te horoaraa i te mau mea faufaa o te oraraa na ratou, e faaineine atoa oia ma te here i te hoê haapiiraa bibilia tamau e to ˈna utuafare. E faataa oia i te taime no te apiti-tamau-raa ˈtu i roto i te pororaa e te mau melo o to ˈna utuafare. E faaite oia i te aifaitoraa ma te farii e e hinaaro atoa ratou i te tahi faafaaearaa e e faaanaanatae i te manaˈo. E faaite oia i to ˈna paari ma te haamauraa i te mau mea te tia ia ravehia na mua roa, ma te ore e vaiiho i ta ˈna mau ohipa i roto i te amuiraa e aratai ia ˈna ia ore e haapao faahou i to ˈna utuafare fetii (Timoteo 1, 3:5, 12). No te aha oia e rave ai i teie mau mea atoa? E ere noa no te mea e hopoia te reira, no to ˈna râ here i to ˈna utuafare fetii. Te farii nei oia e, i mua i te aro o Iehova, mea faufaa ia haapao maitai o ˈna i to ˈna utuafare. Ma te haapao mai teie te huru i ta ˈna hopoia o te tane e o te metua tane, te faaohipa ra oia i te paieti.
14. Nafea te vahine kerisetiano e nehenehe ai e faaohipa i te paieti i roto i to ˈna utuafare?
14 E hopoia atoa ta te mau vahine kerisetiano no te faaohipa i te paieti i roto i to ratou utuafare. Na roto i teihea huru? Te parau ra te Bibilia e e tia i te hoê vahine ‘ia auraro’ i ta ˈna tane e ‘ia roaa i te hoê faatura hohonu’ no ˈna (Ephesia 5:22, 33). Noa ˈtu aita ta ˈna tane i roto i te parau mau, e tia ia ˈna ‘ia auraro’ ia ˈna. (Petero 1, 3:1.) E faaite te vahine kerisetiano i taua auraroraa ra ma te tururaa i te mau faaotiraa a ta ˈna tane mai te peu e aita te reira e ofati ra i te mau ture a te Atua (Ohipa 5:29). No te aha oia e farii ai i taua hopoia ra? E ere noa no te mea te here ra oia i ta ˈna tane, tera râ, no te mea iho â râ ua ite oia e, ia na reira oia, “o te mea au ïa i te Fatu nei”, maori ra o te mea tano i te anairaa o te mau ohipa i faanahohia e te Atua no te utuafare fetii (Kolosa 3:18). Na roto i to ˈna iho hinaroraa e auraro i ta ˈna tane, e faaite ïa oia i to ˈna paieti.
“O to ˈu hoi ïa tere i haere mai ai”
15. Na roto i teihea huru faahiahia to Iesu faaiteraa i te paieti?
15 No te ‘parau haere i te parau maitai o te basileia o te Atua’ iho â to Iesu faaiteraa i te hoê paieti faahiahia mau (Luka 4:43). I te roaraa o na matahiti e toru e te afa i muri aˈe i to ˈna bapetizoraahia i roto i te Ioridana i te matahiti 29, ua horoa oia ia ˈna ma te itoito no te rave i taua ohipa faufaa mau. Ua faaite oia e: “O to ˈu hoi ïa tere i haere mai ai” (Mareko 1:38; Ioane 18:37). Mea nafea râ taua ohipa ra i riro ai ei faaiteraa o to ˈna paieti?
16, 17. a) Na te aha i turai ia Iesu ia poro e ia haapii ma te itoito? b) No te aha ua riro te ohipa pororaa e haapiiraa i ravehia e Iesu ei faaiteraa o to ˈna paieti?
16 E haamanaˈo anaˈe na tatou e, e turai te paieti i te taata e faaohipa ra i te reira, ia ora ma te hoê huru e auhia e te Atua, no to ˈna here ia ˈna e ma te mauruuru hohonu no to ˈna mau huru faahiahia mau. Na te aha i turai ia Iesu ia faaohipa i na matahiti hopea o to ˈna oraraa i nia i te fenua nei, no te poro e no te haapii ma te itoito? No te mea anei e te hinaaro ra oia e faatupu i ta ˈna hopoia? Mea papu maitai e ua hepohepo rahi o ˈna no te mau taata (Mataio 9:35, 36). E ua taa maitai ia ˈna e ua horoa to ˈna faatahinuraahia e te varua moˈa i te hopoia no te faatupu i ta ˈna taviniraa (Luka 4:16-21). Tera râ, te vai ra ta ˈna mau tumu hohonu atu â.
17 I te po hopea o to ˈna oraraa i nia i te fenua nei, ua parau maramarama maitai Iesu i ta ˈna mau aposetolo e: “Te hinaaro nei au i te Metua.” (Ioane 14:31). No roto mai to ˈna here i te hoê ite hohonu roa o te mau huru maitai o Iehova (Luka 10:22). Turaihia e te hoê mafatu î roa i te mauruuru, mea au hoi na Iesu ia rave i te hinaaro o te Atua (Salamo 40:8). O te reira ta ˈna “maa” — te hoê mea faufaa roa no te ora e mea au roa hoi (Ioane 4:34). Ua faaite oia na roto i te hoê huru tia e nafea ‘ia mata i te imi i te basileia’ maoti i te tuu i ta ˈna mau faufaa tataitahi i te parahiraa matamua (Mataio 6:33). E ere noa ïa te huru aore ra te faufaa o ta ˈna ohipa pororaa e haapiiraa i faariro i te reira ei faaiteraa o to ˈna paieti, o te tumu râ oia i faatupu ai i te reira.
18. No te aha, i te rahiraa o te taime, aita tatou e faaite ra i te paieti ia apiti rii noa tatou i roto i te taviniraa?
18 Nafea tatou e nehenehe ai e pee i te hiˈoraa o Iesu, te ‘hohoˈa’ i roto i taua tuhaa ra (Petero 1, 2:21)? E noaa i te feia atoa e farii ra i te titauraa a Iesu no te ‘haere atu e no te pee ia ˈna’, te hoê hopoia no ǒ mai i te Atua ra, no te poro i te parau maitai apî o te Basileia e no te faariro i te mau taata ei pǐpǐ (Luka 18:22; Mataio 24:14; 28:19, 20). E auraa anei te reira e ia apiti atu tatou, i roto i te tahi noa faito, i te pororaa o te parau apî maitai, te tapi ra ïa tatou i te paieti? Aita roa ˈtu. Mai te peu e e apiti rii noa tatou i roto i taviniraa, ma te faatiaturi noa aore ra no te faaoaoa noa i te mau melo o to tatou utuafare fetii aore ra te tahi atu mau taata, mea papu roa e eita ta tatou ohipa e nehenehe e faaauhia mai te hoê ‘huru e tia ˈi i te paieti’. — Petero 2, 3:11.
19. a) Eaha te tumu matamua e turai ia tatou i roto i te taviniraa? b) Mai te peu e ua turaihia tatou e te hoê here hohonu no te Atua, eaha ïa te faahopearaa?
19 E tia ia noaa ia tatou te tahi mau tumu hohonu roa ˈˈe, mai ia Iesu, tei faˈi e: “E hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau [to oe mau hinaaro e to oe mau manaˈo hohonu roa] atoa, e ma to varua [nephe] [to oe ora e to oe tino taatoa] atoa, e ma to manaˈo [ta oe mau ravea i te pae o te feruriraa] atoa, e ma to puai atoa.” No reira te hoê papai parau aravihi i na ô faahou ai e, ia na reira anaˈe, “e rahi ïa i tei hopoihia ia pau taatoa i te auahi, e te mau tusia atoa ra”. (Mareko 12:30, 33, 34.) E ere noa ïa te ohipa ta tatou e rave ra i te mea faufaa, te tumu atoa râ e turai ra ia tatou ia rave i te reira. Te hoê here hohonu no te Atua, te hoê here e haaputapû i to tatou tuhaa o te tino taatoa, o te reira te huru o te tumu matamua roa no te ohipa e ravehia ra e tatou i roto i te taviniraa. Mai te reira anaˈe te huru, eita ïa tatou e navai noa i te hoê ohipa aita e faufaa rahi, e hinaaro râ tatou e faaite i te hohonuraa o to tatou paieti ma te rave i te mau mea atoa ta tatou e nehenehe e rave (Timoteo 2, 2:15). Taa ê noa ˈtu i te reira, mai te peu o te here no te Atua te tumu e turai ra ia tatou, eita ïa tatou e faaino i to tatou mau hoa e eita atoa tatou e faaau i ta tatou taviniraa i ta ratou. — Galatia 6:4.
20. Nafea tatou e nehenehe ai e huti mai, ma te taatoaraa, i te maitai na roto i te hiˈoraa o Iesu no te tapi i te paieti?
20 E nehenehe tatou e mauruuru rahi ia Iehova no te faaiteraa mai ia tatou i te parau huna moˈa o te paieti. Ia haapii maite anaˈe tatou i te mau parau e te mau ohipa a Iesu e ia faaitoito anaˈe tatou i te pee ia ˈna, mea ohie aˈe ïa no tatou i te faaohipa i te paieti e i te faaite hau atu â i te reira. E haamaitai rahi mai Iehova ia tatou mai te peu e e pee tatou i te hiˈoraa o Iesu na roto i te riroraa mai ei mau kerisetiano tei pûpûhia e tei bapetizohia o te tapi ra i te paieti. — Timoteo 1, 4:7, 8.
[Nota i raro i te api]
a No te tahi atu â mau hiˈoraa, a hiˈopoa na eaha ta te mau aamu i muri nei e haapii maira no nia ia Iehova: Mataio 8:2, 3; Mareko 14:3-9; Luka 21:1-4; e Ioane 11:33-36.
b No te ite i te taatoaraa o te auraa no nia i te faaohiparaa i te paieti i nia i te mau metua paari, hiˈo i Te Pare Tiairaa no te 1 no tiunu 1987, api 13 e tae atu i te 18.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ No te aha e tia ia tatou ia faaohipa maite i te hiˈoraa o Iesu no te tapi i te paieti?
◻ Eaha ta te here e te aroha, ta Iesu i faaite ma te faahiahia, e haapii maira ia tatou no nia ia Iehova?
◻ Nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te paieti i nia i te mau melo o to tatou utuafare?
◻ Eaha te mea e turai ia tatou ia faariro i ta tatou taviniraa ei faaiteraa o te paieti?
[Hohoˈa i te api 15]
E hopoia na te hoê metua tane kerisetiano te horoaraa i te mau mea hinaarohia i te pae materia, i te pae o te here e i te pae varua na to ˈna utuafare fetii.
[Hohoˈa i te api 17]
“O te vahine ivi râ e tamarii ta ˈna e te mootua, e rave na ratou i te paieti i te faaamuraa i to ratou iho fetii, a tahoo ai i te mau metua ra: e mea maitai hoi te reira e te au i te aro o te Atua ra.”